1,698 matches
-
secolului XX și că tot ceea ce se va putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tubingen, închinată lingvisticii dar și exprimării, o piatră de granit pusă la temelia valorii științei despre ceea ce înseamnă vorbirea și normele ei științifice. Numele său s-a înălțat din negura adâncului neuitat al istoriei noastre. Parafrazând istoria, etimologic am putea spune că marele savant ar putea fi coborâtor dintr-un
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
din inimi totuși unde pietrele s-au amestecat cu sângele devenind sânge fiecare piatră rămasă era ca un letopiseț împietrit între noi și pietre exista o dragoste înflăcărată infinită ca o lacrimă înghețată Brâncuși a dezrobit primul o pasăre de granit cu inima visul lui Pygmalion a prins contur încă o dată peste milenii dați-vă naibii cu Facebook-ul vostru cu pisici și curve la sfărșit de mileniu nu va mai rămâne nimic piatra e singurul loc în care ne-ntâlnim cu
PIATRĂ DE HOTAR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367036_a_368365]
-
și rece, de la Câmpina până la Ploiești sau să irige peste nouă mii mii de hectare de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la bulboane, grăbit să prindă câte o gâză rătăcită spre flora montană. Călătorul nostru solitar își târa din ce în ce mai greu picioarele obosite de drum și de vreme. Mai
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
pe traseele montane marcate ca cele către Vârful Cazacu, Munții Baiului sau Pasul Predeluș, ori să vizitezi ruinele Bisericii Vechi de la Trăisteni construită cu decenii în urmă sau puteai admira frumusețea pitorească a Cheilor Doftanei săpate în conglomeratele dure de granit, precum puteai vizita și Rezervațiile de lemn de peste 200 ani vechime de la Glodeasa. Relieful muntos al acestei localități este mult mai accentuat către nord, cu cât te apropii de județul Brasov. Acolo, spre obârșia Doftanei se înalță masivele muntoase ca
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
pasul turiștilor să încetineze pentru a admira de la înălțime, neasemuita părticică de rai care este întâlnirea dintre ape... Pare un platou denivelat, cu forme tumulare care își etalează îndrituita calviție, “mascată” cât se poate de râpe humoase și pereți de granit ce se expun soarelui arzător. Ne îndreptăm spre Frisco pe o șuviță pietruită de drum, care ne va duce direct în postul militar Il Presidio, vechiul punct de apărare în San Francisco Bay. Înființat de spanioli exact în anul proclamării
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
lui Dumnezeu apropie din nou lumea de Dumnezeu, deschizându-i din nou porțile Împărăției cerurilor... Vestea cea bună adusă oamenilor de Iisus Hristos și jertfa de pe cruce, alăturându-i corolarul Învierii din morți și Înălțării la ceruri, sunt stâncile de granit pe care este clădită temelia Bisericii creștine. Pentru ca oamenii să se poată împărtăși din mântuirea adusă de El lumii, Iisus Hristos a lăsat Bisericii Sale mijloacele sfințitoare (Sfintele Taine), asigurând pe urmașii Săi, Sfinții Apostoli, ca și pe urmașii acestora
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
iartă-mă că-n viață n-am fost decât ce sunt - Un cântec prea devreme, sau poate prea târziu, Un ropot scurt de ploaie Și-un mic vârtej de vânt... Dezleagă-mă de vina de-a fi-ncercat să fac Granit din cărămidă Și bronz din băligar, Colan de pietre scumpe din sâmburi de dovleac Și-un Pegas cu-aripi duble din clasicul măgar... Și iartă-mă că-n viață n-am fost decât așa Cum te-am văzut pe tine
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
premieră în perimetrul bucovinean, icoane pe suport din piele. Piele prelucrată pentru produse de marochinărie, pe suprafața poroasă a căreia imprimă, prin gravare laser, chipul lui Iisus Hristos, al Maicii Domnului sau chipuri ale Arhanghelilor. De la gravura pe marmură și granit, la gravura pe lemn și piele Proprietar al unui atelier de monumente funerare, atelier pe care l-a deschis împreună cu un asociat în anul 2008, Cătălin Golea a trecut de câteva luni de la gravura pe marmură și granit, executată cu
ICOANE PE PIELE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349565_a_350894]
-
marmură și granit, la gravura pe lemn și piele Proprietar al unui atelier de monumente funerare, atelier pe care l-a deschis împreună cu un asociat în anul 2008, Cătălin Golea a trecut de câteva luni de la gravura pe marmură și granit, executată cu utilaje cu comandă computerizată, la gravura pe suport de lemn și, ulterior, pe piele. Echipamentul din dotarea atelierului, o investiție de cca. 30.000 euro, își găsește astfel o nouă utilizare. A făcut mai întâi câteva încercări, s-
ICOANE PE PIELE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349565_a_350894]
-
într-o singură direcție, să ai un singur scop, fără mustrări și fără regrete. El nu trebuie să trăiască nici în viitor și nici în trecut, ci numai în prezentul imediat. Eroul rămâne același azi, mâine și întotdeauna stâncă de granit în fața amenințărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru țară, nu este pagubă, ci un câștig
IN MEMORIAM – LOCOTENENT AVIATOR ŞTEFAN HENCZ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349168_a_350497]
-
care nu a plecat capul sub năvălitori. Prin versurile sale, Mircea Dorin Istrate se dorește acea „Urmă” vie, de neșters, care nu stă în spatele drumeagului ci, iese în calea pelerinului și-i arată drumul drept spre Lumină. Urmă încrustată în granitul ființei. În numele fiecăruia. În inimă. În plămada de suflet. Urmă de neșters pentru că nu e înscrisă în slovă, ci încrustată cu lacrimi și sânge, în cartea fiecăruia. Ardeleanul știe că va da seamă pentru orice cuvânt risipit, pentru orice pumn
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
într-o singură direcție, să ai un singur scop, fără mustrări și fără regrete. El nu trebuie să trăiască nici în viitor și nici în trecut, ci numai în prezentul imediat. Eroul rămâne același azi, mâine și întotdeauna stâncă de granit în fața amenințărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru țară, nu este pagubă, ci un câștig
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
1230 din 14 mai 2014 Toate Articolele Autorului îngândurat, trecu printre ruine filozoful cetății și îmbrățișă o coloană de marmură rece, a stat acolo zile întregi vorbind plăpândelor ziduri, perora prin terme mulțimii curioase de efebi, dintr-un sarcofag de granit veneau ecouri din stela înecatului într-un târziu, adulmecând pe lespezi lângă el, un corb bătrân îi mirosea hoitul. miercuri, 14 mai 2014 Referință Bibliografică: filozoful / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai
FILOZOFUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349881_a_351210]
-
o altă vreme./ Pe gigantul acela/ Încrustat de flacără/ Pe vecie divină,/ Intinde-mă (...) Acolo/ Când va muri trupul/ Se vor strânge și vulturii”... Rețin, doar pentru mine, că-și vrea sfârșitul pe locul divin, pe înaltul de munte, pe granitul încrustat de flacăra Celui de Sus. Și că în jurul său se vor aduna nu toate lighioanele, ci vulturii! O ultimă zvâcnire orgolioasă, căci chiar dacă pieri fizic, nu o faci ori cum. Iubita are misiuni transmise cu recunoștință și dragoste de
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
și Duhul Sfânt, aș fi pierit, Dar sunt păzit în încercare, oricât ar fi norii de grei, Căci mă încred în Domnul Slavei și nu îmi fac alți dumnezei, N-am alergat la chipuri hâde, cioplite-n lemn sau în granit, Ci la Yehova, Tatăl care atât de mult El m-a iubit, Mă-ncred în promisiunea-I care îmi spune că mai e puțin, Că suferința-i trecătoare, dar după ploi vine senin, Mă-ncred în Duhul Sfânt ce-mi
NUMAI TU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350066_a_351395]
-
primăvara, dintre arborii trufași, cade trăsnit năprasnic un stejar viguros care umbrește sute de trecători și pe ramurile căruia mii de păsărele cântând se desfată, o puternică zguduire și o jale adâncă cuprinde inimile noastre. Când o coloană puternică de granit destinată să sprijine un măreț edificiu se năruie tocmai când noi ne punem mai mare nădejde în tăria sa, inimile noastre rămân - și nu fără cuvânt - un răstimp îndelungat fără refugiu. Când „întâmplarea” face să ne pierdem un braț, corpul
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
pe Ceahlău) Ridică maiestos din corn, Să-nalțe cerul cu o palmă. Dinspre câmpie, Vultur, în zbor de întâlnire, Sub a timpului năframă Glisează veacurile în privire: Câmpul, mai duduie... galopul cailor. Rugăciuni fierbinti Piroane în poarta timpului, Tăișul de granit al scrutării, Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
L-a ascultat și ea cândva cântat De mama ei, ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l căutăm, ajungem la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă până ce mori. Scânteia divină ce-o
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
și din vâltoarea pivei lui Nistorică de la brâul calcaros al Cheilor Dâmboviței - ce încinge măreția sfruntătoare peste sat a Vârfului Crucii la Rucăr - și apoi începe destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără granitul munților din preajmă, cu irizări argintii și opalescente prelinse peste freamătul complice al codrilor, care-i sunt martori de când se știe și care-i găbjesc truda ca pe un trofeu după care vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
făptura ta întreagă. mi-e dor de trupul tău trandafiriu, obrazul tău ca merele de toamnă și ochii tăi albaștri ca lacul azuriu, și gura ta de fragă, dragă doamnă. mi-ai fost povară grea și te-am pierdut, neprețuind granitul tău, fecioară, te-ai zămislit din întrupatul lut și te-am creat a nu știu câta oară. marți, 7 august 2012 Referință Bibliografică: aplec eternitatea către tine / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07
APLEC ETERNITATEA CĂTRE TINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365582_a_366911]
-
viselor, divinitatea atât / de aproape, dispare aroganța spirituală/ apare grădina noastră în lumina feerică, revelația/ Zidul Plângerii noastre singura scenă din viață/ în care te simți tu însuți/ spatele la public cu degetele răsfirate, plângând/ cu inima pe zidul de granit/ te rogi pentru copiii tăi, poporul tău/ când lume-ți pare surdă..../ și zidul împietrit îți dă/ speranță/ îl părăsești, încet, cu fața spre el/ simțindu-i încă energia/ te întorci apoi spre cei care te-au rănit, ne-au
CELE OPT NOTE ALE GAMEI de GRETE TARTLER în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366122_a_367451]
-
să fie liberă, să zburde în voie, dincolo de timp, „pe apa gândurilor”, să se piardă „în abisul emoțiilor”, chiar în „eternitate”, acolo unde, în imagini închipuite îl va întâlni pe Eminescu: „Îl văd pe Eminescu/orizont al puterii,/ fără el granitul ar rămâne/secat de lumină.” Sufletul, pe care autoarea l-a trecut prin toate anotimpurile, prin trăirile exprimate în versurile din celelalte capitole, iată, aici, în acest capitol, sufletul îi este „leagăn de iubire”: Sufletul-leagăn de iubire/mare agitată de
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
2016 Toate Articolele Autorului Renasc speranțe din cenușă, hrănindu-se ca-n zi de post, din inima de dor răpusă, dorind să fie ce n-a fost... Renasc în suflet ostenit, în murmur răstignit de soartă, să șteargă umbre de granit, ce stăpânesc o lume moartă. De dragul tău visam durerea, râdeam adesea de necazuri, plângeam în gânduri cu plăcerea, crezând că soarta-i joc de zaruri. Azi rătăcesc prin amintiri, e tot ce mi-a rămas în urmă, mai ștreg și
AȘ VREA SĂ PORT EU SINGUR VINA... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366250_a_367579]
-
într-o singură direcție, să ai un singur scop, fără mustrări și fără regrete. El nu trebuie să trăiască nici în viitor și nici în trecut, ci numai în prezentul imediat. Eroul rămâne același azi, mâine și întotdeauna stâncă de granit în fața amenințărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru țară, nu este pagubă, ci un câștig
IN MEMORIAM ADRIAN IOVAN EROUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361589_a_362918]
-
majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii Domnului, psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]