1,396 matches
-
vedem a doua zi. Am telefonat și mi-a raspuns un glas de fetita-sa fi avut 8,9 anișori- spunând că bunicul e la o mare aniversare a PCR, la stadion. (Am aflat după revoluție că fiica domnului Dumitru Graur a avut un grav accident de mașină.) Eu aveam o geantă plină cu cărți cumpărate, plus brânză de burduf și mă plimbam prin fața casei .Un milițian m-a rugat să merg mai departe, pe bulevard urma să treacă N. Ceaușescu
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
cumpărate, plus brânză de burduf și mă plimbam prin fața casei .Un milițian m-a rugat să merg mai departe, pe bulevard urma să treacă N. Ceaușescu și geantă mea ... ..Așa am facut, dar după un timp oprește un taxi, acad.Graur intra în curte și eu către milițian -Ce mi-ai făcut domnule, tov.acad. a intrat în casa! I-am dat telefon și m-a rugat să-l scuz , după ce se spală puțin ne vom vedea peste 20 minute. Și iar
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
stânga spânzurata. A trebuit sa apuc cu mâna dreaptă să trag în jos de stânga pentru a veni la normal. Eu am început să râd, am spus că sunt răcit și l-am vazut pentru prima oară pe acad.Al.Graur râzând! A fost un mare OM, un OM bun și primitor. Abia acum 4-5 ani doamna prof. Lucia Wald mi-a spus telefonic că acad.Al.Graur s-a născut și a murit în aceeași zi: 9 iulie. Deși nu
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
că sunt răcit și l-am vazut pentru prima oară pe acad.Al.Graur râzând! A fost un mare OM, un OM bun și primitor. Abia acum 4-5 ani doamna prof. Lucia Wald mi-a spus telefonic că acad.Al.Graur s-a născut și a murit în aceeași zi: 9 iulie. Deși nu mi-a fost profesor la facultate mi-a fost cel mai bun îndrumător în viață și cercetare Prof.Ion Cârstoiu,Bălcești,3 iulie 2014 Referință Bibliografica: ÎN
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
și a murit în aceeași zi: 9 iulie. Deși nu mi-a fost profesor la facultate mi-a fost cel mai bun îndrumător în viață și cercetare Prof.Ion Cârstoiu,Bălcești,3 iulie 2014 Referință Bibliografica: ÎN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1284, Anul IV, 07 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
socotește de origine maghiară și anume din Fogaras. Există chiar o „explicație“ după care Făgăraș ar fi din magh. fă garas adică „moneda de lemn“: când s-a construit cetatea, muncitorii ar fi fost plătiți cu bani de lemn. Acad. Graur, Nume de locuri, B., 1972, p. 22 respinge ipoteza arătând că împrumutul este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc.
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
tăuraș? Adăugăm aici că termenul maghiar corespunzător este ökör „bou“ fără f de la începutul cuvântului. Și alte topice sunt legate de nume de animale: Ceylon de la „leu“, Camerun de la „rac“, Galapagos „broaște țestoase“, Paraguay ~ „papagal“, Yukatan „țară yukului (cerb)“. (Al. Graur, Nume de locuri, p. 32-33). A se compară și legendă întemeierii Moldovei când vânătorii au alergat după un bour, ungurii după o căprioară etc. Dacă cineva ar ține morțiș să găsească explicația prin maghiară s-ar putea gândi la bogár
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină, baltice) ca să cităm numai câteva la întâmplare: „obșceindoevropeiskii plast slov russkogo iazyka“, (Mangu, Vascenco, Oiță, LRLC, B., 1963, p. 45) „vocabularul latin era moștenit în bună parte, din i.e.“ (Al. Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material structural primar din i.e. comună: mamă, frate, ochi, inimă etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173). Învățatul
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
fost numită porumb printr-o figură de stil pentru că știuletele seamănă cu pasărea care poartă acest nume. Pentru eliminarea ononimiei, pasărea „a fost numită cu diminutivul porumbel, astfel că astăzi raportul dintre cele două cuvinte nu mai e simțit“ (Al. Graur, Tratat de lingvistică generală, București, 1971, p. 194). Acest punct de vedere a fost îmbrățișat și de istorici: „Numirea vine din asemănarea fructului cu pasărea numită porumb“ (C.C. Giurescu, Probleme controversate în istoriografia română, București, 1977, p. 126). Last but
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
numele egiptean geb (keb), iar la sumerieni ki. Nu-i exclus ca dac să fi însemnat la origine om al pământului, pământean sau simplu „om“ deoarece se observă că în ebraică Adam înseamnă și „pământ roșu, lut“ și „om“ (Al. Graur, Nime de persoane, B., 1965, p. 28). Lat. homo „om“ a fost pus în relație cu humus „pământ, humă“.„Lat. homo e derivat din tulpina *ghem, în avestă zem „pământ“, gr. hamai, lat. humus, omul este ființă pământeană spre deosebire de zeii
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină, baltice) ca să citam numai câteva la întâmplare: „obșceindoevropeiskii plast slov russkogo iazyka“, (Mangu, Vascenco, Oița, LRLC, B., 1963, p. 45) „vocabularul latin era moștenit în bună parte, din i.e.“ (Al. Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material structural primar din i.e. comună: mama, frate, ochi, inima etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173). Învățatul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină, baltice) ca să citam numai câteva la întâmplare: „obșceindoevropeiskii plast slov russkogo iazyka“, (Mangu, Vascenco, Oița, LRLC, B., 1963, p. 45) „vocabularul latin era moștenit în bună parte, din i.e.“ (Al. Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material structural primar din i.e. comună: mama, frate, ochi, inima etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173).Învățatul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
socotește de origine maghiară și anume din Fogaras. Există chiar o „explicație“ după care Făgăraș ar fi din magh. fă garas adică „moneda de lemn“: când s-a construit cetatea, muncitorii ar fi fost plătiți cu bani de lemn. Acad. Graur, Nume de locuri, B., 1972, p. 22 respinge ipoteza arătând că împrumutul este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
socotește de origine maghiară și anume din Fogaras. Există chiar o „explicație“ după care Făgăraș ar fi din magh. fă garas adică „moneda de lemn“: când s-a construit cetatea, muncitorii ar fi fost plătiți cu bani de lemn. Acad. Graur, Nume de locuri, B., 1972, p. 22 respinge ipoteza arătând că împrumutul este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
se compară, după noi, cu mong. mori ... XXXI. THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CÂINE, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014. Pe la sfârșitul anilor '60, în timpul uneia din vizitele făcute acasă acad. Al. Graur, a venit vorba despre originea cuvântului câine, care provine din lat. caniș. Acesta, la rândul lui din i.e. *kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei, uralo-altaicei, dravidienei, bantu etc. din Europa, Asia, Africa. Acest lucru l-a recunoscut și în scris acad. Al. Graur afirmând în 1972: „(Numele comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
românește câine“ (Lingvistică pe înțelesul tuturor, B., 1972, p. 161). Dar Merritt Ruhlen din S.U.A. reconstituie etimologia globală *kuan pentru „câine“, existentă într-o limbă ... Citește mai mult Pe la sfârșitul anilor '60, în timpul uneia din vizitele făcute acasă acad. Al. Graur, a venit vorba despre originea cuvântului câine, care provine din lat. caniș. Acesta, la rândul lui din i.e. *kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei, uralo-altaicei, dravidienei, bantu etc. din Europa, Asia, Africa.Acest lucru l-a recunoscut și în scris acad. Al. Graur afirmând în 1972: „(Numele comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
să le prepare. Mergeam pe cărarea de lângă gardul lung, de hotar, din care nici nu se mai vedeau sârmele, bine întinse de tata, din cauza tulpinilor de pomi fructiferi de toate soiurile, cu gândul departe și cu ochii după stolurile de grauri ce păreau că planează chiar spre cireșul meu preferat. De dincolo de gard, am auzit o melodie populară fredonată cu voce joasă și am dat deoparte frunzișul des, să văd cine se învrednicește cu o așa frumoasă îndeletnicire. Era una dintre
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coșbuc, Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. Referințe critice (selectiv): în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. Referințe critice (selectiv): în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, nr. 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, nr. 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, nr. 4
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]