KorAP: Find »[drukola/base=greco-catolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...115 >

2,864 matches

Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058

ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ȘI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ - P. A II A ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului Despre raportul și relația dintre Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Statul Român în perioada postdecembristă - material de sinteză ... 3. Despre egalitatea cultelor din România în fața Statului Constituțiile și legislația din diferite țări ale UE stabilesc nu numai libertatea de conștiință a tuturor cetățenilor dar și egalitatea cultelor și a

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
religioasă și regimul general al cultelor vreo mențiune despre “Biserica națională” iar toate cultele sunt recunoscute cu aceleași drepturi și obligații în fața Statului. Vechile prevederi ale Constituției din anul 1923 care vorbeau despre două Biserici naționale (Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică) nu au mai fost reluate în actuala legislație românească. Cu toate acestea Biserica Ortodoxă a luptat mult pentru a fi oficial considerată ca și Biserică națională chiar dacă afirmă că nu dorește privilegii față de cultele minoritare. Trebuie recunoscut că ortodoxia este

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
îndoială dacă privim legislația dar practic putem observa anumite probleme. În primul rând Statul afirmă că de fapt contribuțiile pentru salarizarea clerului precum și pentru construirea unor lăcașuri de cult se fac ținând cont de numărul de credincioși dar, în ceea ce privește Biserica Greco-Catolică, Statul recunoaște doar circa 200.000 de credincioși în timp ce statisticile ecleziastice vorbesc de peste 700.000. Există datorită acestui fapt o oarecare dificultate din partea Statului de a acorda noi posturi clericale prevalându-se de rezultatele celor două recensăminte. O altă problemă

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Statului de a acorda noi posturi clericale prevalându-se de rezultatele celor două recensăminte. O altă problemă este lipsa unei voințe politice de a face dreptate și a restitui printr-o lege ceea ce Statul a confiscat în anul 1948 Bisericii Greco-Catolice și în special lăcașurile de cult, lăcașuri deținute chiar și azi în majoritatea lor de Biserica Ortodoxă. Considerente adeseori subiective fac ca această problemă să nu se rezolve după atâția ani. Nu este de uitat și necesitatea ca la sărbătorile

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
ultima perioadă. Biserica este parte integrantă a societății europene și are un rol foarte important în formarea unor conștiințe care să se bazeze pe valori etice profunde și clare și care să refuze relativismul de azi. Și în România Biserica Greco-Catolică și cea Catolică în general își continuă misiunea sa în mijlocul poporului român, misiune de reevanghelizare spirituală, de clarificare etică dar și de atenție sporită spre social. Cu toate dificultățile existente (care derivă din “moștenirea” lăsată de regimul communist) Biserica Greco-Catolică

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Greco-Catolică și cea Catolică în general își continuă misiunea sa în mijlocul poporului român, misiune de reevanghelizare spirituală, de clarificare etică dar și de atenție sporită spre social. Cu toate dificultățile existente (care derivă din “moștenirea” lăsată de regimul communist) Biserica Greco-Catolică rămâne alături de toate cultele din România nu doar o continuatoare a unor tradiții religioase seculare dar și un interlocutor important pentru toate componentele societății românești. Nu în ultimul rând misiunea profund ecumenică a Bisericii Greco-Catolice o cheamă la un dialog

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
lăsată de regimul communist) Biserica Greco-Catolică rămâne alături de toate cultele din România nu doar o continuatoare a unor tradiții religioase seculare dar și un interlocutor important pentru toate componentele societății românești. Nu în ultimul rând misiunea profund ecumenică a Bisericii Greco-Catolice o cheamă la un dialog sincer și constant cu ortodoxia majoritară, dialog ce nu poate decât să ducă la o reconciliere care derivă din “purificarea memoriei” și din necesitatea de a lupta împreună pentru aceleași valori creștine în societate. Fără

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț, care a scris și prefața lucrării, și din care reținem, la pagina 6, că “Sfântul Sinod, la întâlnirea din 6 iulie 2010, și-a pus din nou problema dialogului (dintre cele două biserici - ortodoxă și greco-catolică), trimițând, în acest sens, o scrisoare Bisericii Greco-Catolice. În aceste condiții se resimțea nevoia aducerii “la zi” și a cărții mai sus amintite ... De aceea, nădăjduim că materialele pe care lucrarea le pune la îndemână să-i permită celui care

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
și prefața lucrării, și din care reținem, la pagina 6, că “Sfântul Sinod, la întâlnirea din 6 iulie 2010, și-a pus din nou problema dialogului (dintre cele două biserici - ortodoxă și greco-catolică), trimițând, în acest sens, o scrisoare Bisericii Greco-Catolice. În aceste condiții se resimțea nevoia aducerii “la zi” și a cărții mai sus amintite ... De aceea, nădăjduim că materialele pe care lucrarea le pune la îndemână să-i permită celui care dorește să se informeze în cauză (și) să

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
sau local. Toate acestea au fost de natură să provoace un context tensionat, care nu le-a permis celor două Biserici românești să se implice suficient în serioasele probleme ale societății contemporane. (...) II. Situația statistică actuală a credincioșilor ortodocși și greco-catolici În ianuarie 1992, potrivit datelor statistice oficiale ale recensământului, populația României era de 22.810.035 persoane, din care un număr de 19.802.385 persoane s-au declarat ortodocși (86,80%), iar 223.327 greco-catolici (0,98%). În martie

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
a Cultelor - 489/2006 privind “Libertatea religioasă și regimul general al cultelor”). Cu o situație de genul celei reglementate de art. 37 din Decretul nr. 177/1948 s-a confruntat Biserica Ortodoxă Română în anul 1948, când majoritatea comunităților locale greco-catolice au trecut la ortodoxie și, așa cum era firesc, odată cu ele a trecut și întregul lor patrimoniu parohial, neschimbându-se în fond nici destinația bunurilor și nici proprietarii, care au rămas, conform legislației civile și bisericești, aceiași, constituiți însă acum în

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
lor au ales, după 1989, să rămână în continuare în Biserica Ortodoxă Română dimpreună cu bunurile parohiale cu care au revenit în anul 1948, motiv pentru care reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, încă de la primele solicitări de retrocedare venite din partea reprezentanților greco-catolici, au subliniat în permanență că nici o retrocedare nu poate fi făcută fără consultarea credincioșilor din respectivele comunități, întrucât bunurile le aparțin lor. Aceasta a fost, de altfel, și ideea de bază care a stat la alcătuirea articolului 3 din Decretul-Lege

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
altfel, și ideea de bază care a stat la alcătuirea articolului 3 din Decretul-Lege nr. 126 din 24 aprilie 1990, care stipulează: „Situația juridică a locașurilor de cult și a caselor parohiale care au aparținut Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română se va stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase, ținând seama de dorința credincioșilor din comunitățile care dețin aceste bunuri”. (...) Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Ortodoxă Română se va stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase, ținând seama de dorința credincioșilor din comunitățile care dețin aceste bunuri”. (...) Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) 1. Etape premergătoare Relațiile dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Română Unită în primul deceniu post-comunist au fost marcate de numeroase evenimente, cunoscând, din păcate, o evoluție sinuoasă greu de catalogat. În articolul 3 din Decretul-Lege nr. 126/1990, la alcătuirea

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
de cult, vor fi rezolvate de către comisiile mixte ortodoxo-greco-catolice. Așadar, principiul dialogului a fost încă de la început unul dintre punctele esențiale prin care s-a încercat construirea unor relații durabile între cele două Biserici românești. Din păcate, însă, Biserica Română Greco-Catolică a preferat să comunice cu Biserica Ortodoxă Română prin mijlocirea tribunalelor, a Guvernului României, Președinției României, Comisiilor și Birourilor parlamentare, mass-media, și nu în ultimul rând prin intermediul unor presiuni externe. O nouă speranță a fost dată prin rezultatele pozitive la

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
fost dată prin rezultatele pozitive la care s-a ajuns în urma dezbaterilor de la Balamand între delegații Bisericilor Ortodoxă și Catolică (1993). Acestea au fost consemnate în Documentul de la Balamand, la a cărui semnare și-au dat acordul și reprezentanții Bisericii Greco-Catolice din România, care apoi a refuzat să-l accepte. Deși s-a așteptat mult timp un răspuns pozitiv din partea Bisericii Unite, pentru a se începe dialogul oficial care să ducă la soluționarea într-un mod pașnic a tuturor diferendelor, acesta

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Papei Ioan Paul II, ținută în fața episcopilor uniți români cu prilejul vizitei lor la Vatican în luna ianuarie anul 1994. (...) Sfântul Sinod, în ședința sa de lucru din 19 februarie 1998, a instituit o Comisie centrală pentru dialogul cu Biserica Greco-Catolică, dialog al cărui prim obiectiv era soluționarea litigiilor patrimoniale existente la nivel local între cele două părți. Două luni mai târziu, la insistențele repetate ale Sfântului Sinod, IPS Părinte Mitropolit Lucian Mureșan va răspunde pozitiv, manifestând disponibilitatea ierarhiei greco-catolice de

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Biserica Greco-Catolică, dialog al cărui prim obiectiv era soluționarea litigiilor patrimoniale existente la nivel local între cele două părți. Două luni mai târziu, la insistențele repetate ale Sfântului Sinod, IPS Părinte Mitropolit Lucian Mureșan va răspunde pozitiv, manifestând disponibilitatea ierarhiei greco-catolice de a participa, în sfârșit, la dialogul cu Comisia centrală propusă de Patriarhia Română. Din Comisii vor face parte ierarhi ai celor două Biserici, cunoscători ai situațiilor din teritoriu, la care se vor adăuga delegați ai Vaticanului și ai Patriarhiei

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
teritoriu, la care se vor adăuga delegați ai Vaticanului și ai Patriarhiei Române, cu statut de invitați; uneori, motivată de condiții obiective, componența comisiilor a fost ușor modificată. (...) 2. Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică). Întâlnirile Comisiei mixte de dialog ortodox - greco-catolic. 2.1. Prima întâlnire: 28 octombrie 1998, București - Palatul Patriarhiei Ortodoxe. Datorită situațiilor tensionate din unele localități, începerea dialogului de reconciliere dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
ai Vaticanului și ai Patriarhiei Române, cu statut de invitați; uneori, motivată de condiții obiective, componența comisiilor a fost ușor modificată. (...) 2. Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică). Întâlnirile Comisiei mixte de dialog ortodox - greco-catolic. 2.1. Prima întâlnire: 28 octombrie 1998, București - Palatul Patriarhiei Ortodoxe. Datorită situațiilor tensionate din unele localități, începerea dialogului de reconciliere dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost un eveniment așteptat cu mult interes

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Roma (Greco-Catolică). Întâlnirile Comisiei mixte de dialog ortodox - greco-catolic. 2.1. Prima întâlnire: 28 octombrie 1998, București - Palatul Patriarhiei Ortodoxe. Datorită situațiilor tensionate din unele localități, începerea dialogului de reconciliere dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost un eveniment așteptat cu mult interes de către credincioșii ambelor Biserici. Comisia mixtă a stabilit patru puncte de orientare pentru continuarea dialogului: 1. „Dialogul fiind calea de reconciliere, el trebuie continuat într un climat de sinceritate, respect reciproc și

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
de prozelitism. 2. Rezolvarea folosirii locașurilor de cult se va face prin dialog, analizând la nivel eparhial și parohial cazurile în care minoritatea nu are locaș de cult.(...) 2.2. Cea de a doua întâlnire: 28 ianuarie 1999, Blaj - Mitropolia Greco-Catolică. Ținându-se seama că în marea majoritate a Bisericilor foste unite se închină credincioși foști uniți, care astăzi sunt și se declară ortodocși, și, pe de altă parte, că încă mai există comunități minoritare unite care nu dispun de locașuri

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
de locașuri de cult, partea ortodoxă s-a obligat să recunoască de facto că cele peste 100 de locașuri de cult, care anul 1989 se aflau în posesia comunităților ortodoxe și care acum se află în posesia și folosința comunităților greco-catolice, să rămână astfel în continuare, indiferent de modul în care au fost obținute, și să nu alcătuiască pe viitor obiectul unor revendicări din partea ortodoxă. (...) 2.3. Întâlnirea a treia: 10 iunie 1999 - Mânăstirea Ortodoxă Râmeț - Alba. Un eveniment deosebit pentru

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Întâlnirea de la Mănăstirea Râmeț s-a desfășurat într-un climat spiritual inspirat, evident, de evenimentul vizitei Sanctității Sale Papa Ioan Paul II în România, aspect subliniat de ambele părți. (...) 2.4. Întâlnirea a patra: 4 noiembrie 1999 - Oradea, Seminarul Teologic Greco-Catolic. Cele două Comisii au ajuns la concluzia că, pentru a se face pași înainte pe calea apropierii și pentru a avea o platformă stabilă în întâlnirile ulterioare, este necesar să se stabilească principiile care să contribuie la continuarea în spirit

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
constata o „îmbunătățire a climatului care domnește între cele două Biserici”. S-a pus în prim plan modul constructiv al participării clerului și credincioșilor celor două părți la detensionarea relațiilor din localitățile unde există dispute patrimoniale în urma reînființării vechilor parohii greco-catolice, prin acorduri comune încheiate la nivel local privind slujirea alternativă sau schimburi imobiliare, dar mai ales prin construirea ori amenajarea de noi locașuri de cult, fie de către partea ortodoxă, fie de cea catolică.(...) 2.6. Întâlnirea a șasea: 27 septembrie

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]