1,000 matches
-
minorități sunt cele de romi (4,27%) și maghiari (3,38%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,82%), dar există și minorități de penticostali (6,47%), greco-catolici (4,75%), romano-catolici (4,65%) și baptiști (1,75%). Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Liebling, Timiș () [Corola-website/Science/301373_a_302702]
-
avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau reformați, existând și minorități de greco-catolici (%), romano-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Csenger () [Corola-website/Science/308264_a_309593]
-
minorități sunt cele de ucrainieni (0,78%) și romi (0,78%). Pentru 3,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,05%), dar există și minorități de penticostali (8,61%), greco-catolici (5,1%), baptiști (1,63%), Martorii lui Iehova (0,48%), ortodocși sârbi (0,44%), romano-catolici (0,3%), adventiști de ziua a șaptea (0,18%) și reformați (0,11%). Pentru 2,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica de
Comuna Bârzava, Arad () [Corola-website/Science/310103_a_311432]
-
minorități sunt cele de maghiari (2,28%) și romi (2,21%). Pentru 4,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,6%), dar există și minorități de penticostali (5,37%), greco-catolici (5%), reformați (2,21%) și baptiști (1,55%). Pentru 4,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Iclod, Cluj () [Corola-website/Science/300333_a_301662]
-
minorități sunt cele de maghiari (6,87%) și romi (6,42%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,38%), dar există și minorități de reformați (6,35%), greco-catolici (5,96%), penticostali (2,59%) și martori ai lui Iehova (1,1%). Pentru 5,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
dată de prefectul județului Sălaj Eugen Chiș în 1946, dar în grai local satul continuă să fie numit Fogădauă sau Vașcapău. Conform datelor recensământului din 1930 localitatea Vașcapău număra 448 locuitori, dintre care 419 ortodocși, 14 mozaici, 13 reformați, 1 greco-catolic și 1 romano-catolic. Școala confesională este semnalată la începutul sec. al XIX -lea. Primul preot și învățător cunoscut era Ioan Curea, 1866 - 1876, după care a urmat până în anul 1909, dascălul Ioan Pop. Puținii elevi ce frecventau școala, învățau în
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
21%). Principalele minorități sunt cele de români (30,86%) și romi (15,62%). Pentru 3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,63%), ortodocși (24,1%), greco-catolici (8,08%), romano-catolici (6,37%), unitarieni (2,11%), adventiști de ziua a șaptea (1,62%) și martori ai lui Iehova (1,19%). Pentru 3,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Livezeni, Mureș () [Corola-website/Science/310658_a_311987]
-
Conform recensământului din 2011, satul Monok avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Monok, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332134_a_333463]
-
54%). Alte persoane s-au declarat: cehi/slovaci (1 persoană), germani (8 persoane), ruși (6 persoane) și turci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (70,39%), dar existau și mozaici (21,1%), romano-catolici (2,54%), greco-catolici (5,64%). Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (4 persoane) și musulmani (1 persoană) și armeano-catolici (1 persoană). În orașul Putila se află Muzeul memorial al scriitorului ucrainean Iuri Fedkovici (1834-1888). Casa a fost construită la începutul secolului al
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
Biserică „Schimbarea la Fața” din Siret este un lăcaș de cult construit în anul 1908 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni din orașul Siret. Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniză noile teritorii ale imperiului. În anul 1780
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniză noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomandă înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Prima menționare a prezentei în Siret a greco-catolicilor ruteni (ucraineni) datează din anul 1780, când primul grup de emigranți ruteni s-a stabilit în hotarul orașului pe un loc numit Seliștea, situat între Dealul Horăitul Înalt și Dealul Târgului, în apropierea Drumului Sucevei. Cu acordul tacit al autorităților
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
Ftoma Kalisiewicz a fost numit în anul 1810 ca administrator parohial al Parohiei Ortodoxe Uspenia, el îngrijindu-se de asistență spirituală a credincioșilor greco-catolici. Misionarul greco-catolic rutean Aleksei Studinecki a vizitat în 1811 orașul Siret și i-a convins pe greco-catolicii ruteni să ceară administrației guberniale de la Lemberg să aprobe înființarea unei parohii greco-catolice în oraș. Demersul său nu a avut însă succes la Negostina, unde rutenii din localitate au rămas ortodocși. La începutul anului următor (1812), Șiretul a fost vizitat
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
Demersul său nu a avut însă succes la Negostina, unde rutenii din localitate au rămas ortodocși. La începutul anului următor (1812), Șiretul a fost vizitat de misionarul Vasili Terlecki; cu acel prilej, preotul Ftoma Kalisiewicz a acceptat să treacă la greco-catolici, împreună cu majoritatea enoriașilor săi. Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice în Bucovina. Astfel, prin Ordinul nr. 1524 din 1 mai 1812 al Guberniului de la Lemberg au fost înființate mai multe capelanate și
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
Autoritățile au cedat biserică Sbierenilor către comunitatea greco-catolica ruteana, iar credincioșii ortodocși din apropiere au fost arondați Parohiei Ortodoxe „Sf. Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. După înființarea în 1826 a Parohiei ortodoxe „Sf. Dumitru” și numirea preotului Vasile Burlinschi că paroh, credincioșii greco-catolici ruteni nu li s-a mai permis să-și țină acolo slujbele religioase. Până la construirea unei biserici proprii
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și 26 de etnie nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. Parohia greco-catolica din Siret a trecut printr-o perioadă de înflorire în timpul păstoririi preotului Clemente Zlepko
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
episcopul Hryhorij Chomyszyn de Stanislav. În perioada păstoririi preotului Zlepko, a fost construită o bisericuța greco-catolica ucraineană în filiala Gropeni. Preotul paroh a scris o cronică a parohiei intitulată "„Letopis greko katolickoi parafji Seret”". După Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolica cu sediul în orașul Siret (astăzi în județul Suceava), cu rol de a-și exercita jurisdicția asupra parohiilor greco-catolice rutene din Regatul României. Administratura
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
din București. Preotul Clemente Zlepko, parohul greco-catolic de Siret, a îndeplinit între anii 1923-1930 funcția de administrator apostolic al parohiilor greco-catolice rutene din România. În negocierile pentru încheierea Concordatului cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea să de către Parlament, Papa Pius al XI-lea a desființat administratura apostolica, dar a stabilit un vicariat greco-catolic rutean sub jurisdicția Eparhiei Române Unite a Maramureșului. Preotului Clemente Zlepko
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
și 402 credincioși greco-catolici (4%), peste zece ani mai erau doar 208 ucraineni (2,98%) și 403 credincioși greco-catolici (4,31%), pentru că la recensământul din 20 octombrie 2011 să se mai declare doar 185 de ucraineni (2,39%) și 208 greco-catolici (2,69%). Se remarcă o scădere a numărului de locuitori care se declară de etnie ucraineană, iar căsătoriile mixte determina o problemă legată de schimbarea limbii liturgice în biserică. În cele două secole de existență (1812-2012), asistenta spirituală a comunității
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
cele de români (11,69%) și romi (5,26%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,16%), romano-catolici (30,88%), ortodocși (10,45%), greco-catolici (2,35%), baptiști (2,34%) și penticostali (1,13%). Pentru 2,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Această zonă a suferit timpuriu efectele trecerii de la cultura rurală autohtonă la cultura civilă, fapt din cauza căruia au dispărut portul popular
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
vechea denumire românească "Cergău Șcheiesc", păstrează amintirea venirii bulgarilor. Odată cu Reforma protestantă bulgarii catolici din Cergău și-au pierdut limba și au devenit evanghelici (luterani). Ulterior, satul ajungând posesiune a Arhiepiscopiei Române Unite de Alba Iulia, unii locuitori au devenit greco-catolici (la fel ca cei din Cergău Mare) și s-au românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
cei din Cergău Mare) și s-au românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 443 luterani, 351 greco-catolici, 25 baptiști, 10 ortodocși și 1 reformat.
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
aflată în parea stângă. Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Portugaliei” (sărbătorit la 4 iulie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
circulație pe teritoriul [[România|României]]. [[Categorie:Nașteri în 1885]] [[Categorie:Decese în 1944]] [[Categorie:Nașteri pe 27 noiembrie]] [[Categorie:Decese pe 1 septembrie]] [[Categorie:Scriitori români]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Nuveliști români]] [[Categorie:Dramaturgi români]] [[Categorie:Români greco-catolici]] [[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]] [[Categorie:Laureați ai premiilor Năsturel-Herescu]] [[Categorie:Directori ai Teatrului Național din București]] [[Categorie:Bistrițeni]] [[Categorie:Scriitori care s-au sinucis]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Români din Austro-Ungaria]] [[Categorie:Scriitori români din
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (98,38%). Pentru 1,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,03%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,81%) și greco-catolici (3,62%). Pentru 1,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]