1,058 matches
-
s-au aflat Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Urmuz, Ion Minulescu, Ion Barbu, Al. O. Teodoreanu, Al. T. Stamatiad, I. Peltz, N. D. Cocea, Corneliu Moldovanu, Cezar Petrescu, Al. Cazaban, M. Sorbul, Carol Ardeleanu, Ludovic Dauș, N. Davidescu, Octav Dessila, G. Gregorian, Camil Petrescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Anton Holban, Mircea Damian, Horia Roman, Octav Șuluțiu, N. Crevedia, I. Valerian, George Dorul Dumitrescu, Zaharia Stancu, Vlaicu Bârna, Teodor Scarlat, Neagu Rădulescu, V. V. Martinescu, Virgil Gheorghiu, N. Carandino, Oscar Lemnaru, Camil Baltazar, C.
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
loc traducerii acestuia din Imre Madách (un fragment din Tragedia omului). C. mai cuprinde o cronică dramatică, una științifică, știri sportive, anunțuri, reclame, ilustrații. Alți colaboratori: Mihail Polihroniade, Al. Mironescu, Dumitru Stăniloae, Ion Gh. Savin, Const. Gerota, Ion Scutaru, George Gregorian. M.W.
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
frumosului, simțul artei ce înalță” și să-i apropie „mai mult pe toți cei ce doresc propășirea artei la noi”. Rubrici: „Versuri”, „Proză”, „Articolul nostru”, „Notițe artistice”. Colaborează cu versuri: Ion Al-George (Hyperion), Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, C. Râuleț, G. Gregorian, M. Demetriad, M. Săulescu, Oreste, C. Titus Stoika, Șerban Bascovici; cu proză - Nigrim, Liviu Rebreanu (Mușteriul); cu teatru - M. Sorbul (Poveste banală), Elena Văcărescu (Satana, în traducerea lui D. Nanu). Corneliu Moldovanu traduce un fragment din Polyeucte de Corneille. Versurile
ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285462_a_286791]
-
moment ale evenimentului, din care nu au voie să lipsească actorii principali sau opiniile contradictorii asupra cauzelor. Este suficient să ne gândim la sosirea neautorizată în țară a fostului rege Mihai sau la tentativa de trecere frauduloasă a frontierei de către Gregorian Bivolaru, liderul MISA. În astfel de situații, sub presiunea timpului, ziaristul doar consemnează fapte și declarații, pune față în față opiniile celor implicați, fără a adânci cauze, implicații morale, responsabilități. Concurența audiovizualului nu trebuie să intimideze pe ziaristul din presa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și monarhic.” De altfel, e grăitor că, ilustrând această orientare, dar și un anumit oportunism, primul număr se deschide cu o Odă M. S. Regelui Carol al II-lea de Cincinat Pavelescu și cu alte două imnuri scrise de George Gregorian și I. Al. Bran-Lemeny. Dincolo de această poziție ideologică, B. l. și a. va reuși să devină o publicație de remarcabilă ținută, cu rubrici diverse, cu unele colaborări de excepție și cu un nivel general destul de ridicat. În ce privește poezia, se remarcă
BRASOVUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285865_a_287194]
-
numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremurile de acum, cum s-au tras și stă, în Cronicari munteni, I, îngr. M. Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 1-79; Istoriia Țării Rumânești, îngr. Damaschin Mioc, introd. Damaschin Mioc și Eugen Stănescu, București, 1991. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 31, 79, 131-143, 149-151, II, 11, 106-109, 134, 151, 279-281, 334; Ramiro
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
scrise tot de Ion Th. Florescu, care semnează cu pseudonimul Bucur Ciobanul. Cugetări despre nerozie, un dicționar umoristic (Din dicționarul intelectualilor) dă Sofronie Ivanovici. Alți colaboratori: E. Sperantia, Caton Theodorian, George I. Stratulat, Radu Dragnea, G. Rotică, C. Râuleț, G. Gregorian, Nichifor Crainic, G. Talaz, Alexandrina Scurtu, Oreste, Mircea Rădulescu, D. Iov, Oct. C. Tăslăoanu, V. V. Haneș, V. Al. Jean, Andrei Braniște. I.H.
CAPITALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
tradiții istorice și culturale ale Brașovului. Literatura propriu-zisă este reprezentată prin versuri, de cele mai multe ori ocazionale și reproduse, semnate de N. Iorga, O. Goga, Andrei Mureșanu, Smara (Smaranda Andronescu), I. U. Soricu, Constantin Râuleț, I. Petrovici, Al. I. Hodoș, G. Gregorian ș.a. Se publică din proza lui I.L. Caragiale, I. Creangă, Al. Lascarov-Moldovanu, Aurel Mureșianu ș.a. În primul deceniu apare sporadic rubrica intitulată „Cărți-reviste-ziare”. Li se face loc și unor articole interesând istoria literaturii române, cum sunt cele ale profesorului Nicolae
CARPAŢII-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286123_a_287452]
-
actualul președinte jucător al României, (joacă al dracului de bine ori de câte ori nimerește pe la Cireșica), născut și nu făcut, (potrivit certificatului său de naștere, a cărui original s-a pierdut din păcate, odată cu dosarul lui de colaborator al securității), potrivit calendarului gregorian, în noiembrie 1951 în comuna Basarabi, (comună care și-a schimbat de atâtea ori numele între Basarabi și Murfatlar, încât nici primarul localității, nu mai este prea convins că este primarul actualei localități Murfatlar și nu al comunei Basarabi), județul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
îmi imaginam c-o să stau într-o chilie simplă, reconvertită, de călugăr. O cameră cu podele de piatră, cu pereți albi, cu un pat îngust din lemn. O cameră din care se vor auzi, plutind prin aerul nopții, îndepărtate cânturi gregoriene. Și, desigur, o să aibă și o sală de gimnastică. Toată lumea știe că exercițiul fizic e cel mai bun remediu pentru alcoolici și cei asemenea lor. Când o să plec de-acolo, o să am stomacul plat ca o scândură. Două sute de tracțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
respect, asta da, cu aceeași toleranță a tuturor credințelor cu care ei admit și falsa voastră credință. Unii pai sau mae-de-santo, când Îi vezi, seamănă a fi abia ieșiți din coliba Unchiului Tom, dar au cultura unor teologi de la Universitatea Gregoriană”. Amparo Își puse o mână pe mâna lui. „Duceți-ne acolo!” zise, „eu am fost o dată, cu ani În urmă, Într-un cort de umbanda, dar am amintiri confuze, Îmi reamintesc doar de o mare tulburare...” Agliè păru Încurcat din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
hotelului unde era încartiruit departamentul de presă al candidatului. Luna îngălbenea troienele uriașe de zăpadă murdară. Umbra zimțată a hotelului se lățea peste piața plină de movile ca un câmp de cârtițe. În urechi îmi țiuia ceva ca un fluid gregorian: ordinarium missae. Apoi, un om gârbovit ieși tiptil în stradă. Era încotoșmănat într-o pufoaică zdrențuită și căra o sacoșă burduhănoasă. Strigătul m-a bușit pe nări și pe gură: Patroane! Patroane! Dar aurul beznei nu se cutremură și aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
arhitectul și chiar încercînd să prevadă pașii pe care-i va face în continuare. Căci, după ce epuizase fazele succesive ale muzicii antice, într-o după-amiază Emil Popescu îl luase prin surprindere pe saxofonist cu primele sonuri ale unui cantus planus gregorian, într-o curgere de o inconfundabilă măreție. Cam din acest moment vecinii din bloc începură să se intereseze din nou de excentricul lor colocatar, mai cu seamă bătrânele, cărora muzica "bisericească", deși diferită de cea pe care o știau ele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ceilalți, iar lângă mine am bucuria de a-l avea vecin pe părintele Massimo, un preot din Treviso, proaspăt paroh, iar până acum responsabil diecezan pentru pastorația tinerilor. Imi spune că a studiat la Roma teologie morală la universitatea pontificală ”Gregoriana” și acolo l-a cunoscut pe părintele Francisc Ungureanu. A început pelerinajul de la Saint Jean Pied de Port și vrea să ajungă la Santiago. In mintea mea, îi urez succes, atât în pelerinaj, cât și în activitatea pastorală. Mai vorbim
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
apropiat de "comuniunea sfinților" din teologie. Să ne amintim că, de altfel, vocația tradițională a monahului (monos: singur) este tocmai aceea de a fi unit structural cu catolicitatea, cu lumea în totalitatea ei. Și asemenea imaginii melodiei tânguitoare a cântului gregorian care îl sudează pe monah la comunitatea sa, ritmul sincopat pe care îl regăsim în transele contemporane și în diversele aglomerații are cu siguranță aceeași funcție. Există deci participare la un ansamblu mai vast. Persoana solitară este nimeni. Sau, mai
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sa pentru muzică, alături de formația corală Schola cantorum mușatină, al cărui fondator este, cu rostul „de a înălța mintea și sufletul omului către acea dimensiune transcendentală, unde creatura se întâlnește cu Creatorul”. Lucrarea de față reprezintă o istorie a cântului gregorian cu trecerea sa prin toate momentele de vârf ale muzicii europene, consemnate în documente oficiale, în materie de muzică, având, astfel, în linii generale, și o istorie în practica și evoluția cântului liturgic în cadrul cultului catolic, dar și nașterea miselor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
muzicală creștină, este elaborarea unei concepții noi despre temporalitate; „Timpul muzical, fiind timp de rugăciune și de laudă cântată, devine ritmul interior al sufletului”. Puterea benefică a muzicii este reafirmată de Sf. Ioan Gură de Aur, iar „prin sintagma muzică gregoriană se înțelege monodia liturgiei creștine occidentale europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele 12 secole. Actualul repertoriu include și compoziții create între secolele XVI-XVII, însă acestea sunt numite, pe drept cuvânt, pseudogregoriene
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
latină, creat în primele 12 secole. Actualul repertoriu include și compoziții create între secolele XVI-XVII, însă acestea sunt numite, pe drept cuvânt, pseudogregoriene, deoarece resimt prezența tonalismului, iar desfășurarea melodică este departe de ethosul caracteristic perioadei de aur a compoziției gregoriene”. Cu trimiteri importante la documente religioase, istorice și sociale care privesc muzica, ne este prezentată, așadar, o incursiune sintetică în istoria muzicii sacre din care nu puteau lipsi intervențiile magisteriale, până la elaborarea documentului Musicam Sacram, în 1967, care respectă principiile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ci mai degrabă de lucrul cu documentul. Bibliografia - cu titluri deosebite din muzicologia universală, și în special din cea italiană, unele chiar foarte puțin vehiculate în scrierile despre arta sunetelor, mare parte în premieră pentru cercetarea muzicală românească, a cântului gregorian și a temei - stă mărturie a setei de cunoaștere a fratelui franciscan și a aspirației sale de a sluji netăgăduit arta sacră. Amplul eșafodaj - al ideilor filosofice, morale, istorice și teologice - atât de laborios condus se conturează în exprimări textuale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
formă melodică, jubilus, de care vorbește Sf. Augustin, care afirma că era cântat de toți credincioșii și consta în intonarea unei melisme vocalice. O inovație importantă a fost structurarea monodiei creștine pe scări muzicale noi, care, ulterior, vor deveni modurile gregoriene, a căror denumire va corespunde armoniei grecilor; se configura începutul unei noi tradiții muzicale, cea creștină, care s-a consolidat în timp printr-un proces de amalgamare și de asimilare treptată a culturilor locale, a unor stiluri și limbaje diferite
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
directă (in directum), directă colectivă, alternantă și intercalară. Forma in directum, cea mai veche, solistică și fără niciun refren, a fost prima formă de psalmodie atestată în celebrările liturgice. De aici, a început virtuozismul solistic, dezvoltat ulterior în perioada cântului gregorian în forma de Tractus, Graduale și Versus din Alleluia. Această formă muzicală inițială se bazează pe cantilație, adică intonarea unui text pe aceeași treaptă melodică sub forma unui recitativ, care în mod gradual suferă aporturi muzicale minime și apoi tot
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
asupra muzicii. Viziunea lor este amplă și articulată, ține cont de mai multe situații, reflectă o situație celebrativă care nu este departe de viața omului și nu este încă dominată de inflexibilitatea unor rubrici codificate și intangibile. 3. PERIOADA MUZICII GREGORIENE Generic vorbind, prin sintagma muzică gregoriană se înțelege monodia liturgiei creștine occidentale europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele douăsprezece secole. Până în secolul al VIII-lea, vorbim de perioada clasică a cântului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și articulată, ține cont de mai multe situații, reflectă o situație celebrativă care nu este departe de viața omului și nu este încă dominată de inflexibilitatea unor rubrici codificate și intangibile. 3. PERIOADA MUZICII GREGORIENE Generic vorbind, prin sintagma muzică gregoriană se înțelege monodia liturgiei creștine occidentale europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele douăsprezece secole. Până în secolul al VIII-lea, vorbim de perioada clasică a cântului gregorian, iar între secolele IX și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Generic vorbind, prin sintagma muzică gregoriană se înțelege monodia liturgiei creștine occidentale europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele douăsprezece secole. Până în secolul al VIII-lea, vorbim de perioada clasică a cântului gregorian, iar între secolele IX și XII, de perioada postclasică. Eterogenitatea melodiilor gregoriene depinde de mai mulți factori: forme și genuri muzicale, procedee componistice, perioada compoziției sau locul de proveniență. Factorul timp, în special, a contribuit la diversificarea repertoriului. Melodiile din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele douăsprezece secole. Până în secolul al VIII-lea, vorbim de perioada clasică a cântului gregorian, iar între secolele IX și XII, de perioada postclasică. Eterogenitatea melodiilor gregoriene depinde de mai mulți factori: forme și genuri muzicale, procedee componistice, perioada compoziției sau locul de proveniență. Factorul timp, în special, a contribuit la diversificarea repertoriului. Melodiile din fondul clasic au o structură modală diferită de cele elaborate în epocile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]