12,478 matches
-
câteva minute, autostrada începea să coboare, suficient ca să ușureze înaintarea mașinii, care se deplasa acum mult mai ușor la vale, împingând practic cu bara din față zăpada din fața ei! In urma mea, rămânea o cărare lată și adâncă în zăpada groasă de mai bine de jumătate de metru: Montero, era ca un tăvălug mare alb, înghețat, venind parcă de pe o altă lume! La volan, concentrat la maximum, țineam direcția înainte și abia vedeam prin parbrizul pe care ștergătoarele înghețate, nu-l
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461538935.html [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
albastru și era încălțat într-o pereche de șlapi portocalii de plastic. Ochii albaștri ca marea, străluceau atunci când privea atent pe cineva sau locurile care îl înconjurau. Avea nasul puțin coroiat, obrajii roșii și niște buze cărnoase. Vocea îi era groasă și răsunătoare, iar când râdea, i se vedea dantura albă, de care era mândru. - Salut, Tică! Ce faci? Dar ce-i cu tine? Ce-ai pățit? Ce-i cu fața asta, omule? îl întrebă, scrutându-l atent cu privirea sa
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1444754284.html [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
dincolo de mormântul tatălui, bunicilor și mătușii mele, se căsca o groapă largă, adâncă, flancată, de-a stânga, și de-a dreapta, de două mormane mari, și proaspete, de pământ, de o roabă, cu unelte, în ea, ba, și de o funie groasă, de spânzurătoare, aruncată cu generozitate la mine, pe terasă. Erau întrunite, chiar, elemente să cred că nu de o îngropare era vorba, ci - desigur ... Citește mai mult Eu sunt foarte curios dacă toată lumea în țara ăsta lucrează pe gratis. Dacă
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
dincolo de mormântul tatălui, bunicilor și mătușii mele, se căsca o groapă largă, adâncă, flancată, de-a stânga, și de-a dreapta, de două mormane mari, și proaspete, de pământ, de o roabă, cu unelte, în ea, ba, și de o funie groasă, de spânzurătoare, aruncată cu generozitate la mine, pe terasă.Erau întrunite, chiar, elemente să cred că nu de o îngropare era vorba, ci - desigur ... VII. LIVIU JIANU - SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOȘATUL CONTINUU, de Liviu Florian Jianu, publicat în Ediția
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
anilor, pe când am urcat pentru prima oară spre zidurile ruginii. Privirea mi-am îndreptat-o spre Cetatea Universitară, Muzeul farmaceutic și bine înțeles către Castelul Regal . E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să învețe cu râvnă din imensa cultură ,reala moștenire păstrată de-a lungul mileniilor. Una dintre
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
anilor, pe când am urcat pentru prima oară spre zidurile ruginii.Privirea mi-am îndreptat-o spre Cetatea Universitară, Muzeul farmaceutic și bine înțeles către Castelul Regal .E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să învețe cu râvnă din imensa cultură ,reala moștenire păstrată de-a lungul mileniilor.Una dintre
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
care îl vizitasem pe 14 noiembrie 2000, deci cu nouă ani în urmă ... Spațiul înalt de vreo 3-4 metri ai “borcanului” care este răsucit pe turnul aproape de vârf, cu o țesătură din fibre de sticlă și fier și cu geamuri groase care fac imposibilă pătrunderea vreunui vânticel mai tăios sau a curenților de aer, cu o răsucire de 36o de grade pentru “postul de observație”, zonă protejată de unde poți admira priveliștea așezării, nu a fost de natură să mă ferească de
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_templu_al_plenitudinii_stratosphere_din_las_vegas_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
foarte bine calculate, iar siguranța turiștilor este cuvântul de ordine al lucrătorilor de-aici. Pornește de la bază cu o formă convexă, pe patru laturi și apoi se răsucește parcă pentru a se odihni într-o formă fusiformă și chiar tronconică, groasă precum copacul unui tei bătrân, golașă fără vreo vreun coronament până cu aproape de 200 de metri de vârf, apoi răsfrântă precum “buzele” unei cupe alungite de șampanie sau glastre cu marginile nițel în afară și apoi adunate pentru a le
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_templu_al_plenitudinii_stratosphere_din_las_vegas_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
un autor greu de confundat. Dumitru din “Dumitre” trebuie cumva situat în marele tabel literar mendeleevian românesc al Generației 80, undeva la loc de frunte, în afara cenaclurilor de luni sau de marți, junimiste sau semănătoriste. În timp ce alții își întindeau straturi groase de glorie literară pe feliile zădărniciei lor literare, prin București sau aiurea, Dumitru răscolea de unul singur prin rădăcinile cerului, căutând fulgere ruginite, șlefuindu-le cu migală și aruncându-le direct în vitrinele cu giuvaeruri false ale muzeului literaturii prezentului
CARTEA CU PRIETENI- DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni.html [Corola-blog/BlogPost/356183_a_357512]
-
Ți se pare că te-a întrebat cineva ceva? Ai auzit tu cumva să fi zis altceva regina ta? Liliana se retrase într-un colț, încercând parcă să se ascundă în umbră. Burnesha continuă satisfăcută: - Și... luați-vă niște haine groase pe drum, vine iarna și mi-e că o să înghețați și o să vă plătesc de bune! - Avem pelerine groase, căptușite cu lână așa că stai liniștită, Burnesha! o apostrofa Climene și ieși din încăpere, făcându-le semn și celorlalte amazoane-fruntaș să
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/_amazoniada_capitolul_i_aga_lucia_selenity_1391451557.html [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]
-
Liliana se retrase într-un colț, încercând parcă să se ascundă în umbră. Burnesha continuă satisfăcută: - Și... luați-vă niște haine groase pe drum, vine iarna și mi-e că o să înghețați și o să vă plătesc de bune! - Avem pelerine groase, căptușite cu lână așa că stai liniștită, Burnesha! o apostrofa Climene și ieși din încăpere, făcându-le semn și celorlalte amazoane-fruntaș să iasă. Burnesha, rămasă singură, se apropie de fereastră și privi afară. Se lăsă o seară însorită peste cetate. - E
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/_amazoniada_capitolul_i_aga_lucia_selenity_1391451557.html [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]
-
urma să-și dea duhul. Dar...n-a fost așa. Cloncănitul lui devenea din ce în ce mai tare, asemănător bătăilor de clopot. M-a cuprins frica. Mai ales că minutarul cel bleg se ridica și se făcea tot mai mare...mai tare și...gros ca o măciucă. În gura lui Mister apărură și niște dinți ascuțiți...Simții primejdia. Dintre miile de idei care zburau spre mine, alesei una plauzibilă:întinde-o tataie! Am încercat și alta:ajutoor,ajutoor! Însă strada era pustie la ora
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413083252.html [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
Avea un șal de lână care îi acoperea capul, dar putea cu el să-și acopere și fața. Avea un fel de teamă să nu fie văzută și recunoscută de cineva. Matei era și el îmbrăcat într-un palton destul de gros, cu un pulover de iarnă. Purta o bască și un fular de lână. Nu purta mănuși. La ora stabilită autobuzul a sosit. Locuri erau suficiente. Cei doi tineri s-au despărțit doar cu o strângere de mână. După plecarea autobuzului
15 ZMEURICA; PLECAREA ÎN TERITORIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1421446115.html [Corola-blog/BlogPost/366044_a_367373]
-
pe deplin mulțumită de gustul și textura sa. În plus, TAGO este un loc minunat pe acest Pământ, cu un interior foarte frumos amenajat, cu o terasă plină de energie bună, cu chelneri binevoitori și, mai ales, cu un meniu gros din care sigur ai ce să alegi. Recomand și clătitele! Articol de Ines Dumitriu
Unde în Iași poți mânca o pizza delicioasă by http://www.zilesinopti.ro/articole/13143/unde-in-iasi-poti-manca-o-pizza-delicioasa [Corola-blog/BlogPost/100166_a_101458]
-
în foi de cort. Astfel, o așa grupare a fost instalată nu departe de casa noastră, în livada unui vecin, Pamfil Stoican, adunătură heteroclită de bărbăți și femei, purtând rubăști, închise cu nasturi sau copci până la gât, încinși cu centuri groase, iar în picioare purtând cizme cu carâmbi scunzi, largi și foarte moi. Printre cei așezați aici, mi-am făcut curaj și m-am amestecat, prudent, și eu, într-un sistem original de comunicare, mai mult prin gesturi și mimică. Aveam
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
ori vreau să mai vii, neprețuită ,,doamnă”, Să ne găsești lângă copii, șoptind: ,,Mai vine-o toamnă!”. O să te-aștept an după an să depeni firul roții, ... Citește mai mult E prima zi când a căzut o brumă nu prea groasă,Toamnă, ți-ai pus primul sărut, dar știi că nici nu-mi pasă,La anul, n-ai să mă mai vezi aici, printre gunoaie,O să te-aștept în Țara mea, cu un creion și-o foaie!. . .Știi, Toamnă, știi cât
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
roman, soțul meu m-a oprit și mi-a zis: „Ligia, tu trebuie să privești aici! M-am uitat și era un copil „ aurolac” ce dormea pe niște cutii de carton. Era vară, dar el era îmbrăcat într-un palton gros.” Celui care ne însoțea nu i s-a părut o imagine foarte grăitoare și că mi-ar fi de folos în relatarea romanului, acest amănunt, însă a fost foarte important pentru mine și citind „Tragedie și triumf”, poți înțelege ceea ce
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_romanele_pe_care_le_scrii_sunt_imaginatie_brodata_pe_realitate_.html [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
activitățile Căminului Cultural. Acolo, se întâlneau: Secretarul sau primarul, milițianul, președintele colectivei, secretarul de partid care vedea și știa totul și vreo câțiva profesori, cu care mai schimbai câte o vorbă de duh la o măsuță mică, într-un nor gros de fum de țigară. Când era programat un film la Căminul Cultural, mergeam cu toții să-l vedem și „frumusețea" consta în faptul că, atunci când acțiunea era mai interesantă, filmul se întrerupea fie că trebuia schimbată rola, fie că se rupea
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pas_berthold_aberman_1391502788.html [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
cap, întunecându-i vederea. Trase puternic aer în piept și reuși să se calmeze, nici el nu știa cum. Parcă ar fi fost într-un exerecițiu militar care-i cerea calm și stăpânire. Scoase din geanta de mână niște sfori groase, unse cu unt-de-lemn și sare, și-i legă fedeleș pe fiecare în parte. Nimic nu l-a deranjat în timpul operațiunii. I se părea și lui de necrezut, dar sticlele goale aruncate lângă pat arătau că putea tăia și lemne pe
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pas_berthold_aberman_1391502788.html [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
cât și la diferite ocazii de către regretatul Părinte Ionică Sfetcu. Cartea este de folos atât pentru preoți, punându-le la dispoziție un bogat material omiletic, cât și oricărui creștin dornic să progreseze în viața duhovnicească. 3. Pomelnic, 4 pag., carton gros, lucios, policromie, cu icoană și rugăciuni, 2 lei; 4. Călăuză biblică(Bârda, Editura „Cuget Românesc”, ediția a II-a, 2013, 426 pag., 30 lei; Cartea este o antologie de cugetări și sfaturi înțelepte selectate din Sfânta Scriptură, organizate pe teme
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
acesta parcă a simțit el ce i se pregătea și a păstrat frunzele verzi si frumoase încă mult timp. Apoi...Tăietorii s-au luptat cu el de dimineață până la întunericul nopții. Apoi, au obosit și i-au lăsat doar tulpina groasă fără viață, la vederea celor ce trec și se îngrozesc de zbuciumul nemângâiat. Au doborât copacul din fata geamului meu. Privind ce a rămas din el, doar rădacina și ceva din trunchi, lacrimile mele îi vorbesc încă în fiecare zi. Neputința
COPACUL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1454160622.html [Corola-blog/BlogPost/369945_a_371274]
-
spre pat; un dispozitiv ca o vârtelniță electrică ce-i punea la îndemână, prin rotire, ustensilele de scris; un stilou care aspira singur cerneala din călimară. Și câte altele... Dar găselnița cea mai mare era o pereche de ochelari. Ramele groase de bagá fuseseră ale bunicului și-i dădeau un aer demodat, dar respectabil. Lentilele erau însă ce erau! Le făcuse - doar el știa cum - să aibă prin ele acces la... CUNOAȘTERE. Erau niște ochelari ce-i confereau puterea ATOTȘTIUTORULUI. Nu
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1422117474.html [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]
-
Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016. Renasc... Renasc în fiecare primăvară Chiar dacă iarna mi s-a prins de păr, Iubesc femeia din sfârșit de vară Și toamna ce mi-a pus în suflet dor. Sunt pom cu două ramuri groase Și rădăcini puternice-n pământ , Eu sevă-mi trag din vorbele frumoase, Cred doar în omul bun și de cuvânt. Sunt ca o apă limpede și rece, Năvalnică prea iute uneori Și peste mine nu se poate trece Decât pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
refuzat oferta. I-am petrecut cu ochii până s-au pierdut în depărtare. De atunci nu am mai întâlnit-o niciodată pe Ana. Eu am fost în viața ei o pasăre călătoare. Ea a fost pentru mine totul. Un lanț gros mi-a legat sufletul și acesta a rămas ferecat într-o iarnă geroasă. Ghioceii s-au ofilit ca și clipa pardisiacă ce a apus. Eu am continuat să adun afine în timp ce sufletul meu trăia în trecut. Trăia într-o iarnă
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
cu Pământul-rege, cu munți de foc și cu vulcani nebuni, cu dealuri și cu văi posomorâte, dar fără ca lumina soarelui vibrând de veselie să-ți binecuvânteze umbrele fierbinți - o soră-n agonie, deci, și-ntr-un coșmar scâncit, căci norii groși de-acid clorhidric, de bioxid carbonic, de toxic vitriol, îți fac din cerul leșios apocalipsa, din aerul fierbinte - un infern... Săracă, fără sateliți, de ce te-nvârți doar invers și nicidecum precum alte planete? De ce la tine soarele-ți răsare mereu
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]