381 matches
-
salutat. La plecare, m-am plâns de asta unui prieten, și acesta mi-a spus: „Nu te mira, n-a făcut-o intenționat; poate nici nu ți-a observat prezența.“ Și i-am răspuns: „Păi asta-i cea mai mare grosolănie, nu că nu m-a salutat, ci că nu mi-a remarcat prezența.“ „A făcut-o fără să vrea, e distrat...“, mi-a replicat el; iar eu: „Cele mai crase grosolănii sunt cele așa-zis involuntare, iar grosolănia grosolăniilor e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
i-am răspuns: „Păi asta-i cea mai mare grosolănie, nu că nu m-a salutat, ci că nu mi-a remarcat prezența.“ „A făcut-o fără să vrea, e distrat...“, mi-a replicat el; iar eu: „Cele mai crase grosolănii sunt cele așa-zis involuntare, iar grosolănia grosolăniilor e să fii distrat în prezența oamenilor.“ E, doamnă, ceva de speța prostesc numitelor uitări involuntare, ca și cum s-ar putea să uiți voluntar de ceva. Uitarea involuntară e e de obicei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mai mare grosolănie, nu că nu m-a salutat, ci că nu mi-a remarcat prezența.“ „A făcut-o fără să vrea, e distrat...“, mi-a replicat el; iar eu: „Cele mai crase grosolănii sunt cele așa-zis involuntare, iar grosolănia grosolăniilor e să fii distrat în prezența oamenilor.“ E, doamnă, ceva de speța prostesc numitelor uitări involuntare, ca și cum s-ar putea să uiți voluntar de ceva. Uitarea involuntară e e de obicei o grosolănie. — Și ce înseamnă asta... — Înseamnă, doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mare grosolănie, nu că nu m-a salutat, ci că nu mi-a remarcat prezența.“ „A făcut-o fără să vrea, e distrat...“, mi-a replicat el; iar eu: „Cele mai crase grosolănii sunt cele așa-zis involuntare, iar grosolănia grosolăniilor e să fii distrat în prezența oamenilor.“ E, doamnă, ceva de speța prostesc numitelor uitări involuntare, ca și cum s-ar putea să uiți voluntar de ceva. Uitarea involuntară e e de obicei o grosolănie. — Și ce înseamnă asta... — Înseamnă, doamnă doña
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sunt cele așa-zis involuntare, iar grosolănia grosolăniilor e să fii distrat în prezența oamenilor.“ E, doamnă, ceva de speța prostesc numitelor uitări involuntare, ca și cum s-ar putea să uiți voluntar de ceva. Uitarea involuntară e e de obicei o grosolănie. — Și ce înseamnă asta... — Înseamnă, doamnă doña Ermelinda, că, după ce mi-a cerut iertare pentru jignirea pe care mi-a adus-o crezând că prin cadoul meu aș fi căutat să o cumpăr și să-i forțez recunoștința, nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o himeră, decât să-ți fac ție ceai, spre exemplu. Sunt incapabilă de iubire. Adioooooooooooooooooooooooooooooo!,, ,,Draga meaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, Arta europeană a fost Întotdeauna un vârf de lance ce-a străpuns cu ascuțișul lui cruzimea, insolența, trufia, nerecunoștința, cinismul, abjecția, orgoliul, veninul, grosolănia, invectiva, dezmățul. Nu am dreptate?,, ,,Îți spun pentru ultima oară, Adiooooooooooooooooooooooooooo!. Sunt În drum spre aeroport și-mi pasă de arta europeană, cum Îi pasă mortului de fluctuațiile valutare. Nu te iubesc. ,, -Fantezie și talent, nu glumă!. Ascultă Antoniu, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Misty O’Malley nu mă văzuseră. Doi băieței pistruiați și enervanți m-au arătat cu degetul, după care au râs cu lacrimi de isprava mea. în timp ce eu intram în sala de mese, Misty O’Malley tocmai ieșea, împingându-mă cu grosolănie. N-a fost o atingere ușoară, ci mai degrabă un brânci sănătos. Și nici nu și-a cerut scuze. M-am uitat după ea și, cu toate că nu-i puteam vedea fața, sunt convinsă că rânjea fericită. Se distra pe seama mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tratează toată lumea. N-am impresia că-l cunoștea pe El Greco. Avea o mare admirație pentru Velásquez, dar lipsită de orice bucurie. Îl încânta Chardin, iar Rembrandt îl ducea la extaz. Descria impresia pe care i-o făcea Rembrandt printr-o grosolănie pe care n-o pot repeta. Singurul pictor care-l interesa în mod cu totul neașteptat era Brueghel cel Bătrân. Pe vremea aceea știam prea puțin despre el, iar Strickland n-avea capacitatea de a se explica. Îmi amintesc ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
murdări. Atunci ai rămâne ca toate celelalte și ai fi o simplă femeie întreținută." Era un argument care abia masca frica de a nu fi obligat să fac prea multe sacrificii și care poate fi ușor interpretat ca o simplă grosolănie de a mea. Am simțit însă că-i necesar să-l dau. Cu o altă ocazie, cu o altă femeie, nici nu m-am gândit la un astfel de mijloc, nu fiindcă eram de data asta cu adevărat îndrăgostit, ci
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
am pus o a doua întrebare - de ce limuzina? M-a privit cu ochi goi. Știu de ce, sau cel puțin așa cred. Siguranța de sine și glanțul pe care ți-l dau ei merită să-ți atragi invidia străzii. Poate că grosolănia, îngrozitoarea brutalitate a banilor face parte din contract. Ne-am întors și am schimbat câteva cuvinte, apoi Fielding s-a urcat în mașină, lăsându-se încet pe pernele moi. M-am întors la hotel. Trebuie să fii dur ca să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Și numai mama știe cât sunt eu de nefericit. Să trăiești, Ionela. Te sun mâine, OK? Ionela i-a zâmbit sincer, pentru că În vocea lui o infimă nuanță de inocență Își făcuse loc, și asta răscumpăra În ochii ei toată grosolănia individului. A zâmbit Însă și gândindu-se la punga de cireșe pe care o găsise dimineață În frigider, alături de un bilet pe care scria caligrafic: „De la colegul tău Vasile“. 2 Parolică s-a Întors acasă și mai abătut decât plecase
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
vampirilor care reflectă universul mormintelor. Este adevărat însă că această ipostază a fantomaticului poate fi convertită în comic, satira ocupându-se de persiflarea ei. P. Bruegel „Triumful morții” Făcând parte din categoria ordinarului, noțiunea de dezgustător opune - conform lui Rosenkranz grosolănia animatului, atrăgătorul hidosului. Prin grosolănia sa, dezgustătorul provoacă neplăcere, prin mortificare inspiră groază, iar prin hidoșenie-scârbă, aspecte și sentimente implicate deopotrivă în macabru ca și în grotesc. De altfel, grosolanul displace mai ales prin “ caracterul inform al masei sale”, de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Este adevărat însă că această ipostază a fantomaticului poate fi convertită în comic, satira ocupându-se de persiflarea ei. P. Bruegel „Triumful morții” Făcând parte din categoria ordinarului, noțiunea de dezgustător opune - conform lui Rosenkranz grosolănia animatului, atrăgătorul hidosului. Prin grosolănia sa, dezgustătorul provoacă neplăcere, prin mortificare inspiră groază, iar prin hidoșenie-scârbă, aspecte și sentimente implicate deopotrivă în macabru ca și în grotesc. De altfel, grosolanul displace mai ales prin “ caracterul inform al masei sale”, de aceea mișcările sale vor fi
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
bun prieten al lui, omul care îl ajutase să cucerească imperiul, tatăl meu. Amiralul Marcus Vipsanius Agrippa era trecut de patruzeci de ani, fusese căsătorit de mai multe ori și avea copii; în acele zile, la Roma se spunea cu grosolănie: „Augustus le dăruiește celor credincioși lui soții așa cum dăruiești un cal“. Însă acea căsătorie ce urmărea consolidarea puterii s-a transformat, spre surprinderea tuturor, într-o familie fericită. Tatăl nostru a murit repede, în război, după cum știi. Augustus a spus speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
profesională, și imagina cu stăruință și îndrăzneală strategia unui adevărat război contra acestora, în scopul revenirii în serviciul pe care îl avusese la radio. Din păcate, după o serie de demersuri, el încă nu reușise să obțină nimic. Cu o grosolănie amestecată cu ipocrizie, cei din conducere refuzaseră să-l readucă la radio, invocând nevoile reducerii de personal, și totodată îi plânseseră pe umăr cu lacrimi de crocodil, asigurându-l că, dacă ar fi depins de ei, e-hei, atunci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
iubea locul în sine. Nu se mai sătura de ea: cafenelele de pe trotuarele Parisului, unde cafeaua cu lapte era atât de bună; splendoarea piețelor Uffizi sau Sf. Petru; teatrele din partea de vest a Londrei, cumpărăturile pe strada Bond. După haosul, grosolănia, praful și mizeria din Israel, era o adevărată ușurare să vină într-un loc mai răcoros, însă în același timp mai calm și mai liniștit. Unde cozile la autobuz nu se transformau în încăierări și unde, da, trenurile chiar circulau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
primul rând, să tranșăm o chestiune de ordin personal. Bănuiesc că nu purtați cea mai frumoasă amintire primei noastre Întâlniri, dar Încercați să Înțelegeți: Împrejurările excepționale presupun măsuri excepționale, și ele nu sunt Întotdeauna deosebit de agreabile. Va cer scuze pentru grosolănia cu care m-am purtat În calitate de șofer. - De ce? Conduceți excelent, am glumit eu În semn de Împăcare. - Mulțumesc, sunteți tot atât de amabil ca Michael Schumacher, care-mi spunea că sunt cel mai bun șofer dintre fizicieni și cel mai bun fizician
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
că nu va putea reveni la suprafață cu aceeași figură de șef de redacție după ce văzuse creaturile înspăimântătoare care locuiau adâncimea abisului. Era un om tulburat cel care îl privi, în cele din urmă, pe comisar și spuse, Scuzați-mi grosolănia întrebării, cine sunteți, Numele meu se află acolo semnând scrisoarea, Da, văd bine, e aici un nume, dar un nume nu e decât un cuvânt, nu explică nimic referitor la cine este persoana respectivă, Aș prefera să nu fiu nevoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
complet, la vârsta mea...; par să am o anume frică de cai; vorbesc rar, dar când vorbesc e ceva ciudat, n-ar putea spune ce; iar despre cum am mâncat micul dejun chiar nu vrea să vorbească, ar fi o grosolănie s-o facă, dar n-a mai văzut așa un mod dezordonat, aiurit și rapid de a mânca. Nu l-ar mira dacă m-ar vedea că salut fără să-mi ridic pălăria. A încheiat pe un ton aparte: — Cine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Mișu, numai că, de câte ori se afla cu ea prin apropiere se fâstâcea rău de tot și nu mai știa ce să-i spună. Atunci, ca să nu se facă de râs și să pară cât mai dur în fața colegilor, rostea o grosolănie cu care se fălea, dar pe care mai târziu o regreta. Dacă ar fi avut mai multă minte, ar fi știut să se descurce cu totul altfel! Ce mai tura-vura! În prezența ei nu era decât un tolomac. În schimb
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
înțeleagă. În realitate, oamenii culți cunoscuți de Claudia erau niște amatori de călătorii exotice și tot ce povesteau era legat de "ce au mîncat". Niciodată nu povesteau despre "ce au văzut". Rareori mai arătau și ce au cumpărat, în general "grosolănii din aur masiv". Claudia merge la baie, face un duș fierbinte și vine înapoi în pat. Viorel s-a înfășurat cu plapuma și, deși femeia trăgea cu putere spre ea o bucățică să se învelească, acesta se îndîrjea prin somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
siguranță: Moșul doarme, moțăie, iar eu... ce telefon ai? Atîția oameni penibili, împînziți pe micile ecrane, ne duc spre convingerea că sîntem un popor cam cu prea mulți proști. Dacă în zilele noastre cineva mare tușește, ca să nu spun o grosolănie, se adună moderatorul cu cîțiva "enciclopediști" și despică tușitul în patru. De ce credeți că a tușit, domnule savant nr. 1? Eu mai întîi voi analiza contextul în care s-a tușit... A tușit că-i măgar, dom'le, intervine savantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
oamenii să-și ia premiile pe care le-au cîștigat, replică Rowe cu Încăpățînare. — Bine, dar oamenii nu vin În asemenea locuri ca să se-mbogățească! Cum nu ți-ai fi Închipuit la prima vedere, domnul Sinclair ascundea nebănuite doze de grosolănie. — Nu sînt ahtiat după cîștig. Ca dovadă, poftim o liră. Dar țin să păstrez cozonacul. Domnul Sinclair se Întoarse spre ceilalți, cu un gest iritat de disperare pe care nu Îcercă să și-l mascheze. — Dacă vreți, vă dau exemplarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
care s‑a luptat adesea cu soțul ei. Acest soț este soldat și, ca atare, un grobian care preferă filmele comerciale ieftine. Dacă n‑ar fi așa de grosolan, n‑ar fi fost în stare să ucidă. Avea nevoie de grosolănia asta. Slăbiciunea ar fi fost neavenită, ar fi contrazis imaginea acestei meserii. Mama are încă în fața ochilor gura lui căscată la comedia cu Heinz Rühmann. Acest film preferat, favoritul absolut în materie de filme, e Crușon flambat. L‑a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
numele. De fapt, Anna e încă un copil. Hans vrea să se conformeze automat, fiindcă mama Annei inspiră respect, dar Anna îi spune mamei că poate să‑i pupe‑n cur pe amândoi. Ei tot o să meargă, normal. Ca să repare grosolănia Annei, Hans zice că data viitoare o să aducă și flori, un buchet mare, care spune multe, după cum se grăbește să adauge mama Annei. Cel puțin ghiorlanul e politicos. Există un limbaj adecvat al florilor, pe care mama l‑a învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]