1,019 matches
-
scăzut cumva numărul de înmormântări? "Nu domn' judecător." Ai avut mai puține cununii, botezuri? Nu, domn' judecător, din această cauză, nu." Atunci? S-a uitat cu niște ochi la mine de parcă abia în clipa aceea și-a dat seama de grozăvia pretenției sale. Ca să nu mai zic că tot el a fost cauza acelor răzmerițe. L-am auzit rostind cu o voce ștearsă: „Doamne, iartă-mă, ce-am făcut?” Era atâta umilință în glasul acela... M-au impresionat ochii lui, erau
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
gheara morții. Luna, prinsă între vârfurile brazilor, zâmbea trist la măcelul din adâncul codrului dar, parcă mai mult, ajuta cu prezența ei, înzecind puterile dușmane. Trupele otomane, întărite cu cele tătare sparseră zidul de căruțe al apărătorilor moldoveni și polonezi. Grozăviile luptei aveau să se vadă a doua zi de dimineață, cu plânset de copii și de femei. Din trupurile celor căzuți mai țâșnea încă sângele cald ce se închega repede. Nebunia morții intrase până și în cele mai calde inimi
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
atunci când îți moare un copil. Familia Gigi și Adriana Cosman au trecut prin această experiență când l-au pierdut pe Lucian, în vârstă de 21 de ani, unul dintre cei trei băieți ai familiei Cosman. Adriana Cosman: Când privim la grozăvia care s-a întâmplat și la tragedia prin care am trecut, putem spune că nu a fost ușor. Dar am fost uimită cum ne-a întărit Dumnezeu, cum l-a pregătit Dumnezeu pe acest copil special, pe care, acum, după
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
-mă pe furiș după ce el a plecat înlăuntru lăsându-vă acolo singură...mie îmi face rău să continui domnișoară Desire! Vă rog mult să mă iertați însă nu mă simt în stare să mai continui cu detalii! Atunci, imediat văzând grozăviile de care erau capabili acei prieteni ai dumitale am simțit o frică și un dezgust imens pentru acei oameni! - Acei oameni nu sunt prietenii mei! Nu,nu! Țipă ea înnebunită. Anca tăcea încurcată și impresionată de suferința ei. Ea plângea
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
să obții bani cu manevrele tale mizerabile, însă eu te aranjez! Nu știi cu cine ai de-a face! Prietenele mele deja au observat lipsa mea și cred că au chemat poliția. Ce minte bolnavă ai, să inventezi astfel de grozăvii! Deschide-mi imediat să ies că simt că mă sufoc, îmi lipsește aerul!... Oooh Doamne! Ajută-mă! Ajută-mă! Se agita tremurând plângând și frângându-și mâinile ca ieșită din minți. Fata îi spune supărată: - Îți deschid imediat domnișoară și
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
Calendarul ortodox,nu putem să le acordăm imunitate în privința capacității de comportament imoral.Unii dintre ei au călcat în picioare”multe flori inocente”, cum scria Hegel, au zdrobit multe lucruri în drumul lor ,pentru ași ajunge țelul. Să nu uităm grozăviile făcute de Ștefan cel Mare, care alături de luptele sale antiotomane(Vaslui, Podul Înalt, Valea Albă, Războieni, etc), a tăiat capete nevinovate după un județ superficial și hotărâri luate la mânie.Pentru noi domnitorul Moldovei anilor 1470 este un erou național
EROII NOŞTRI, CRIMINALII LOR, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363664_a_364993]
-
ei, o adevărată ordine , alambicată de paranteze și acolade, căci întâmplările aveau o logică a lor și de fiecare dată subiectele și personajele se înmulțeau apărând firesc dintr-o întâmplare în alta... Fascinați de harul ei de povestitor și de grozăvia vieții ei zbuciumate , nici nu am simțit când am ajuns la destinație... Drumul pe valea Oltului era desprins dintr-un tablou mirific: munții , în depărtare aveau vârfurile albe de zăpadă, pădurile se aplecau peste noi revărsând verdele crud cu mărinimie
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
Am rămas cutremurat în fața acelor hoituri din ochii cărora se prelingea un lichid alb-gălbui și care îmi cereau parcă ajutor din lumea de dincolo. Aș fi rămas multă vreme nemișcat, mut în fața acelor grozăvii dacă Ea nu m-ar fi ridicat și nu m-ar fi adus înapoi în biserică, zburând de data asta pe ocolite, arătându-mi alte peșteri în care au viețuit sfinți, chilii în care trăiau în sărăcie și virtute numeroși
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
dar să nu uităm cine suntem noi, cei care ne înrolăm în ceea ce ar trebui să constituie armata de elită a Domnului. Venim în mănăstire nu numai cu bunele noastre dorințe și cu inima arzând de dor, ci și cu grozăvia stigmatelor unei lumi care s-a îndepărtat cu totul de Domnul. Purtăm în noi tot iadul lepădării de Domnul ce se lucrează în lume în zilele noastre. Suntem odraslele părinților care ne-au crescut în duh ateist; mulți dintre viețuitorii
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
ebraica împământenită și celelalte limbi ale mapamondului. „Mamă, pe unde-ți umblă gândurile?” m-a întrebat unul din bodyguarzi. O știre transmisă la postul de radio al Armatei în astă dimineață m-a aruncat parcă în neant. Am înghețat de grozăvia faptului întâmplat și nu-mi puteam închipui scena oribilei crime săvârșite, nu suportam ideea existenței acelui monstru deghizat în chip de tată, capabil săși ucidă copiii, trei la număr, luați pe rând la măcelărit ca vitele la abator. Simt acut
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
aflaseră prea târziu și veneau de departe strigându-se unii pe alții. Era doar el care mergea împotriva tuturor așa că reuși cu mare greutate să iasă pe o altă străduță și să scape în felul acesta de toată întâmplarea și grozăvia în care fusese implicat până de curând. Câteva străzi mai încolo reuși să scape până și de strigătele mulțimii care se îmbulzea spre pretoriu. I se păru de aceea ciudat faptul că la doar câțiva pași de pretoriu era atâta
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
Mănăstirea și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă turcilor, care au dat foc mănăstirii, au dezgropat mormintele Voievodului Mircea cel Bătrân și ale altor domni, crezând că vor găsi în ele comori ascunse și au comis toate grozăviile, profanând bisericile și picturile. Peste un veac, prefectul județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii Cozia, părăsind postul și refugiindu-se încă înainte de ocupația germană, mănăstirea a rămas în părăsire și expusă stricăciunilor, «între altele
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Mănăstirea Cozia. Mănăstirea și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă turcilor, care au dat foc mănăstirii, au dezgropat mormintele lui Mircea și ale altor domni, crezând că vor găsi în ele comori ascunse și au comis toate grozăviile, profanând bisericile și picturile. Peste un veac, prefectul județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii Cozia, părăsind postul și refugiindu-se încă înainte de ocupația germană, mănăstirea a rămas în părăsire și expusă stricăciunilor, «între altele
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
victimă șefilor acestora n-a avut nici o urmare; dimpotrivă, Codiță a fost acuzat că a dovedit aroganță și sfidare față de luptătorii ruși. Groaza cea mai mare au trăit-o femeile: mame, soții, bunice, nurori, fete și copile, care auziseră de grozăviile de care erau în stare acești primitivi needucați și înrăiți, determinate să se ascundă cât mai ferit, care pe unde a putut: prin fânare, prin magazii, prin pivnițe, șoproane, ori prin podurile caselor și în coșarele vitelor. Cele două surori
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
șeful departamentului Destine. Am devenit una cu verdele băncilor din parcul dendrologic. Sunt o specie rară de prost care se întărâtă să meargă circular prin inimile altor nefericiți de viață. Rădăcini de metal îmi țintuiesc tălpile pline de negru, în grozăvia pământului. Aș protesta, dar mi-au smuls buzele ciclopii care fac de serviciu la poarta parcului. Drept urmare veghez sferturile de veșnicie la fiecare jumătate de oră și încerc să îmi aduc aminte cum arăta glasul meu. Viața ca un joc
VIAŢA CA UN JOC DE NOROC de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348194_a_349523]
-
ce spune, se abțin, evită forumurile internautice, își restricționează blogurile, se închid în sine, cum se închid în atîtea alte ocazii. Cu arma Internetului, prin intermediul căreia, de pildă, s-au adunat tinerii Chișinăului împotriva epavelor comuniste, se pot face și grozăvii, la care nici nu vreau să mă gîndesc: „șopîrle” aruncate opiniei publice, manevrarea acesteia, delațiunea prin Internet!... Cred că violența deloc polemică a acestor... viețuitoare nu își are explicația, cum scria mai deunăzi d-l Simirad într-un articol, numai
MÎRLANUL DE PE INTERNET (II) de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348218_a_349547]
-
Are 33 de ani și 35 de kilograme (între timp se mai îngrășase cum le spune ea rudelor venite să o vadă!). Spre totala nedumerire a celor din jurul ei vorbește cu o stranie detașare și o nefirească liniște despre incredibilele grozăvii prin care trecuse. Nu, nu este deloc vorba de vreo dereglare psihică, și aceasta absolut firească și de înțeles în context, ci de o ridicare deasupra nefericirii. În română există un termen care nici nu cred că nu ar exista
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]
-
Cum de-au putut face așa ceva? El unul, mai degrabă și-ar fi dat viața decât să accepte să fie dezarmat! Ar fi luat viețile altora numai să-și ia arma înapoi, ar fi fost în stare să înfăptuiască oribile grozăvii.... Cum ar fi putut apoi să privească oamenii în ochi? De ce, de ce, de ce au făcut una ca asta!? Că au fost curajoși? Dar le-a trecut oare prin minte ce mânie pot stârni? Dă doamne ca cele spuse de dl.
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
Cum de-au putut face așa ceva? El unul, mai degrabă și-ar fi dat viața decât să accepte să fie dezarmat! Ar fi luat viețile altora numai să-și ia arma înapoi, ar fi fost în stare să înfăptuiască oribile grozăvii.... Cum ar fi putut apoi să privească oamenii în ochi? De ce, de ce, de ce au făcut una ca asta!? Că au fost curajoși? Dar le-a trecut oare prin minte ce mânie pot stârni? Dă doamne ca cele spuse de dl.
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
-așa! Cum- necum, mai de voie, mai de nevoie, am săvârșit-o și p-asta. Murii. Eh, nu mai știu dac-am murit de moarte bună (adică cum „moarte bună”? Poți să-i zici la muierea cu coasa așa o grozăvie, cum c-ar fi bună? Mă rog...)... care va s’zică de moarte bună - mă rog - de moarte nebună, de boală ori de plictiseală. Apăi, nici că mai contează! Când te vezi ditai omu’ culcat pe spate, cu mâinile împreunate
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
-așa! Cum- necum, mai de voie, mai de nevoie, am săvârșit-o și p-asta. Murii. Eh, nu mai știu dac-am murit de moarte bună (adică cum „moarte bună”? Poți să-i zici la muierea cu coasa așa o grozăvie, cum c-ar fi bună? Mă rog...)... care va s’zică de moarte bună - mă rog - de moarte nebună, de boală ori de plictiseală. Apăi, nici că mai contează! Când te vezi ditai omu’ culcat pe spate, cu mâinile împreunate
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și înțelepciune a unei generații care a trăit atâtea grozăvii e ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor. Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎN INFERN Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului cobor cu sisif în infern și plângem drumul întoarcerii, nu ne întrebăm și nu ne mirăm de grozăviile întunericului, acolo am văzut ochii ireal de albaștri, sânii somnoroși și gura flămândă de săruturi ale femeii părăsite. acolo se dezleagă de blestem toate gândurile care înfloresc în visele noastre. joi, 10 octombrie 2013 Referință Bibliografică: în infern / Ion Ionescu
ÎN INFERN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352414_a_353743]
-
aflaseră prea târziu și veneau de departe strigându-se unii pe alții. Era doar el care mergea împotriva tuturor așa că reuși cu mare greutate să iasă pe o altă străduță și să scape în felul acesta de toată întâmplarea și grozăvia în care fusese și el implicat până de curând. Câteva străzi mai încolo reuși să scape până și de vocea mulțimii care se îmbulzea spre pretoriu. I se păru de aceea ciudat faptul că la doar câțiva pași de pretoriu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
acoperit cu blănuri, având ochi mici înfundați în grăsime, fără dinți, cu piele albicioasă, încrețită peste faldurile de osânză. Din fundul sacului cu untură ieși un muget: - Dă-te mai aproape... Silvia care în ultimele ceasuri văzuse mult mai multe grozăvii decât în toată viața ei de cinefil entuziast, se apropie anesteziată de spaimă. I se părea firesc să vadă o gură căscându-se și ea prăvălindu-se în hău. Nici hlizelile stafiilor din jurul monstrului nu o liniștiră. Și nici căutătura
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]