892 matches
-
Acasa > Poezie > Familie > BUNICA Autor: Oana Adriana Alexandrescu Publicat în: Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului În odaia inundată de mirosul de gutuie Dar frumos amestecat cu acela de tămâie.. Pe o laviță,tăcută croșeta bunica mea... Împletind gânduri și ață cu o antică andrea... Aplecată,gârbovită de atâtea griji și muncă Retrăiește anii vieții..peste firul ce-l aruncă Peste deget înc-o
BUNICA de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377649_a_378978]
-
Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului A trecut vară și apar norii, Mi-e toamnă și-mi pleacă cocorii. Din vise aurite, iluzorii, Respir melancolie prin toți porii. Livada-i plină, s-a copt gutuia, Mi-e toamnă și mă duce nostalgia, Spre multe amintiri frumoase, Din anii când grăbeam copilăria. Și gândul plutește pe raze de luna, Mi-e toamnă și toamnă aș vrea să rămână. Nu vreau să mai văd vremea cum trece
MI-E TOAMNĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378555_a_379884]
-
bucură cu o lucrare plastică focalizată pe un mânunchi de floarea soarelui, plantă care simbolizează buna înțelegere în cadrul familiei, dar nu numai. Căldura solară, lumina speranței, optimismul - sunt elementele care se desprind, simbolizând încrederea în viitor. Elementul sărbătoresc, dar și gutuile coapte, sunt folosite plastic de pictorița Miriam Cojocaru care, în două lucrări distincte, ne transmite parcă o invitație la dialog. Frumusețea sensuală și estetică permite temelor ușor metaforice să răzbată din obiectele simple și obișnuite, atât de familiare nouă. Aceași
URĂRI PRIETENEŞTI DE LA PICTORI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378606_a_379935]
-
unde bate vântul speranței visând la cochilii pline de perle. În ființa ei s-au pârguit curbele domoale culorile au căpătat un luciu metalic, cad abrupt din unghiuri de apă până ce i se desprind din răsuflare și respiră adânc aroma gutuilor din fereastră. Întreaga uitare se forfeca în somn dezlegând singurătatea de durerea cu noduri îmbrățișând splendoarea ca pe o eclipsă care se vede rar și iubește întunericul. Tot ce cred este ca varul nestins hrănind lăuntrul cu vânatul de seară
TOT CE CRED ESTE CA VARUL NESTINS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378820_a_380149]
-
sau tulpini și leușteanul : aromate Cimbrul și hreanul folosim : trufanda sau conservate ! Comestibila ciupercă, spontană sau cultivată E în azot, acizi organici, vitamine, fier, bogată ! Fructele, sunt nucifere, de arbuști sau semințoase Pomi frucutiferi, semiarbuști, de import și sâmburoase Auriile gutui și-atâtea soiuri de mere Cele ce cresc în pădure, sau în livadă bune pere ! Apoi gustoasele cireșe, ce sunt de vișine urmate Caise, piersici, dar și prune ! dulci, gustoase, aromate ! Strugurii din multe soiuri, zmeura, căpșunele Fragii, alături de mure
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
spun în loc de noapte-bună, crengilor, cănd după ele se-nclină. De jalea frunzelor, și codrul suspină în vuiet prelung,de aprig vânt bătând! Triști și-nlăcrimați privesc la rădăcină că, au rămas goi de-al frunzelor veșmânt. Lumina nopții aprinde o gutuie ascunsă bine în frunze arămii. Stă învelită în pătură gălbuie, până ajunge în casa inimii. Din suflet să îmi alunge nostalgie și resemnarea vieții să-mi aducă, luminează în nopți din toamnă târzie. Să-naripez a inimii dorință. 3.11
SUSPINUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379832_a_381161]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GUTUILE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1728 din 24 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului GUTUILE În gutui și în ăst an, Printre frunze lunguiețe În cărămiziu ocean Revărsat peste fânețe De o doamnă precupeață, Stau bucățile de aur Învelite
GUTUILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GUTUILE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1728 din 24 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului GUTUILE În gutui și în ăst an, Printre frunze lunguiețe În cărămiziu ocean Revărsat peste fânețe De o doamnă precupeață, Stau bucățile de aur Învelite-n puf și-n ceață, Tari ca fruntea unui taur, De cu zori și până-n noapte
GUTUILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179]
-
mari, dar și mai mici. I-om culege și i-om pune În odaie la bunici Lângă mere, lângă prune, Să miroase și în iarnă Ia să văd de poți să-mi zici ? Să miroase-a dulce toamnă ! Referință Bibliografică: GUTUILE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1728, Anul V, 24 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GUTUILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179]
-
Anotimp > ÎMBRĂȚIȘĂRI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului File îgălbenite rup din calendar Peste ger și iască picură amnar, Troienite nopți intonând furtună Fur o crizantemă pentru vreme bună. Și aprind gutuia ca un lampadar Fluturii odăii nici nu au habar, Îți ascult colindul cu o floare dalbă Înspre dimineață am s-o pun în salbă. Mă prind de iluzii ca de un cârd de miei Nu îmi lua nadejdea, dorul să
ÎMBRĂȚIȘĂRI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382076_a_383405]
-
31 august 2015 Toate Articolele Autorului Iubito, fă-ți șirag din nori, azi iarăși ploua despre noi statui pe frontul toamnei, copaci goi frunze gri și ochii tăi... Ce frumoasă ești, toamna! - îmi spui, Cerul din ochii tăi miroase a gutui Zâmbești în bătaia vântului roșiatic Fericit, numeri păsări, ți-ai amintit Anii de școală, vedeai stoluri pe cer Întrebai de ce zboară? Frunzele de ce pier, Așa vrea Dumnezeu? Mușcam miezul mărului cu păcat Îndrăgostiți pe aleile gălbui Cad frunzele că lacrimi
CE FRUMOASĂ EŞTI, TOAMNA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379350_a_380679]
-
de brumă crudă Își alină întomnarea greieri poticniți de bocet, Cețuri pun iubirii vama, cu gust fad de agurida, Îngropând puntea tristeții, lăsând scrumul amanet. Viscolele-nstrăinării au cernut iubiri pierdute, Mutând visele pe harta timpului fără mosor, Parfum dulce de gutuie vindeca de ploi regrete, Iar pe vârfuri pleacă umbră ultimului ochi de dor. Nicio zi din calendare nu ne va mai ține minte, Ne vor îmbracă apusuri în desperecheate frunze, Resemnați vor sta-ntre noi pe un țărm de necuvinte
ULTIMUL OCHI DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379406_a_380735]
-
cucoane grăbite, Grădina-n prefaceri de propriu-i cules, Se-mbracă cu frunze covor, ruginițe. Și când își deșira vesmântul țesut, De vânt, risipit în frunze pe-alei, Găsești că nu e de ... Citește mai mult Sfârșit de toamnăMiroase a gutui, a prune brumate,Culese din pomul rodit mai tarziu;A struguri, a mere și pere bronzate,Purtând semnul toamnei ușor auriu.Un soare pe dealul de sus de la cramăîntors e din drum de-o umbră obscură,Privește în lături, pe
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
-o-ntarzie din drum măcar o lună, Să mai amâne gerul vremii crunte. Dar zarurile lumii-s aruncate, Căci rostul lor așa a fost să fie, Prințesa Iarnă în mantii fermecate Încet se-apropie de-a noastră glie. Sunt coapte-acum gutuile în ram, Ne luăm adio, deci, frumoasa doamna Și de-oi veni la fel ca-n fiecare an Promit că ne vom revedea... la toamnă. Căprar Florin ... Citește mai mult Imbrăcată-n voaluri calde arămii,Întinsă pe un pat enorm de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
S-o-ntarzie din drum măcar o lună,Să mai amâne gerul vremii crunte.Dar zarurile lumii-s aruncate,Căci rostul lor așa a fost să fie,Prințesa Iarnă în mantii fermecateIncet se-apropie de-a noastră glie.Sunt coapte-acum gutuile în ram,Ne luăm adio, deci, frumoasa doamnăSi de-oi veni la fel ca-n fiecare anPromit că ne vom revedea... la toamnă.Căprar Florin... V. TABLOUL TOAMNEI TALE, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1763 din 29 octombrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
mi-e toamna, ce nu vrea să-nvețe,Că vară-i plecată cu turme de miei,Lotuși de vis, în cui de tristețe,Pe colțuri de stele îi spânzură zei.Chipuri de vânt pândesc suspinând,Poem ne-ntâmplat scâncește-n gutui,Ploi de-arabescuri în foșnet de gândMosc risipește în ochii căprui.În mine uitat, în tine pierdută,Vâltoare de brumă-n amestec de tei,Trestii de jar, în prăpăstii de iută,Ecou prin vitralii de albi porumbei.Tumult și risipă
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
pe călcâie, căruia i se spune... „Toamnă”, și ce ne face, aflăm imediat: „Ne desfrunzește toamna de păcate,/ Ne spală trupu-n lacrimă de ploi/ Și ne-nvelește-n pleoapele lăsate/ Ale apusului ce-a obosit în noi./ Dar inima pârdalnică gutuie,/ Mai arde ca o flacără târzie./ Din amintiri iubirea vrea s-o suie/ În toamna vieții rece și pustie...” Oare de ce apusul obosește în noi? De ce obosim noi în apus? Pentru ce ne vine... toamna? Astea-s întrebările!... Domnul Ioan
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
ELISABETA IOSIF ICOANE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. ICOANE Heliotropul se rotește după astrul palid revărsat Peste trupul Toamnei. În festinul ei amețitor Soarele agonizează prin tămâia boabelor rubinii Clătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic. Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mere De aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
anotimpului. Să nu i se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol. Citește mai mult ICOANEHeliotropul se rotește după astrul palid revărsatPeste trupul Toamnei. În festinul ei amețitorSoarele agonizează prin tămâia boabelor rubiniiClătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic.Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mereDe aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din HyperboreeaVisurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alungeNorocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol.... XIV. ELISABETA IOSIF
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
ELISABETA IOSIF, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. MIROSUL TOAMNEI Din vârful dealului Apusul arde-n flăcări Nori de păsări. De sub cărbunii aprinși Amurgul suflă aripi-frunze - Culori în transhumanță... Agonizând, pâlpâie vara, Respiră aurul gutuilor, Îngreunând povara Iubirilor spre Paradis. Cad peste auriul frunzelor Culori de un roșu nepermis De ultima speranță... Numai...numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 ... Citește mai mult MIROSUL TOAMNEIDin vârful dealuluiApusul
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 ... Citește mai mult MIROSUL TOAMNEIDin vârful dealuluiApusul arde-n flăcăriNori de păsări.De sub cărbunii aprinșiAmurgul suflă aripi-frunze -Culori în transhumanță...Agonizând, pâlpâie vara,Respiră aurul gutuilor,Îngreunând povaraIubirilor spre Paradis.Cad peste auriul frunzelorCulori de un roșu nepermisDe ultima speranță...Numai...numai crizantemaEste sub domnia faldurilorArămii! Miroase a toamnă...Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014... XVI. ELISABETA IOSIF UNIVERSUL POETIC - O POARTĂ SPRE REVELAȚIE, de Elisabeta Iosif
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
toamna mă ademenește și mi-i coace-n spuză, pe jăratic viu, și mi-i colorează de mă amețește să nu mai țin pana, să nu pot să scriu. Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale, mustul dulce fierbe, iar gutui se coc, soarele mai leneș vine să mă scoale, însă chiar și-acuma mai vreau să mă joc. Jocul, spun bătrânii, e înțelepciune doar pentru copii, însă înțelepții sar de tot în sus, c-ar fi slăbiciune, nu știu cum o fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
cu care toamna mă ademeneșteși mi-i coace-n spuză, pe jăratic viu,și mi-i colorează de mă amețeștesă nu mai țin pana, să nu pot să scriu.Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale,mustul dulce fierbe, iar gutui se coc,soarele mai leneș vine să mă scoale,însă chiar și-acuma mai vreau să mă joc.Jocul, spun bătrânii, e înțelepciune doar pentru copii, însă înțelepțiisar de tot în sus, c-ar fi slăbiciune,nu știu cum o fi, se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
țesea până mai târziu, nepoatei să-i facă multe când o veni vremea și-o să vrea să se mărite când firele termina își punea furca la brâu lângă vatră se-așeza răsucind fuiorul greu pe plita încinsă bine punea câteva gutui așteptând ca să se coacă, depănând de-a amintiri. pe perete, lângă pat, flacăra lămpii ardea mirosea a gaz și-a fum, însă tare-mi mai plăcea! mâinile-i svelte torceau, firul pe mosor creștea adormeam noaptea târziu tot uitându-mă
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate. Și-n pustia livadă a nimănui Își bruma-n vinețiu coroana prunul, În bulgări aurii și amărui Gutuile își rotunjeau parfumul. Prin gardul răsucit în fier forjat Torceau pisicile lungite-n soare, Într-o tăcere de sfârșit de veac, De blândă și cromatică visare. Eram în alte vremi, de mult uitate Păstrate-n acest colț de Iași bătrân
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]