368 matches
-
bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
Pct. 1^1 al lit. B. a cap. II a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 388 din 30 martie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 281 din 13 aprilie 2016. 2. cuști pentru pescuit guvizi. 3. cuști pentru capturat rapană. ---------- Pct. 3 al lit. B. a cap. II a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 897 din 25 august 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 666 din 30 august 2016
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274698_a_276027]
-
șnururi cu diametrul de 5,0 mm - anaua, respectiv 2,5 mm - petila. Cârligele vor fi numărul 3, confecționate din oțel inoxidabil. Lungimea petilelor va fi de 0,6 m, iar distanța dintre petile de 3 m; 23. paragat pentru guvid - unealtă de pescuit din frânghii și șnururi cu diametrul de 2,5 mm - anaua, respectiv 0,5 mm - petila. Cârligele vor fi numărul 1, confecționate din oțel inoxidabil moale (pentru a se putea dezdoi atunci când se agață de pietre). Lungimea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274698_a_276027]
-
Oale și ulcele = bătut măr, omorît în bătaie; Similar: îndoit, potcovit, cardit, caftit, troznit, mierlit, făcut zdreanță Os = sexul bărbatului. Similar: țeapă, făcăleț, știulete, burghiu, rîmă, pendulă, țipar, șiștoi, carici, rangă, flaut, cosor, ciocan, zdrîng, nodurosu', bîzu', bîzdîc, daravelă, piron, guvid, coadă, sabie Pachetar = deținut vizitat, care împarte mîncarea cu ceilalți. Similar: donator Pastiloman = deținut care se droghează Pisică = deținut bolnav psihic Pișpirică = deținut neînsemnat Pompier = celibatar. Similar: solo Prințesa = deținută începătoare. Similar: bijoc, aprod, lacrimă, mătreață Pulan = bastonul de cauciuc
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de legume (cure de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
alte centre universitare să poată face practica la mare. De știut că profesorul Gheorghe Mustață este și un neîntrecut purtător a unor tolbe de glume. De neuitat rămân acele seri de pe litoral, la stațiune, când directorul organiza o masă cu guvizi pentru ce-i care conduceam practica de vară sau cu ocazia sesiunilor științifice. Sacul lui nu se deșerta niciodată, era o atmosferă de binecuvântare. Dulci zile și pașnice înserări de pe litoral, știu că va veni o zi când nu veți
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
un foc mare și În jurul lui așezați În stil indian coacem porumb, cartofi sau facem un fel de gogoși mici dintr-o pastă zaharată pe care le coacem În vârfuri de țepușe. Putem frige și pește. Plaja e plină de guvizi azvârliți de pescari amatori. Pe la miezul nopții, oceanul obosit Începe să se retragă. Începe refluxul. Dimineața e departe de noi. Uneori pornim prin ceața oceanului, să-i explorăm fundul. Mai la nord de Waldport, la Newport, unde fundul e stâncos
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de legume (cure de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
să le dea ălora ceva și să-i roage să-i facă așa cum știa el, cu mujdei de usturoi, dar acest lucru nu se întîmpla niciodată. În schimb, erau tot timpul discuții cu privire la natura peștilor. Problema era că asemănători cu guvizii sînt și cîinii de mare, dar aceștia urzică rău cu coada și nu sînt buni de mîncat, dacă nu chiar otrăvitori. Mama susți nea de fiecare dată că printre peștii aduși erau și cîini de mare - sau că toți erau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
continuat să urle, încă și mai tare, și nu s-a potolit nici cînd a venit maică-sa la el, care i-a spus împă ciuitoare să nu mai plîngă atîta, că peștele ăla nu fusese cîine de mare, ci guvid. Din vremea aceea a rămas o fotografie cu Dănuț cu fața schimonosită de plîns și cercetîndu-și buba de la picior. Tatăl a ținut cu tot dinadinsul să imortalizeze momentul. Într-o dimineață, cînd tatăl era plecat să cumpere vederi pentru rude
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
stâncos unde ancorasem, câțiva bibani mari de o jumătate de kg. și de un kg. Drept care: în după-amiaza cu pricina, când m-am dus și eu, în expediție cu undița nu s-a prins nimic. Câțiva bibănași minusculi și câțiva guvizi asemenea au constituit toată prada noastră. Recunoscându-ne biruiți, am ieșit de pe lac la 7.30' sara. Cum am ieșit, a jucat câteva clipe un vântișor potrivnic celui cu care plecasem. Și nu mult după ce am pornit cu automobilul spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătĂcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație adusă la sapă de lemn de guvizii de la putere se Împărțise În două : jumătate stăteau În bodegi, urzind planuri de răzbunare, iar cealaltă jumătate preparau coniacurile și cafelele pentru ceilalți, În timp ce guvernul care falimentase țara se retră- sese În străinătate pe lângă conturile din bănci și finanța o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
foarte mult - se știe - pescuitul. Și cred că are o înțelegere secretă cu peștii. Îi convinge să vină, unul după altul, numai în undița lui. L-am văzut cândva, la Neptun, pe digul din dreptul Casei Scriitorilor, scoțând stavrizi și guvizi din mare la interval de două-trei secunde, sub ochii uimiți ai lui Mircea Sântimbreanu, înarmat și el cu o undiță, dar lipsit de noroc. Mircea Dinescu are noroc încă de când s-a născut. Dumnezeul geniului l-a sorbit din popor
Să scrie, dar să nu scrie! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/5073_a_6398]
-
Constantin Țoiu Pe la prânz, sosieră în port chefalii. Veniseră mulți, aferați și iuți. înainte de vremea lor, cu aerul unei inspecții inopinate. Era pe la începutul lui mai și marea era friguroasă, urâtă. "Domnule, spunea maiorul de infanterie, care pescuia guvizi între cuburile uriașe de beton ale digului, chefalii ăștia sunt nemaipomeniți, umblă după oameni vara când înoți, te trezești cu ei lângă tine, nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
fi scos chipiul înfundat până la urechi în cap, niște urechi mari, pleoștite, și n-ar fi fost chel, ar fi avut frizura unui bărbat cuminte care vine devreme acasă. Alături, pe ciment, avea o servietă străvezie de plastic plină cu guvizi țepeni. Și cel mai caraghios lucru la mare este un ofițer de infanterie încheiat nasture cu nasture pân-la gât, cu cozorocul tras pe frunte și dând la guvizi... intraseră în portul Constanța fix la unsprezece și patruzeci și cinci, susținea
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
acasă. Alături, pe ciment, avea o servietă străvezie de plastic plină cu guvizi țepeni. Și cel mai caraghios lucru la mare este un ofițer de infanterie încheiat nasture cu nasture pân-la gât, cu cozorocul tras pe frunte și dând la guvizi... intraseră în portul Constanța fix la unsprezece și patruzeci și cinci, susținea maiorul, care pretindea că se și uitase la ceas. Că,... o dată văzuse bazinul calm dintre țărm și dig, fierbând, clocotind de năvala lor. Domnule, - făcea - bătând cu degetul
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
nici o măsură de timp omenească, acum acceptase deodată timpul, sosind și ei precis ca acceleratul în gară). Chestia era că nu puteai să-i pescuiești. Erau iuți și nepăsători, lor păsându-le doar de viteză și de cine știe ce scop. Cu guvizii era altceva, complet altceva; și chefalii ăștia, dacă veniseră așa de grăbiți, veniseră așa, mai mult în vizită; cum, adică, să-i pescuiești? ... Tocmai prinsese una din vietățile acelea băloase despre care se poate spune că sunt orice, numai pești
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
ca pe o narghilea un muștiuc de pompă de benzină, Vântu la volanul unei șalupe, Gigi Becali în picioare pe Maybach, agitând un paloș de 2 metri, }iriac suit pe Mercedes, servind ca la tenis cu un minciog de prins guvizi. Pe urmă Țânțăreanu, Prigoană, frații Micula etc., fiecare la volanul unei decapotabile având la remorcă o rulotă în formă de vilă" (p. 16). Precum Caragiale în timpul său, Cristian Tudor Popescu simte enorm și vede monstruos. Privirea sa sfredelește ca un
Secvențe din România de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6715_a_8040]
-
nu pierdem nici un prilej să vorbim despre niște ucigași precum Zelea Codreanu, Antonescu, Horia Sima ca despre niște sfinți. Le dăm nume de străzi iar fundații cu țeluri anti-democratice răspicat afirmate le poartă numele. Să nu dea Dumnezeu să reamintești guvidului național că Ștefan cel Mare a moștenit o Moldovă uriașă, iar la glorioasa lui moarte a lăsat "urmașilor urmașilor" una piticizată rău de tot, că imediat ești definit drept "evreu, maghiar sau țigan"! Firește, istoria e drogul țărilor nefericite și
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
2030, să mai aibă SUA valoarea pe care o avea în 1970. Evenimentul Zilei a descoperit că mama FNI s-a refugiat într-un sat din Făgăraș, unde dă toată ziua la pește. Articolul este o bună momeală pentru câțiva guvizi care vor pune din nou botul la faza cu mogulul rău, adică ”domnul Vântu”. Nu că aș avea argumente să-l apăr, dar să scrie așa ceva în ziarul familiei Bancorescu, parcă nu se face. Attila Biro a ajuns la Kabul
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
ce act. Digul se umpluse de lume. Totul se încâlcise. Firele se încurcau între ele, nimeni nu mai știa a cui era prada, și toți înjurau urât. Lângă maiorul de infanterie, în spatele lui, între servieta străvezie de plastic plină de guvizi înțepeniți și găletușa roșie fără mâner, goală, un chefal mic, un băiețel, probabil, zăcea într-o spărtură practicată în betonul digului cu apa, mică de vreo trei degete, ceva mai caldă de razele soarelui ce se pregătea să apună. în
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
Sentimentul românesc al fiin]ei în gip" De la Dacia neagră, cu număr mic, la gip. Iată una dintre sintezele posibile ale chenzinei de ani trecuți de la Ceaușescu încoace. „Lumea bună” de pe vremuri ținea și ea să-și afișeze distanța față de „guvizi” (apud Sechelariuă, dar o făcea doar prin culoare și număr, Dacia era tot Dacie. Într-o ciocnire frontală aveau șanse egale să dea ortul popii și activistul, și securistul, și amărășteanul. Acum, când o consoartă de senator se repede cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
până la deces. Crapul Gonflabil, scriitorul așa-zis „abisal”, așa-zis „disident”, în fapt un pește rotund de apă caldă și nămoloasă, mereu cu gura deschisă, capabil, după caz, să se aplatizeze ca un calcan sau să se umfle ca un guvid, să zboare sau să se târască pe uscat. Indiferent de regimul politic, regimul Crapului Gonflabil este neschimbat: caviar, cultură și căcat, stropite cu champagne. Ca să și-l asigure, Crapul Gonflabil i-a peștit pe toți, dintotdeauna, de la femei până la Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]