512 matches
-
se schimbase. Nu șirul de camioane incendiate la ieșirea din reședința de județ, nici craterele lăsate de obuze creau impresia asta. Pur și simplu, drumul de pământ dispărea ici-colo, sub înaintarea pădurii. Mălini tineri creșteau pe mijlocul drumului, iarba năpădise hârtoapele. I se întâmpla să dea cu vârful cizmei peste pălăria unor bureți pestriți, să ocolească vreun mușuroi de furnici. Cu toate astea, punctele importante de reper erau acolo: păduricea de stejari care cobora până într-o viroagă, o movilă largă
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
humus. Procesele de eroziune liniară sunt prezente pe mulți versanți ai văilor din zonă, sub forme avansate apărând și pe coasta Miletinului. Au frecvență și amploare maximă pe sectoarele contrare înclinării statelor geologice, atât în partea de nord (râpa Coroleuca,hârtopul Călugăra), cât și în cea de sud a comunei (vest de Chișcăreni). Frecvent se asociază cu alunecări de teren , uneori contribuind la reactivarea sau chiar la declanșarea lor ( în bazinul pârâului Recea ș.a.),alteori funcționând ca drenuri naturale ale microreliefului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
4 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: În decorul acela de la capătul orașului pe care îl vizitez în fiecare noapte de atâția ani de zile, se află un zid dărăpănat în marginea unui drum prăfuit vara, plin de hârtoape, unde vin adesea să mă odihnesc. În dosul zidului, a crescut un salcâm înalt cu frunzișul des care răspândește o umbră binefăcătoare în căldura insuportabilă a zilelor de vară. În iarbă, acolo stau lungit, puțin adăpostit de câteva pietre enorme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
au scăpat de influențele romane. Pe parte dreaptă a Bașeului, mai sus, cam la aproximativ 1,5 km de la intersecția DN 29A cu drumul ce leagă satul Mlenăuți de câmp, pe tarlaua „La Ilie, apoi la „Dealul Morii și în „Hârtopul Grădinii s-au găsit urme arheologice ce dovedesc existența unor comunități umane din neolitic ce aparțin culturii Cucuteni faza „A. Dealul pe care se întinde tarlaua „La Ilie are o înclinație spre sud-est, nu este prea înalt și este aproape de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mari care aveau o rezistență deosebită. Având în vedere ansamblul materialelor descoperite am putea considera că această așezare poate fi din secolul IV-V e.n. dacă nu ceva mai înainte. Tot fazei „A a culturii Cucuteni aparține și așezarea de la „Hârtopul Grădinii, loc situat în aval de barajul de la Calu' Alb de unde s-au adunat fragmente ceramice de calitate inferioară cu urme de pictură și diferite așchii de la cioplirea silexului. Din așezarea de la Dealul Morii, cunoscută de mai mulți ani s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scot prea mari recolte de pe aceste locuri. Uneori, pădurea a fost tăiată de pe locuri cu soluri sărace și necorespunzătoare pentru agricultură sau pentru locuri de casă, terenuri care în zilele noastre în lunile ploioase, se duc la vale - exemplu la Hârtop - Alba, în 1966 și chiar și în Valea Bărăncii. Pădurile de la Hudești au o suprafață de 2.187 ha. și după relatările academicianului Constantin G. Giurescu, aparțin de Codrii Herței care începeau aproape de Prut, în dreptul satelor Bajura și Doroftianii de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
funciare și de combatere a eroziunii solului în timpul colectivului, avându-se în vedere că în unele porțiuni de teren stratul de humă este apropiat de suprafața solului și produce alunecări de teren. Așa a fost cazul pe tarlalele Pâșcov, Odaia, Hârtop, La Sărături etc. Deși comuna este amplasată într-o zonă deluroasă, predomină cultura cerealelor pe terenuri arabile. Dintre cereale, până în 1989, primul loc l-a deținut grâul care în anul 1985 ocupa cele mai mari suprafețe din terenul agricol al
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iar gospodăriile individuale 329 ha. în general terenurile pe care se aflau și se află fânețe și pentru pășunatul vitelor și oilor sunt situate: în Poiană, La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii secetoși dau producții mici, excepție făcând bahnele și terenurile de șes din Valea Bașeului și Valea Prutului. Așa cum am putut vedea, agricultura ca ramură de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Nu uită nici de baltagul atât de drag lui de care nu se despărțea nicicând. Bărbatul își făcu cruce când părăsi poarta și se puse a mâna boii. Într-o grozavă huruială, carul se porni pe ulița satului, plină de hârtoape. Îl hurduca într-atât de tare pe Ion încât acesta părea că sta să cadă numaidecât. Dar țăranului nici că-i păsa de zdruncin, văzându-și mai departe de treabă. Pocnea din bici și striga din când în când, ba
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
el se făcea cînd hîrleț, cînd cuțit, cînd topor și cînd armă grozavă... Cu traista largă pe umăr, Cu bățul asămeni întîiei cazmale, Cu ochii bortind oripeunde pămîntul, Cu gîndul cernînd ale vremilor cîrduri, Așa ne-m purtat peste cele hîrtoape Furînd cîte-o sculă din tainița lor. Da... furatu-le-am?... Pooi!... Și anume cam ce? Mărturii despre oamenii care de mult nu mai sunt... Știi... cam cite am strîns?... Poiii... atîtea, încît noi să nu mai cunoștem nici felul, nici
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Înseamnă că În acest spațiu apar interesele României”. Un element dezastruos este continua și Îndelungata insistență de schimbare a toponimelor originare românești care de altfel au dăinuit de secole. Astfel În raionul Bârzula ( astăzi Katovsk ) s-au aflat satele Lungu, Hârtop, Borș, Șerpa, Culmea veche, Culmea Nouă, ș.a. În raionul Nani ( Ananiev), Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișoru, Handneburo, etc. În raionul Balta , Pasat, Pârlita, Pasațel, Bursuci, Moșneaga, Bânzari, Mironi ș.a. În raionul Ocna Roșie ( Krasnye Okny ), Glăveni, Tiscolung, Brânza, Găvănosu, Basarabia
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ai calul mare, după încălțăminte! cîți ani are băiatul nevestei, ai zece copii, dar nu sînt toți ai tăi! și ai mai făcut, cîți? sînt în grădina lui? sînt ai lui! da, un hectar, Borlești, județul Neamț, spre Girov, numai hîrtoape pe acolo, două femei deșănțat, măsoară-ți cuvintele, sînt oameni în etate aici! 53 de ani, copil de patru luni, bunicul meu la 65 de ani a luat o maică dintr-un schit, a făcut copil cu ea, ah, concepție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
D-sa, că nu au nici o valoare? 141 Pe când eram la „Galerie”, ca salariat permanent, am așezat În vitrine fotografii În care, alături de N. Iorga, Virgil Tempeanu ș.a., apărea și Maria Mihăescu, de pildă cu prilejul vizitei lui Iorga la HÎrtop, la serbarea din 1925, de sfârșit de an, a școlii primare. Pentru bust trebuia soclu, ceea ce presupunea apelarea la directorul Complexului muzeal, pus de obicei pe obstrucție; În tensiunea În care lucram, mi-era foarte greu să realizez ce-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
năstrușnicia moșului Vizitiu (așa Îl chema) de la Probota să fie de inspirație locală și de moment. și Încă o chestiune: am văzut Într-un program de la o sesiune de comunicări că dl. Ursulescu are o lucrare despre cercetările arheologice de la Hârtop. De altfel, când am fost la Iași În nov., mi-a spus că a făcut cercetări la Hârtop. Ard de nerăbdare să citesc această lucrare. Probabil Încă nu e publicată! Aș ruga pe Jenel să-l roage să mi-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o chestiune: am văzut Într-un program de la o sesiune de comunicări că dl. Ursulescu are o lucrare despre cercetările arheologice de la Hârtop. De altfel, când am fost la Iași În nov., mi-a spus că a făcut cercetări la Hârtop. Ard de nerăbdare să citesc această lucrare. Probabil Încă nu e publicată! Aș ruga pe Jenel să-l roage să mi-o Împrumute, eu promițând că În f. scurt timp i-o restitui. Parcă nu mă rabdă inima să nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
excesul de zel și astfel... au continuat să apară noi Valjeani, pentru că toate acestea țin de condiția umană. 406 Todirel Tatos se trăgea dintr-o onorabilă familie fălticeneană. Bunicul său fusese deputat În Divanul Ad-hoc și a avut moșie la Hârtop. Tatăl, Davidel, frate cu renumiții medici Iacob și Gabriel Tatos, este cel care, la intervenția lui Virgil Tempeanu, i-a pus la dispoziție Agathei Bârsescu banii pentru călătoria ce-a Întreprins-o În Apus. Todirel urmase Dreptul, dar nu prea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vin la ei. Bine Înțeles, nu puteam accepta dintr-o dată. Aveam familie, era departe, o lume necunoscută. Totuși, mă zbăteam să găsesc un liman liniștit, unde să lucrez fără umilințe, amenințări și mizerii cazone, venite din partea unor... 975 masă la Hârtop, unde e și mama Lovineștilor, susțin că e prea jos pusă (...). Ați mărit-o? Puneți-o, vă rog, la un loc ceva mai sus, ca să le satisfacem dorința. Vor colabora la „Mărturii” și va sta și pe capul lui Horia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mea din Weimar d-lui Prof. Popa. Am uitat să i-o pun În cele trimise despre Weimar (Foto e În fața casei Goethe - ușa de intrare). Cu mulțumiri Despre „șezătoarea” ați primit ceva? Dacă aveți mai multe foto Iorga la Hârtop - aș vrea să am și eu una. 613 Am făcut nenumărate eforturi pentru includerea „Galeriei” În circuitul turistic intern și internațional, dar OJT-ul s-a arătat insensibil. Azi, „Galeria” e trecută printre obiectivele ce se recomandă a fi vizitate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a inițiat un spectacol demonstrativ. Într-o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un apropiat apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
țin în apropierea țărmului, dar stâncile îmi înfrângeau intenția, nu din rea voință, ci din simplă dezordine, și piciorul îmi aluneca întruna pe povârnișuri, împotmolindu-se în smârcuri îmbâcsite de ierburi, sau împletindu-se în crăpături negre, înfundându-se în hârtoape sau izbindu-se de suprafețe verticale, cu neputință de urcat. Intuiam o lumină pe suprafața mării, și aș fi vrut să pot privi într-acolo, ca să mă asigur că nu se zărește pe undeva capul negru al unei femei gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu-mi pare rău pentru zgârâieturi, căci și școlarul mai capătă o linie la palmă, spre binele pe care-l va Înțelege mai târziu. Căci, iarăși la urma-urmei, a găsi o relație amiabilă cu mediul e un drum cu multe hârtoape și cumplit de dureros, deși devenit cel mai nou joc de societate. Ca și la fotbal și politică, toți se pricep În acest domeniu plin de capcane atât de subtile Încât faci mai mult rău chiar convins de bunele tale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
obosiți și transpirați. Dacă ar fi fost după mine, nu era nicio problemă: aveam picioare iuți și o vărguță suplinind cu succes absența unui bici real, cu ajutorul căreia îmi "stimulam" căluții mei înaripați într-un galop nebunesc, zburând prin toate hârtoapele și terenurile denivelate. Eram un jocheu de invidiat, iar caii mei "pursânge" nu oboseau niciodată. Așa că, după un scurt moment de reflecție, i-am răspuns afirmativ: Da, Mircea. În secunda următoare am țâșnit într-o goană nebună cu bidivii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dușumeaua mașinii. Și până unde vom merge? Și ce ne așteaptă acolo? Cum va fi?? Am pornit pe un drum de țară cum sunt și astăzi majoritatea drumurilor în România: mai mult praf, mai puțin pietriș, mai multe denivelări și hârtoape, și prea puține postate cu drum lin și neted ca-n palmă. În stânga și-n dreapta drumului spini și mărăcini printre tufe de boz și boscheți de porumbele. Era liniște. Nu se auzea decât mersul motorului. Era cald și senin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Gobi sau Karakorum avea munții fie ei Hentei sau Altai avea SPAȚIUL pe care-l cunoștea și-n care se orienta, pe cal, pe cămilă sau în mașină, fără greșeală, fără dificultăți, fără teamă... GAZ-ul saltă, tușește, învinge cîteva hîrtoape pietroase, trece pe lîngă un "obo"1 unde oprim o clipă, pentru a adăuga o piatră în cinstea sufletelor celor morți și deodată zărim în depărtare două mogîldețe albe, cu un strop de roșu aprins: două iurte ale căror uși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
arcul cu săgeți din nuiele de alun, ciocălăul și cârpele adiacente ce deveneau păpușă, hainele mamei sau bunicii ce ne făceau să devenim altcineva, lutul moale după ploile de vară, jocul de-a „v-ați ascunselea” de prin crânguri sau hârtoape etc.). Toate acestea Îi puteau rezerva acelui copil un câmp de acțiune și de interacțiune pe care, s-o recunoaștem, actualul arsenal de jocuri electronice doar pe alocuri este capabil să-l atingă. Jucăria nu este doar un simplu obiect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]