467 matches
-
nou email. - Un semn de la prietenii noștri de la intersecția străzii 9 cu Pennsylvania, spuse el începând nerăbădător să decripteze mesajul de la laboratorul FBI. Sunt rezultatele de la analiza uleiului găsit. Comercializat sub numele de Tack-Pure. Folosit cu precădere la întreținerea șeilor, hățurilor și a echipamentelor ce țin de călărie. Cai... Rhyme se întoarse iute cu scaunul către masa cu probe. - Nu se poate, nu se poate... - Ce nu se poate? întrebă Sachs. - Excrementele de pe pantofii Magicianului. - Ce e cu ele? - Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
culoare mată • provin de la deghizarea în îngrijior - posibil purta perucă brunetă - pe pantofi urme de alună porcească și lichen „Parmelia Conspersa”, probabil din Central Park - noroi impregnat cu ulei mineral neobișnuit. Trimis la FBI pentru analiză • ulei Tack-Pure pentru șei, hățuri și articole de piele - bucată de mătase neagră, dimensiuni 180 cm cu 120 cm. Folosită pentru a se ascunde sub ea. Fără semne distinctive. • folosită adesea de iluzioniști - amprente false • proveniență: magazine cu articole magice - urme de ulei de ricin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
culoare mată • provin de la deghizarea în îngrijior - posibil purta perucă brunetă - pe pantofi urme de alună porcească și lichen „Parmelia Conspersa”, probabil din Central Park - noroi impregnat cu ulei mineral neobișnuit. Trimis la FBI pentru analiză • ulei Tack-Pure pentru șei, hățuri și articole de piele - bucată de mătase neagră, dimensiuni 180 cm cu 120 cm. Folosită pentru a se ascunde sub ea. Fără semne distinctive. • folosită adesea de iluzioniști - amprente false • proveniență: magazine cu articole magice - urme de ulei de ricin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
culoare mată • provin de la deghizarea în îngrijior - posibil purta perucă brunetă - pe pantofi urme de alună porcească și lichen „Parmelia Conspersa”, probabil din Central Park - noroi impregnat cu ulei mineral neobișnuit. Trimis la FBI pentru analiză • ulei Tack-Pure pentru șei, hățuri și articole de piele - bucată de mătase neagră, dimensiuni 180 cm cu 120 cm. Folosită pentru a se ascunde sub ea. Fără semne distinctive. • folosită adesea de iluzioniști - amprente false • proveniență: magazine cu articole magice - urme de ulei de ricin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
acum, când o să mă vindec la gionate... Stau În calidor (și mă usuc de dor) și, Doamne, cum aș mai vrea să fiu lăsat să umblu, așa, cu bube sub genunchi și să mă pot juca de-a caii, cu hățuri de suspantă nevopsită; și să umblu, țanțoș, prin sat, cu coatele Îndepărtate - ca să se vadă bine de tot cămașa de parașută... Dar de unde? Cine să-i aducă mamei mătasea - să zicem că ar accepta-o? Noi n-avem bărbat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de demisie. S-a comportat indiferent și doar ochii Îi păreau mai blînzi ca de obicei. Mi-a sugerat să lucrez independent, dacă doresc, dar, după părerea lui, tipii ca mine n-o sfîrșesc bine dacă nu sînt ținuți În hățuri de unul ca el și din experiența pe care a avut-o, toți au sfîrșit prin a eșua. — Pari foarte stăpîn pe tine, mi-a spus el. Cum de-ai putut face o asemenea gafă? În meseria noastră viitorul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de regie? Mi-a fost teamă pentru că în momentul în care m-am apucat eu, mentalitatea era destul de rigidă. Acum lucrurile s-au mai relaxat și sunt mulți cei care trec dintr-o parte în alta și care iau cumva hățurile în mână. Sună pompos denumirea asta de regizor. Practic, discutăm despre un om care are sau se presupune că ar trebui să aibă capacitatea de a vedea ansamblul, de a-l structura. Condiția cea mai importantă este ca actorii să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
anul, până atunci lui Năstase nu i-a rămas decât să îndemne la strângerea rândurilor în fața urnelor. „Dacă vom câștiga, vom câștiga cu toții, dacă nu, vom pierde cu toții“, a spus Năstase după ce a fost lăsat aproape singur. El a dobândit hățurile de la o căruță fără cai. Așa că face și el ce poate. A trecut la resuscitarea mesajului social-democrat, dublat de mici măsuri concrete. În aceeași zi a rectificat bugetul și a mai dat câte ceva. Pentru medicamente compensate de care pensionarii sunt
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pe trăgaci", și spre uimirea lui uriașul și transpiratul prinț Cantacuzino își făcu repede, aproape pe furiș, semnul crucii. "Trebuie să scăpăm de troica asta de papă-lapte și să aducem un om sănătos și vînjos sus pe capră, să țină hățurile bine și să ieșim o dată din mlaștina în care ne cufundăm pe zi ce trece. Ia uită-te, domnule Bîlbîie. toți unul și unul. Cu oameni ca ăștia nu piere țara." L-a ascultat pe emoționatul prinț și a privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și cum a ajuns la guvern, el era "om de meserie" și știa că toate guvernele or să-i plătească leafa și or să-i țină partea, pentru că orice stăpînire era ca un vizitiu pe capră, trebuia să țină bine hățurile, iar el, Radul Popianu, era o parte din hățuri. Dar, după cîte înțelegea din cele așternute pe hîrtie de maiorul Stavri, domnii ofițeri își pierduseră cu totul mintea, voiau să răstoarne căruța, să piște calul cu strechea și șă-l țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de meserie" și știa că toate guvernele or să-i plătească leafa și or să-i țină partea, pentru că orice stăpînire era ca un vizitiu pe capră, trebuia să țină bine hățurile, iar el, Radul Popianu, era o parte din hățuri. Dar, după cîte înțelegea din cele așternute pe hîrtie de maiorul Stavri, domnii ofițeri își pierduseră cu totul mintea, voiau să răstoarne căruța, să piște calul cu strechea și șă-l țină după aceea în frîu, prinzîndu-l de coadă. Din cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
socială și la măreția neamului." Și cu o forță neobișnuită lovi tava și paharul de zidul camerei, arătînd privirilor îngrozite ale directorului Mihail un pumn uriaș care se închidea încet, degajînd o violența înspăimîntătoare. "Aici, în mîna asta, o să strîng hățurile, să se știe că există un stăpîn!" Mihai Mihail se strecură pe lîngă trupul încremenit al prințului Basarab Cantacuzino, unul dintre acei prinți care nu doar nădăjduiesc, ci chiar vor să ajungă voievozi, după cum le este înscris în cartea destinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Fox, și ar fi fost limpede pentru o țară întreagă că guvernul nu e capabil să controleze situația, că e nevoie de o mînă forte, un General care să stîrpească bandiții, care să facă ordine în Țară, care să strîngă hățurile puterii într-un pumn de fier. Aici Bîlbîie fusese magistral, ceea ce a descoperit cu tact, cu bun-simț, cu talent și răbdare a constituit baza unui raport bine documentat către primul-ministru și totul s-a liniștit ca prin farmec. Aceleași gazete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
liniștească. - Care sunt bogățiile țării? Eeee! Heeee! Și l-am arătat iar cu mâna, să fie martori și alții, și să râdă și ei de întrebarea lui. A început să râdă el însuși, redevenind senin și a pus mâna pe hățuri. Convingerea mea îl subjugase. La Cîmpu-Lung am ajuns pe seară și am tras sub șoproanele unui han. Era frig, am început să tremur, m-am învelit cu cerga, care nu ținea însă deloc de cald. - Ce e cu tine? m-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
picioarele noastre aveam un paner plin cu lucruri bune de ale gurii, și amândoi am fost într-un gând să nu ne mai abatem pe la târg. Nu mai mergem pe la reședință, Ilie!... strigă, de la locul lui, moș Ștefan. Vizitiul scutură hățurile și dădu din cap în semn de înțelegere. Suiam acum o costișă lină, lungă, fără sfârșit parcă; târgul, într-o înfundătură, rămânea la stânga, în urmă. La dreapta noastră deodată răsări un tapșan larg, între muncele. Era un loc drept, sălbăticit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ușa unui imobil. În piață presiunea devenea tot mai mare. Trăsura prințului se clătina, scârțâia din toate încheieturile. Speriați, caii se zbăteau săltând pe loc, izbind tare caldarâmul cu copitele și mușcând zăbalele. Vizitiul și valetul trăgeau în zadar de hățuri. Caii se ridicau în două picioare, băteau aerul cu copitele, nechezau ascuțit. Fâșii din spuma de la boturile lor zburau peste mulțimea din jur. Din fericire interveni zgomotul puternic al copitelor de cai pe caldarâmul străzilor învecinate și răsună o comandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
povarnici și silnici. Pe locul din față, fără coviltir, stătea un domn În jur de patruzeci de ani, cu niște ochi mari, negri, și cu pleoapele oblonite de oboseală. Pe cap avea o pălărie cu boruri tari, cam roase. Ținea hățurile lejer Într-o mînă, ca un căruțaș destoinic, Înfășurînd ambele curele În palma sa mare, Într-o mănușă de piele de căprioară. Cu cealaltă mînă strîngea biciul, nou-nouț, de gospodar, din trestie de bambus, cu ornamente de aramă În vîrf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nărăviți. Biciul șfichiui ca un șarpe, iar fericitul proprietar schimbă atunci brusc direcția de mișcare a biciului, Îl Încordă, așa cum Încordezi bățul de bambus al undiței cînd tragi la o cegă mai mare sau la un șalău, sau cînd strîngi hățurile ca să te ferești de o Încercare neașteptată, cînd din marginea pădurii Îți sare În fața căruței un urs ori Îți apar doi tîlhari, dintre care unul Înhață calul de zăbală, iar celălalt Îți Împlîntă țevile puștii În piept, luînd el cîrma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
numea), săltînd În șareta sa ori de cîte ori roțile o dădeau pe arătură. PÎnă la Seghedin mai era Încă mult, cel puțin două-trei ore, el Însă nu se zorea. Nu se mai folosea deloc de bici și slăbise și hățurile. Caii știau drumul pentru că trăgeau deseori la șareta asta (așa să-i spunem) pe direcția Arad-Seghedin și invers, fiindcă domnul Brener făcea drumul ăsta măcar o dată pe lună pentru negoț, fie la Arad, fie la Mako, Timișoara, Kecskemet, Subotica, Novi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de o șaretă. Pe locul din față stătea tatăl ei. Își scosese chiar o țigară din buzunar de care-și apropie flăcăruia chibritului, lăsînd biciul În poală. Acum arunca chibritul printr-un arc Înalt, În noroi. După care strînse brusc hățurile. Acum avu În fața ochilor grozăvia... În șaretă săriră doi bărbați. Fetița gemu În vis, după care se ridică din pat și strînse oglinjoara placată În sidef, pe care pînă atunci o ținuse În palma nădușită de sub așternut. Doamna Brener, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
naștere tradiției referitoare la solomonari în spațiul carpato-dună- rean. Medeea se deplasează prin văzduh purtată de balauri : Un car lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul tras de balauri cu aripi (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 219-235 ; vezi și Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51 ; Euripide, Medeea, 1321 ; Apollodorus, Bibliotheke, I, 9
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se întrebă pe negândite cât de schimbați aveau să fie cei doi copii ai săi în ziua când avea să se întoarcă înapoi în vale din țara aceea îndepărtată. Unchiul îi strigă tare să aibă grijă de el. Samuraiul strânse hățurile. Cerul era senin. În vale venise deja primăvara. În crânguri se deschiseseră flori albe și pe câmpii cântau ciocârlii. Din șa, samuraiul se uita împrejur încercând să-și întipărească în minte tot acest peisaj pe care n-avea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pustiitoare. Tanaka cercetă pământul cu atenție ca un războinic încercat și descoperi urme încâlcite de pași: Băștinașii au trecut deja pe aici! zise el către samurai și către Nishi. După aceea se întoarse către Velasco. Acesta privea pierdut împrejur cu hățurile în mâini. Ce s-a întâmplat? Ți-e teamă, senior Vleasco? îl luă el peste picior. Velasco zâmbi amar și nimic mai mult. Era primul semn de slăbiciune pe care îl zăreau pe chipul misionarului. Tanaka îi îndemnă pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Oricât de mult se va schimba lumea, cei care plâng și cei care se jeluiesc Îl vor căuta întotdeauna pe Omul acela. De aceea există El. — Nu înțeleg. — Cândva o să înțelegeți. Cândva o să înțelegeți acest lucru. Samuraiul și Nishi strânseră hățurile și își luară rămas bun de la bolnavul acesta pe care n-aveau să-l mai vadă niciodată. — Nu ai nimic să le spunem despre tine celor de acasă? — Nu. În sfârșit am izbutit să-mi făuresc o imagine Sa care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Am aflat că lumea e largă. Însă, am ajuns să nu mă mai încred în oameni.” Acestea au fost cuvintele lui Nishi Kyūsuke când și-au luat rămas bun după întoarcerea de la castel la Tsukinoura. Rostindu-le, Nishi strângea zdravăn hățurile ca să-și domolească ura clocotitoare din suflet. Uneori samuraiul auzea picurându-i în urechi cuvintele acestea pline de furie. Într-adevăr, ei doi au fost puși să străbată lumea largă fără să știe nimic și fără să bage de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]