1,124 matches
-
e moștenire. Tomurile legate în piele au un aer scorțos, așa că le evit. Cărțile cartonate mi se par mai binevoitoare. Îmi dau seama că nu sunt dispuse să lege prietenii, dar nici nu se cred mai mult decât au fost hărăzite să fie. Foiletoanele miros a mucegai, ceea ce înseamnă că nu prea fac trebuință nimănui. Poate că le păstrează cineva în bibliotecă, doar de dragul amintirilor. În schimb, albumele de artă mă intrigă. Pe coperta unuia dintre ele, am observat o pictură
O FELINA OARECARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/O_felina_oarecare.html [Corola-blog/BlogPost/342446_a_343775]
-
le-am îndrugat, dar cum nici eu nu o credeam, ei nici atât, așa că în câteva zile m-am refăcut și a trecut și prima mea întâlnire cu moartea care îmi tot dădea târcoale de când m-am născut, însă ursitoarele îmi hărăzise să am parte și de alte încercări. Referință Bibliografică: Cele patru intalniri cu moartea. / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
o mimică interesantă, Fața îi era zâmbitoare, dar ochii plângând, Drumul o ducea spre lumea cealaltă! Eu am rămas să merg pe acest Pământ, Fără să înțeleg ce se întâmpla! Până la urmă am uitat să plâng, Continuând ce mi-a hărăzit Ursita! Moldova Nouă 17 ianuarie 2010 Referință Bibliografică: Aceasta mi-a fost Ursita! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 468, Anul II, 12 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ACEASTA MI-A FOST URSITA! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aceasta_mi_a_fost_ursita_mihai_leonte_1334291741.html [Corola-blog/BlogPost/358443_a_359772]
-
116 zicea: Lăudați pre Domnul toate limbile,... În Sânul limbii dacoromâne s-a răspândit mireasma Revelației dumnezeiești. Limba daco-română este mărturia dreptei credințe, este expresia frumuseții sufletului ortodox și Altarul consființit de martiriologia acestei Nații binecuvântate. Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit scrierea cu patru milenii înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare ori seminții. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins din firida sufletului meu. Menirea lor
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409409600.html [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
ape curg Și unde drumuri duc spre vârf de munte. Când cerbul tată și-a văzut feciorul Pecetluit cu steaua de-mpărat A adunat la dânsul tot poporul L-au sărutat și i s-au închinat. Micului prinț i-au hărăzit domnie Din asfințit și până la apus Cât ține muntele pân' la câmpie Orice animal să-i fie blând supus. Trecut-a timpul și-a venit și vremea Iubirea să-i sădească-n suflet foc Cu ochii blânzi când l-a
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1452687102.html [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DUMNEZEU ȘTIA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1247 din 31 mai 2014 Toate Articolele Autorului DUMNEZEU ȘTIA S-a fost hărăzit de Cel-de-Sus, dintr-o sămânță, pe un loc mănos, undeva, pe Olteț mai în jos, să se-ntrupeze, între alte ființe, o ființă nobilă, destinată, fără nici o vină, să risipească vacuumul violet, de multă vreme, în acest teritoriu, impotent. La
DUMNEZEU ŞTIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1401537744.html [Corola-blog/BlogPost/350608_a_351937]
-
de om care se revarsă în aer și se amestecă cu ceilalți pentru a le șlefui sufletele și a-i preface în îngeri. Nu-i așa că Domnul le-a dăruit glas oamenilor că și păsărilor, doar unora le-a fost hărăzit să deschidă prin cântec porțile cerului în urma lor vom pași toți ceilalți spăsiți precum valurile în urmă corabiei. Referință Bibliografica: Om și pasăre / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 301, Anul I, 28 octombrie 2011. Drepturi de
OM ŞI PASĂRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Om_si_pasare.html [Corola-blog/BlogPost/356412_a_357741]
-
un glas magnific, cerând să fie întrupat într-un făt ce-ar fi crescut legănat în brațele cântului românesc, spre a-i fi fecior și-apoi oștean. Surâzând, ursitoarea a plăsmuit un vodă al folclorului românesc pe care l-a hărăzit cu glas, iubire bunătate și omenie, îmbogățindu-i soarta cu ani îndelungați de viață și melos care să nu mai semene cu altul în frumusețe și valoare! Așa s-a născut Benone Sinulescu! Îl așteptase neamul românesc, fiindu-i prezis
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433044295.html [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
Negulescu, apărută în 2013, la Editura „Singur”, se constituie într-un veritabil discurs hermeneutic, deopotrivă prag și treaptă a înălțării spre ținuturile pure ale gândirii poetice născătoare de hierofanii. Poezia este, prin excelență, un spațiu eterat, rezervat inițaților sau celor hărăziți de soartă să reveleze prin cuvânt inefabilul traseu al minții și al sufletului spre lumea văzutelor și a mai puțin văzutelor. Din acest centru, el, Poetul, creionează sensul demersului său inițiatic, „icoana drumului” spre spațiile siderale. Cuvântul este locul în
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
km2), are loc în decembrie 1918, când întreg poporul român se afla, pentru prima dată, după multe secole, între granițele sale firești. Adevăr greu de recunoscut și-n ziua de azi, de cei care au râvnit și râvnesc la teritoriul hărăzit de Dumnezeu acestui neam, urmaș al dacilor, romanilor și tuturor migratorilor, care s-au tot vânturat până la constituirea principatelor românești: Moldova, Țara Românească și Ardealul. Sintagma România Mare = România Întregită a fost folosită abia dupăTratatul de la Versailles din 1920 până în
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC by http://uzp.org.ro/de-la-unire-la-reunire-sergiu-gabureac/ [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
sufletesc este liric... Și-n al doilea rând te rog să mă crezi că eu sunt o femeie cinstită; eu n-am amanți! Îmi iau drept martor pe Dumnezeu că singurul bărbat pe care l-am cunoscut a fost cel hărăzit de soartă drept soț. Dacă a apărut o licărire de vis, acea licărire ești tu pe care vreau să te-ngrop, nu-n romane, ci-n searbăda mea inimă. Cum ai putea tu crede că eu în această seară te-
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
o celebritate nefericită; pentru că nu a avut niciodată în viață decât jumătăți de idei. Soarele leneviei care strălucește în el fără încetare, a făcut să i se evapore, săi i se consume și acea jumătate de geniu care i-a hărăzit-o cerul.- așa se caracterizează el într-o scrurtă povestire sub numele eroului Samuel Cramer. Bibliografie: -Sorin Berceanu, istoria literaturii franceze, Ed. Științifică, bucurești, 1970, pag. 434-440, -Vladimir Streinu, Pagini de critic literară, Ed. Minerva, 1974. Prof. Ion ionescu-Bucovu Referință
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1412621169.html [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
fără să țină cont de multe criterii economice și sociale, care sunt ignorate cu atâta ingratitudine. Deocamdată vom trece pe lângă monumentul celor dispăruți prematur, lăsând pe soclul acestui simbol o floare și un gând de recunoștință. Divinul Creator să le hărăzească ODIHNĂ VEȘNICĂ ACESTOR EROI MINERI. CU ADÂNC OMAGIU ȘI SUFLETUL ÎNDURERAT, Mihai LEONTE fost Maistru Principal Miner, actual pensionar Referință Bibliografică: 4 DECEMBRIE 2009 MONUMENTUL EROILOR MINERI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1069, Anul III, 04 decembrie
4 DECEMBRIE 2009 MONUMENTUL EROILOR MINERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 by http://confluente.ro/4_decembrie_2009_monumentul_er_mihai_leonte_1386117620.html [Corola-blog/BlogPost/363056_a_364385]
-
doi trecuse într-o altă dimensiune cosmică. Cred că nu greșesc dacă afirm că cei ce au avut ocazia să-l vadă și să-l asculte în aceat concert de zile mari „ÎNCHINARE CĂTRE LUCEAFĂR!” pe cel care l-a hărăzit Demiurgul să fie cu adevărat magnific, să treacă în timp ce cântă într-o stare de beatitudine, transă care-l poartă dincolo de tot ce putem percepe cu simțurile noastre. Vedeam cum lacrimile i se scurgeau pe față, cum degetele mâinilor deveniseră un
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Sau doar spiritu-mi testez? Unii folosit-au moaște Sfinte taine din popor, Alții vorbele de broaște, Alții limba din topor. Fiindcă două luni de zile Pe la ușă mi-au venit Mulți spunându-mi că n-au pile, Dumnezeu i-a hărăzit Să fie aleșii urbei, Salvatorii din nevoi Ce vor da un alt sens curbei De cei vechi trasă-napoi. Am bătut palma cu unul Promițându-i că-l susțin, De va fi precum gorunul Dacă șpăgi către el vin. Cum
SECRETELE VOTULUI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1465035220.html [Corola-blog/BlogPost/378160_a_379489]
-
este o idee Cum nu e frunză verde un voal suav de fee Ci doar un joc de umbre, care ne amăgesc Precum lumină vie cu straiul ei ceresc Că nu avem chemarea de-a fi și dumnezei Ne-a hărăzit ursita să fim doar semizei 8 LE POEME DE GRIGNAN Le Poeme de Grignan L-am citit mai alt'an, Erau florile coapte Mă pierdusem în noapte Iarbă verde foșnea Grea de visuri și ea, Ce de gînduri aveam Și
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_zece_poeme_fantasm_ioan_lila_1363644868.html [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ȘI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 645 din 06 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului "Daruri" Numim adesea „daruri“, așezându-le între cuvenitele semne ale ghilimelelor, acele talente, acele daruri hărăzite de Dumnezeu unor oameni. În cazul de față, autoarea acestui album„Alchimia frumosului în grafica și pictura lui Mihai Cătruna“, Floarea Cărbune, printre alte omenești daruri îl are și pe cel al scrisului, al poeziei. Citind și simțind aceste poezii
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_daruri_floarea_carbune_1349509771.html [Corola-blog/BlogPost/346381_a_347710]
-
-și și răspunzându-și el însuși la aceleași întrebări fundamentale despre ce este și ce vrea să devină în viață. „Uite, frate, de ce te-ai dus tu la facultatea de Științe naturale! Iubești din străfundurile sângelui tău, toate podoabele astea, hărăzite de Dumnezeu pământului, iubești până-n măduva lor aceste dealuri ale Gorjului, peste care se prefiră și satul tău.” „Vesel ca un cintezoi” pleacă pentru a doua oară de pe meleagurile ce le păstrează până și în măduva oaselor spre locul devenirii
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1418880529.html [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
întâmplări aparent banale. Arta prozatorică a lui Gh. A. Neagu constă tocmai în precizia cu care bazaltul personajelor sale este prelucrat. Cele două proze sunt episoade desprinse din realitatea socială anterioară și imediat după evenimentele din 1989. Eroului îi este hărăzit să trăiască, kafkian, într-un univers fără sens. Păpușa și Pepita sunt două proze care atestă sensibilitatea prozatorului și care îl smulg pe cititor din cotidianul narațiunilor lui Gh. A. Neagu. O calitate de mare prozator a autorului este predilecția
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_andrei_neagu_de_la_s_al_florin_tene_1384286883.html [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
putea promova drepturile femeilor, copiilor și familiilor. Nu este suficient să spunem că apărăm aceste drepturi. Trebuie să facem pași mici în direcția promovării și apărării acestor drepturi. -(SK) Maternitatea este cel mai mare miracol pe care Dumnezeu li l-a hărăzit femeilor. Ea nu trebuie să reprezinte un motiv de discriminare împotriva femeilor, ci, dimpotrivă, trebuie să fie apreciată de societate, atât pe parcursul vieții active a unei femei, cât și la bătrânețe. Trebuie, însă, să fim realiști, pentru că propunerile bine intenționate
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
alteori caustic, uneori plin de finețe, alteori în tușă groasă, uneori verbal, alteori (mult mai rar) pur vizual - dar întotdeauna lucid. Dacă regizorul complice își permite să cultive un orgoliu, acela e orgoliul lucidității. Căderea repetată a diferitelor cortine e hărăzită să demitizeze totul și să jumulească orice iluzie. "Semnul divin" devine, pe traseu, o simplă sticlă aruncată de un bețivan, care a pierdut în iarbă "verighetele de la bunelu'!" Pînă și femeia gonflabilă, odată înțepată cu andreaua, nu mai poate fi
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
prelingea din ei. P era posesorul unei inteligențe cu mult peste medie, dacă nu ar fi ratat m-aș fi hazardat să-l consider o minte strălucită. Un intelectual de provincie, puțin prăfuit, fără haz, dar mintos. Dumnezeu i-a hărăzit lui P întâmplări care nu pot fi cuprinse într-o singură viață. Se spune că trenul vieții este doar unul și se poate întâmpla ca să nu vină la peronul tău niciodată. Lui P i-au trecut o mulțime de trenuri
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396950179.html [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
cinste, în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din București. Racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureștiului de mai multe ori. RUGĂCIUNE către Sfântul Dumitru „Sfinte Dumitru, tu ai fost ales de Dumnezeu și hărăzit să ocupi funcția de proconsul, în timpul crudului persecutor al creștinismului, Maximilian; lucrul acesta ți-a îngăduit să poți vești cu mai multă ușurință și autoritate cuvântul mântuitor al sfintei Evanghelii. Tu nu te-ai lăsat impresionat nici de promisiunile tiranului
Sfântul Dumitru. Ce nu ai voie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104440_a_105732]
-
România, a fost considerat un potențial succesor în funcție al tatălui său. A fost arestat în zilele Revoluției din 1989 și condamnat ulterior la o pedeapsă cu închisoarea, fiind eliberat pe motive medicale. Absolvent al Facultății de Fizică, părinții îi hărăziseră o carieră politică. Cu părinții săi a avut o relație destul de tensionată în ultima perioadă a vieții lor, chiar el declarând că nu a reușit niciodată să ajungă „la un modus vivendi” cu ei. A fost prim-secretar al CC
Nicu Ceaușescu () [Corola-website/Science/305620_a_306949]
-
civilă (...) întru facer (...) a transpurta (...) așeact de f (...) s'au compus (...)"" Transcrierea aproximativă a inscripției este următoarea: ""În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, când Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa civilă a hărăzit 35000 lei pentru facerea apeductului spre drept transport s-a compus această inscripție"".
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]