385 matches
-
figurii ambivalente a lui Iahve, dumnezeul Vechiului Testament, dumnezeu al mâniei și răzbunării, dar și al bunătății. În imaginarul creștin, diavolul își subliniază monstruozitatea și animalitatea. Rădăcina angoasei diavolului se află în faptul că este perceput ca o entitate intangibilă, hărăzită unei nesfârșite diversitas și metamorfozelor. În iconografie, diavolul apare cu trupul păstrând o siluetă antropomorfă, dar forma, creată de Dumnezeu “după chipul și asemănarea sa”, este pervertită, transformată monstruos prin diformități sau prin adăugarea unor caracteristici animale (cioc, bot, coarne
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
simt cum puterea lor se revarsă în mine mi-am scuturat degetele și le-am adunat în vaza pumnului protejând calea ferată vagoanele inimii nu mai merg tic-tac... acum aleargă tac-tic spre șina capului macazul mă duce în gara vieții hărăzită... Nedumerire pe aripi necunoscute ți-ai purtat pașii nesiguri prăbușeai munții peste roata pe care am prins împreună spiță cu spiță... pribeag am întrebat dantelele crestate ce mărginesc cerul mi-au răspuns ciutele din tânguirile limbilor de clopot... zilele mi-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nou colțul ierbii, gardul dispărut al secției financiare trecu în contul pagubelor colaterale și fu înlocuit, fără multă tevatură, nu peste mult timp, cu un gard nou și solid, de beton armat. Destinul de funcționar și de stâlp de familie, hărăzit lui Virgil de milostiva pronie cerească, își continua cursul așa cum se putea... CAPITOLUL II 1 De când fusese dat afară de la radio, mutat chipurile în interesul serviciului, Sever trăia într-o stare de nemulțumire și de revoltă permanentă. Cu toate că trebuise formal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
În comparație cu sobrietatea celorlalți. — Bruno Ammannati, maestru În științele despre Dumnezeu, reluă Teofilo, arătând spre un al treilea bărbat care rămăsese deoparte, ca și când rasa franciscană pe care o purta i-ar fi impus o anumită rezervă, mai cu seamă În locul acela hărăzit plăcerilor. Un chip mobil și perspicace, asupra căruia maimuța lăsase amprenta limpede a inteligenței, dar și a ambiguității. Dante nu fu uimit să găsească un cleric În tavernă: pesemne că, În afară de Bologna, frații petrecăreți se răspândeau și prin restul Italiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
da Peretola, stăpânit de visul de a-i uni pe toți oamenii sub semnul crucii, și dispus, pentru asta, să ne predea În masă În mâinile tiranului. Augustino di Menico, convins, ca anticii, că rațiunea poate ajunge la adevăr, și hărăzit, din această pricină, să rămână În tenebre, afară din casa Domnului. Și Cecco Angiolieri, sfâșiat de melancolia care Îl străbate ca o otravă fără leac. Fiecare ar fi putut ucide, pentru pasiunea sa. Veniero rămăsese nemișcat, ascultând În tăcere. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
durerea tot crește, că haită se naște, de mușcă, nebună, lăuntrul de carne, plin proaspăt, firește. în zori, alte boturi, brumate-n mătase, învață să muște adânc, să înghită, din alte ființe, și slabe, și grase, absorb înmulțirea, cea lor hărăzită. De-s zile ori nopți, se tot duc, împreună, Pământul se-mbracă în blană de fiară Și urlet înghite pre urlet și lună. Iar haitele-ajung, înmulțite, să piară. ION IONESCU BUCOVU M-am născut la câmpie în aria Moromeților lui
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
scurt timp e drept, misiunea de mic Moise valah, sau de șerpaș de himere În Câmpiile Elizee. El care știa unde și cum se poate trăi bine În lumea asta, părea În ce-l privește total dezorientat. Era cu siguranță hărăzit altei lumi. Drumul spre ea trecea prin comerțul cu parabolice. Stinse veioza și adormi pe loc. 27. Plecarea lui Cain nu le schimbă obiceiul: În ultima sâmbătă a anului, la ora 11, se Întâlniră la Ajan. Farmacistul venea cu taxiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la distanță pe reporteri. Am parcat pe aleea din spatele secției și am intrat pe ușa din spate, pe la celulele celor arestați provizoriu. Niște bețivani mormăiau cu limba împleticită în partea rezervată contravențiilor minore. Recidiviștii îmi aruncau priviri întunecate din sectorul hărăzit infracțiunilor periculoase. Pușcăria era plină, dar nu era nici urmă de gardieni. Când am deschis o ușă care dădea în secția propriu-zisă, am înțeles de ce. Aproape tot contingentul secției vedeam înghesuit într-un coridor scurt, care dădea în camera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca alții prin talentele, prin forța, prin bogăția lor. Dandy-ul este un revoluționar și un iluzionist. Și Încă ceva: această demnitate a manierelor, pe care el o Înalță la rangul celorlalte demnități omenești, este răpită femeilor, care singure par hărăzite să o exerseze. El domină la modul și prin mijloacele femeilor. ș...ț Dandy-ul are o latură antinaturală, androgină, prin care Își poate exercita la nesfârșit seducția. În rest, dandy-ul este În mod real un artist În maniera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ascunzătorii, Încât, a rebours, căutătorul să se Îndepărteze instinctiv de el, să-l elimine aprioric din ecuația dezlegării misterului, tocmai pentru că el conține prea fățiș soluția, rezolvarea. Prea fățiș, deci cu totul improbabil. Care era Însă acel semn, acel indiciu hărăzit programatic să sară În ochi, să atragă atenția pentru ca, În clipa următoare, să declanșeze gândul scontat: obiectul tăinuit se afla oriunde altundeva, În nici un caz aici? M-am ridicat de pe scaun, am privit către intrare și, ajuns acolo, am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
păstrează vie ideea de Trecut decît pentru că imortalizează un anumit trecut. Să luăm, de pildă, exemplul colindelor. Acestea țin de „obicei”, sînt o practică rituală nelipsită în societatea țărănească română. Într-un sat premodern, absența colindelor la momentul și locul hărăzite ar fi de neconceput, ele țin de însăși rînduiala lumii sătești : a le uita, a le lăsa să dispară ar însemna să riști ca lumea însăși să dispară. Într-un sat modern, actual, colindele pot foarte bine să lipsească însă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
deja, acolo, lângă ea: - M-ai prăfuit... Ei bine, de ținut minte este că, dacă înainte de discuția cu vecina sa, Adriana era tristă și abătută, dar, totodată, oarecum optimistă în inimă, cu eterna speranță că cineva sau ceva, o persoană hărăzită sau o întâmplare fericită, o vor salva din amestecul tulbure de stări sufletești, pe care le încerca tot mai des, iată că acum, ascultând-o pe Luiza cu atenție, ea chiar dădu uitării orice fel de iluzie și, astfel, moralul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și cît de puțină spontaneitate și cît de puțin sex. Poate numai imbecilii și cei care au vocația sărăciei și anonimatului total să mai aibă parte de cutremurarea aceea divină care te cuprinde deodată fără nici o noimă și Îi este hărăzită animalului ca să-și bucure trupul lui pieritor, pentru că trupul nu problematizează. Necunoscînd decît plăcerea și durerea, este cel mai aproape de lege și cel mai supus. El se grăbea să ajungă la timp, să ducă pantofii la pingelit, să scoată hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
adevăr, antropologia creștină, mult timp preponderentă În țările occidentale, acorda o importanță absolută fiecărei vieți umane, de la concepție și până la moarte; această importanță trebuie legată de credința creștină că Înlăuntrul trupului uman există un suflet - suflet În principiu nemuritor și hărăzit să se unească ulterior cu Dumnezeu. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, impulsionată de progresele biologiei, avea să se dezvolte puțin câte puțin o antropologie materialistă, cu principii radical diferite și mult mai modestă În privința recomandărilor etice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
e poate o dreaptă lovitură, să mă fortifice. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, ne-am abătut, am osândit, am fost semeți, am scornit minciuni, am înșelat, am dușmănit, am rătăcit și am dus pe alții în rătăcire...“ Încleștarea hărăzită aleșilor ar putea spori în noi puterea trupului și ascuțimea minții ? Ar trebui să privim încercările la care suntem chemați cu o proaspătă curiozitate, în stare a răspunde celor mai neașteptate lovituri, ca și mângâierilor înșelătoare. „Din adâncuri te chem
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
părinților! Vino la mine. Vino / acasă unde cântecul cuiburilor e / mai aprins ca niciodată și / vasul de lut / ars, plin cu vin... Reiterând tema iubirii atotbiruitoare ( Oare / nu pe noi se rezemau cândva capetele / curcubeului), coroborată cu aceea a destinului (Hărăzită mie), poemele valorifică filonul mitic, atributele iubitei, de pildă, aducând cu ale zeităților: cu nenumăratele ei / gâze / care mă adorm înainte de moarte. Dar mitul, în general, e reconfigurat, deși altă cale nu există, iar eul e lăsat neterminat, astfel că
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lăsînd-o nepedepsită pînă ce se aduna un număr destul de mare de vinovați; atunci îi urmărea pe infractori, dar nu din zel pentru lege, ci din cupiditate și din speranța că aceștia își vor răscumpăra cu aur pedeapsa ce le era hărăzită." (III, 19) Frederic II ANTI-MACHIAVEL sau ANALIZA PRINCIPELUI LUI MACHIAVELLI Traducere de Lăcrămioara PETRESCU CAPITOLUL I [Cîte feluri de principate există și cum se poate ajunge la conducerea lor] Dacă vrem să judecăm drept, trebuie să începem prin a aprofunda
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ceilalți, ea văzîndu-mă o salutai cu o Înclinare ușoară a capului, și ascultai slujba preotului tînăr ce părea, cu o ciudată Înșelare a vederii, a fi de vîrsta mea și-a lui Keti la data plecării ei, era parcă anume hărăzit comunicării dintre noi, deasupra mormîntului ce Închidea În el... „Părinte, cine v-a trimis să slujiți, cine v-a ales? Ce știți, părinte?” El nu auzi, nu mă văzu, rosti, doar cu privirea spre crucea din fața lui: „În numele Tatălui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Marți, 20 iulie 2010. E ziua de naștere a surorii mele, Domnica, atingând vârsta de 90 de ani. Voi merge s-o văd și s-o felicit. Abia intrat în posesia noului volum, iau primele măsuri de difuzare până la ziua hărăzită lansării. După ce am lăsat la Iași 40 de volume prietenilor I.N. Oprea și V. Fetescu, pentru difuzare către unele instituții și personalități ale culturii și scrisului ieșean, trimit la Călărași, lui Constantin Mitulescu, volumul III și toate trei volumele pentru
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe acest pământ și socotea că avea dreptul să se bucure de o rază de soare, să guste câtuși de puțin din pocalul fericirii. Din când în când Olga, încercată încă de unele răutăți rămase neconsumate, jubilând în viața nou hărăzită, își spunea sieși: Acum să vadă Ina în ce oraș îmi port pașii, ce toalete am în garderobă, care îmi sunt preocupările de mare doamnă, cum frecventez cele mai selecte petreceri ale celor mai de vază oameni din oraș! Deși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cei doi protagoniști se putea lăsa prins în jocul seducției, sfârșind prin a fi "rănit de moarte" în sentimentele sale sau în amorul propriu. Și, de asemenea, că femeia nu poate rezista violenței dorinței masculine, a sexualității, această "patimă depravată hărăzită sexului tare"64... Într-adevăr, reprezentării stereotipe a femeii care flirtează ademenitoarea, perversa îi corespunde o reprezentare stereotipă și caricaturală a bărbatului care practică flirtul: este vorba despre "defloratorul profesionist"65 brutal, călăuzit de un instinct animalic de lubricitate și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vedea ridicată și aievea, pe locul ei mărturie strașnică a credinței noastre creștine și a afirmării noastre naționale! Fără biserici, fără mănăstiri, suntem [ca niște] venetici. Cine dărâmă biserici, dărâmă însuși argumentul dăinuirii noastre materiale și spirituale pe acest pământ hărăzit nouă de Dumnezeu. Tinere prieten, nu mai ești singur. Ești în Biserica lui Hristos". 1 Constantin Noica, "Prefață" la volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, pp. 7-11. 2 Stéphane Lupasco, L'énergie et la matière
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
divanurile adhoc din Iași și București la 7 și la 9 Octombrie 1857: respectarea capitulațiunilor, dinastia hereditară dintro familie domnitoare a Europei, neutralitatea garantată de Puteri și sistemul constituțional. [...] Eram noi deodată conservatori? Noi eram în prima linie susțiitori programului hărăzit de la divanul adhoc. Și fiindcă politica liberalilor din primăvara anului 1871 periclita realizarea lui, iar guvernul conservatorului Lascăr Catargi lucra în sensul acestei realizări, noi eram datori din princip să susținem guvernul conservator. Ce avea să se întâmple după îndeplinirea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Paul Mihail, Constant Tonegaru, Eugen Schileru, Florin Pucă, Winkler, Pîcă, etc., într-un cuvânt toată boema bahică, dar și mari poeți și pictori ai lumii: Poe, Villon, Vigny, Hoffman, Klee, Kandinsky, Miro, Goya. Portretele sunt pitorești în ideea destinului villonesc hărăzit creatorilor și poetului implicit. Înfrățit cu Pîcă, copilul bulevardului, elogiază legea prieteniei, lege nescrisă: "Parcă-l văd/ în pragul cârciumii/ Târând bețivi-n urmă toată gloata:/ avea priviri de foc și pumnii grei/ Și mușchii pe ciolane cu lopata (Pîcă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trecerii omului prin lume este ceea ce rămâne în urma lui, prin aceasta devenind veșnic, nepieritor în conștiința semenilor săi. Dorește să aibă la cap fluierele dragi, această dorință semnificând supraviețuirea lui prin cântec, dar și dragostea față de frumos și sensibilitatea celui hărăzit morții. Îl preocupă și îndeplinirea bocirii, ca element tradițional al ceremonialului funebru, pe care dorește s-o împlinească oile saleT asasinii nefiind capabili de astfel de sentimente. Nu numai că nu se resemnează în fața morții, dar ciobanul moldovean nu gândește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]