1,009 matches
-
sau nu minte și a scos, la capacitate maximă, un debit de nămol deversat din propriile decantări morale ale celor ce înnoroiază elitele României. Ne sunt în pușcărie profesorul Mencinicopschi, profesorul Dan Voiculescu și alții, este condamnat doctorul Brădișteanu, ne hărțuim, anchetăm, condamnăm doctorii, îi amenințăm și surpăm acum onoarea doctoriței Monica Pop rostogolind asupră-i vină născocită, resentimente, calomnii, diversiuni, irealități, întorcând spatele condiției existențiale însăși, oricui dintre noi putându-ne veni rândul să avem de suferit dacă ne pedepsim
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
la departajarea puterilor în stat, apoi la depolitizarea instituțiilor în așa fel încât competența să fie evoluată drept și după anumite criterii standard și pe deplin obiective. Mass media a avut un moment bun până când politicienii nu au început să hărțuie jurnaliștii și patronii din domeniu ca să-i „coloreze” politic, iar în final, nu mai exista nicio problemă de a da socoteală de conduita pe care o au în societate și felul de administrare a banilor publici. Încetul cu încetul se
DESPRE VEGHEREA SAU NEVEGHEREA NOASTRĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379810_a_381139]
-
mai mari de-ai lui nea Macovei, pe care nu-i știam. Fata reuși să-mi pregătească masa de dimineață. Intră în casă și stăpâna, care dădu ultimele dispoziții să-mi fie aduse cele necesare pentru masă, în timp ce fata era hărțuită mereu să pună în ordine lucrurile de prin casă. Iar ea, Maria, părea că nu prea îi plăcea să i se atragă de atâtea ori atenția, să fie muștruluită la orice pas pe care îl făcea sau de câte ori atingea câte ceva
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
definitivă, a mamei; temporară, poate, a iubitului). Iar absența rămâne cel mai activ stimulent al amintirii. La rându-i, amintirea nu este întotdeauna euforică, ci, dimpotrivă, de cele mai multe ori, se dovedește a fi o trăire intens perturbatoare, un demon, ce hărțuiește eul și-i otrăvește viața.” Povestirile ce alcătuiesc volumul au câte o poveste de viață care, în derulare, exprimă momente extreme din viața autoarei sau din ambientul proxim care avea să-i faciliteze condiția de martor afectiv. Focul gheenei întreținut
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
cu reticență și neîncredere și mai mult decât atât, este abordată de parcă ar trebui să se subordoneze din start bărbaților. Să dea un tribut. De parcă ar avea obligația de a se dărui fizic. Unii sub pretextul ocrotirii își permit să hărțuie. Și mai în glumă, mai în serios, comportamentul lor aduce grave prejudicii morale femeilor. Egalitatea în fața legii și cea de șanse ar trebui să fie o regulă de bază. Nu e corect să fie decalaje. Indiferent de regim, femeia și
DESPRE SUPUNEREA FEMEII IN SOCIETATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345005_a_346334]
-
la „doi stăpâni”, adică reprezentau statul, dar și societatea civilă. Ori cum puteau ei oare a fi echidistanți în materialele pe care le semnau? Dar asta nu e tot. Zeloși cum se dădeau, luau exemplul politicienilor gălăgioși (respectiv neeficienți) și hărțuiau chiar și colegii pe motive politice. Și te trezeai că ești învăluit din toate părțile, ba din punct de vedere politic, ba social, ba religios și nimeni nu înțelegea, cui profită vacarmul acesta din societate? Cuiva îi era tare drag
ÎN SLUJBA CUI ESTE JURNALISTUL? de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345012_a_346341]
-
găsească o modalitate de compromis în care să se oglindească soluții privind ridicarea nivelului de trai și progresul societății românești și de ce nu, al celei europene. Am observat un regres privind libertatea jurnalistului din cauza unei pături corupte care fac presiuni, hărțuie social, financiar și emoțional reprezentanții acestei bresle. Și nu e corect. Eu cred ca Guvernul României ar trebui să facă ceva pentru jurnaliști. Pentru că până al urmă apărăm aceleași valori și dorim să se facă dreptate și adevărul să triumfe
ÎN SLUJBA CUI ESTE JURNALISTUL? de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345012_a_346341]
-
culcușul nupțial unde sângele învia, oglinda fermecată unde ți se conturau chipul, mâinile suave, ochii aceea mari care trimiteau mii de săgeți către o inimă în derivă, imaginea ta era mereu tulbure iar flacăra părului tău incendia văzduhul și-mi hărțuia umbra precum o nălucă din dramele shakespireane; vorbesc cu vântul și tac în fața celor apropiați să nu mă fac de râs, eu care puteam sorbi un cer întreg dimineața acum aud țipetele inimii de spaimă care simte cum bate din ce în ce mai
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377049_a_378378]
-
la Tomis, cu schimbări de decor și miros de singurătate, e arta vânării de vânt, frumoasă târfă, Durere, ce latri lugubru la lună, strângând cerul de gât, alergai, îmi strigai pe nume sângele pentru a mă numi, flacăra părului tău, hărțuindu-mi umbra și incendiindu-mi inima, eu care puteam sorbi din pumni un cer întreg, acum pierdut, printr-un labirint căruia nu-i mai dau de cap, sunt un fel de dandy cu față de cal care nechează după umbre, sorbind
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377049_a_378378]
-
să abordeze. Își aminti că, în repetate rânduri, îmbrățișase ideea de a nu spune niciodată „nu se poate” și de a spune mai bine „să vedem”. Acum, ar fi vrut să poată spune „să vedem”, cu toate că „nu se poate” o hărțuia pe interior. Știa că mulți sunt în stare să discute și prea puțini să facă conversație, iar ea era de-a dreptul speriată, pentru că omul din fața sa nu părea dornic de a-și împărtăși vreo părere cu cineva. Cu toate
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377061_a_378390]
-
Nu te gândești o clipă că noi am îngrijit Iubirea ofilită de care ai știut. Nu știi unde ți-e locul, te văd neliniștită Mi te ascunzi în vise sau chiar le părăsești. Fiind neîmplinită dar totuși mult dorită Mă hărțuiești într-una când tu mă ocolești. Tu ai făcut iar vraiște prin gândurile mele Și-acuma te complaci în rău ce te-nconjoară. În serile de mai, cu lună și cu stele Te pierzi în ochii mei la fel ca
APELATIVUL DRAGOSTEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375819_a_377148]
-
ești hotărât ca întotdeauna, dar și acea cineva anume este la fel de hotărâtă? Căzu pe gânduri Nero, căci nu știa dacă pentru fata cea misterioasă de pe ziduri fusese de ajuns acea singură întâlnire pentru a-l îndrăgi, așa cum fusese pentru el. Hărțuit de îndoieli, urcă treptele care duceau la zidul exterior, hotărât să dea jos toate steagurile și să le ardă până ce nici cenușa nu avea să mai rămână din ele. Mai că-i sări inima în piept zărind un nou steag
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
medicală și activitatea să artistică. Păun a rămas activ până în 1990, producând desene în cerneală de mari dimensiuni și desene în creion. Desenele lui sunt fie suprarealiste, cu spații bântuite de de chipuri fragmentate sau total abstracte. Poetul Gherasim Luca, hărțuit de comuniști părăsește România pentru Franța în 1952. Acolo va scrie în limba Franceză și va deveni unul din cei mai mari poeți de limbă franceză, născuți în afara Franței. Moștenirea culturală lăsată de acești mari artiști este colosală. În afară de Marcel
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
din Aiud și, de acolo, în februarie 1950, a fost trimis la închisoarea din Pitești, centrul blestemat al „reeducării” deținuților, unde „țăndări din sufletele noastre au ajuns pînă la Cer”... Trece, mai departe, prin alte locuri ale detenției politice, mereu hărțuit de Securitate („pentru continuarea cercetărilor în vederea clarificării tuturor problemelor cunoscute”). Sergiu Mandinescu a fost eliberat din închisoarea Gherla în 1960 (la 34 de ani), dar nu înainte de a i se mai fi întins o capcană. Un document (comunicat de Cicerone
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
lumea în care vei păși curând! - rânji satisfăcută și înțepeni pe veci. Căpitanul rămase buimac. Nu-și putea explica cum de căzuse în vraja acelei năluci. Ce va urma? Se va transforma în vampir și la rândul său va fi hărțuit de propriii săi vânătorii? Totuși, nu înghițise sânge. Scuipă și se șterse la gură, apoi și-o clăti cu apă dintr-un izvoraș din apropiere. „Oare ce va urma?” - se întrebă cuprins de o tristă amărăciune. „Pentru ce mi-am
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
intre în casa asta, în afara pretinselor reparații pe care ți le execută voluntar prin casă și a predării lecțiilor de urdu? Nu ți-a povestit cum a pătruns în casa și viața mea, ca un barbar ce e, cum mă hărțuiește și mă urmărește peste tot, furându-mi liniștea? Sau că m-a agresat chiar în casa mea, unde a pătruns prin abuz de forță, la miez de noapte, după ce m-a așteptat în întunericul scării să mă întorc din excursie
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
îndura tot mai greu din cauza îngrădirilor de tot felul, reguli de fier, sarcini ce depășeau chiar și capacitățile ei fizice și pentru care își cheltuia cea mai mare parte a energiei de care dispunea, problemele ciudate de sănătate care o hărțuiau ca urmare a stresului și a lipsei de odihnă, îi otrăveau viața și se cufunda tot mai mult în mocirla depresiei. Neștiind cum să scape de balastul emoțional care o sufoca uneori, se gândi să țină un jurnal. Era un
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
cealaltă, Demi, autodeclarata ”insidioasă umbră”. Colegi și tineri absolvenți de liceu, Angela și Chuck se decid să-și închege un destin comun, căruia i se opune vehement Demi, ce reușește să-i despartă într-un mod violent și să-i hărțuiască permanent, cu o putere inimaginabilă (chiar diabolică). Povestea se multiplică, se repetă, schimbându-se de fiecare dată duetul: Angela-Chuck, apoi Demi-Chuck, ca în final să reapară cuplul Angela-Chuck, finalul romanului rămânând deschis unei noi posibile aventuri. (GHEORGHE A. STROIA) COLECȚIA
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
făcut deja o mare greșeală. -Care ar fi aceasta? -Artavan e sigur că va câștiga lupta și de aceea nici nu vrea să negocieze. Se crede superior nouă și de aceea va comite greșeală după greșeală. Trupele lui ne vor hărțui și ne vor hărțui, iar apoi vor lovi cu grosul lor, dacă le vom oferi ocazia. Prudența îl va părsi pe împăratul perșilor însă, tocmai fiindcă se crede superior nouă. -Raționamentul pare corect! răspunse Vitellius. Și mi-a plăcut ideea
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
greșeală. -Care ar fi aceasta? -Artavan e sigur că va câștiga lupta și de aceea nici nu vrea să negocieze. Se crede superior nouă și de aceea va comite greșeală după greșeală. Trupele lui ne vor hărțui și ne vor hărțui, iar apoi vor lovi cu grosul lor, dacă le vom oferi ocazia. Prudența îl va părsi pe împăratul perșilor însă, tocmai fiindcă se crede superior nouă. -Raționamentul pare corect! răspunse Vitellius. Și mi-a plăcut ideea cu gropile! În ce
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
lupta. Pe vreme de pace, ei se antrenau la vînătoare, gîndindu-se la război. Cavaleria lor era întotdeauna renumită. Urcînd pe căluții sprinteni ca vîntul și iuți ca trăznetul, ei treceau peste rîuri și torente, și, netemîndu-se deloc de dușman, îl hărțuiau din toate părțile, dispărînd într-o clipă și apărînd în alt loc la fel de repede. Armele lor erau arcul, lancea, sabia, securea și bîta. Îndată după inventarea prafului de pușcă, ei folosiră și tunurile, și mai tîrziu, muschetele". Prioritatea didactică și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Paul Goma este arestat, interogat, bătut, iar soția și fiul îi sînt amenințați cu moartea. Românii care îndrăznesc fie să-i scrie lui Goma, fie să se prezinte la domiciliul său pentru a-și arăta solidaritatea, sînt arestați. Scriitorul este hărțuit: Securitatea îi trimite, pentru a-1 determina să se supună, foști deținuți recuperați. Anii 1977-1979 reprezintă un timp de urmăriri pentru adeziunea la Goma, pentru cereri de emigrare, pentru propagandă împotriva statului, pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei, pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
partizanii săi. Într-o vreme când Orientul european era un măr al discordiei între marile Puteri, acele planuri nu se puteau realiza decât pe cale pașnică, prin expansiune economică. Această cale era singura posibilă în condițiile când Imperiul Habsburgic, zdruncinat și hărțuit în interior de mișcarea națională, nu mai constituia o putere militară în stare să îngăduie statului austriac revenirea la politica de cuceriri armate. De altfel, calea economică era mai sigură, mai trainică și în spiritul epocii, singura cale care putea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită cu lozinci. Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de luciditate (Alex, Irina, Val, Bunica), de revoltă, de evadare chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu s-a șters, că scrii pe acest palimpsest, dar nu trebuie decât o Întâmplare pentru ca tot ceea ce credeai pierdut să reapară, lizibil, puternic, strălucitor. În zilele noastre, Puritanismul rănit - Împotriva căruia dandysmul a pornit un război crâncen, mai curând hărțuindu-l decât atacându-l frontal, cu săgețile zeflemelei sale ușuratice -, se ridică și Își Îngrijește rănile. După Byron, după Brummell - cei doi mari ironici atât de diferiți, dar exercitând o influență poate egală -, cine ar mai fi crezut În forța
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]