422 matches
-
cu un an în urmă, la Galați, când dădeau examenul de admitere la secția Frigotehnie. În prima seară s-au adunat musafiri din alte camere care se cunoșteau între ei, tocmai trecuseră în anul doi. Era o atmosferă destinsă, veselă, hărmălaie sporită cu prilejul revederii după vacanța de vară. Stăteau tolăniți prin paturile aranjate< se râdea cu și fără motiv, se lua în glumă orice, se șicanau între ei, pe unii timizi mai mult, pe alții cu tupeu, mai puțin cum
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
eram de lung pe movilă stăteam cu ochii holbați, fără suflare și cu gura căscată. Panaitescu se repede la geam, să vadă ce s-a întâmplat, mă vede întins pe spate și coboară speriat, în fruntea întregii clase, într-o hărmălaie de nedescris. - A murit Tănase! țipau copiii; este plin de sânge! Au alarmat toată școala. Până să iasă afară în curte, mi-am luat tălpășița. Ora următoare trebuie să mă asculte iarăși, fiindcă n-aveam note suficiente. - Spune, băiatule, cât
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
făcuse pagubă. Mistuise casa lui Tănase și încă vreo cinci. Muierile plângeau, privind rămășițele negre. Meșterii înjurau lângă ele, mânioși și îngrijorați. Fata tramvaistului se întoarse acasă, frântă de oboseală. Din capătul străzii venea și Procopie, privind nedumerit împrejur la hărmălaia iscată. Își lăsă iute servieta și ieși iar la poartă, întrebînd-o pe Veta: - Dar ce s-a-ntîmplat, frate? Ea își ștergea fruntea de sudoare. Tot obrazul îi era negru de fum și își simțea cerul gurii uscat. - Parcă nu se vede
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de alți oameni și că sus și jos, la stânga și la dreapta, în mari grămezi, se desfășoară o viață serioasă. Nevastă-mea și-a ars un deget la fierul de călcat și fiică-mea a devenit așa de obraznică în mijlocul hărmălaiei că a trebuit să-i ard o pereche de palme. Până și hamsterul auriu s-a trezit! DOAMNA WURM: De asta îmi pare rău, până să se ajungă la o scuză, domnule Kovacic! E poate din cauza relei presiuni atmosferice, că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care dintre ele va intra În acțiune. Cu viața omului se Întâmplă același lucru. Când există mai multe voci - atât În planul intim, cât și În cel politic -, se simte nevoia unei instanțe care să facă ordine În toată această hărmălaie. Sunt ușor de distins cele două aspecte ale „eului” executiv: modul de control și cel de evaluare. Vameșul stă de veghe sau doarme, e cinstit sau se lasă mituit, se impune sau cedează - În aceasta constă misiunea lui de a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
profesionist" adică fără ocupație. E o gălăgie, o porcărie de nedescris la acest bloc unde țigani descreierați urlă toată noaptea sau se bat, în numele unei libertăți de care ei, țiganii, nu știu să se bucure și nici s-o respecte ! Hărmălaia se realizează nu neapărat de copiii numeroși, mucoși, nerespectuoși și bătăuși, ci chiar de părinții lor care se strigă unii pe alții (pe la miezul nopții) ca de pe alt deal și uitând că mai sunt colocatari sau vecini în bl. 32
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
38 (716), joi, 27septembrie 2007, Editorial) " Vine iarna, bine mi pare, Mama are de mâncare..." ! După cum se știe, bl. 32, populat de țigani în cea mai mare parte, are mulți copii, îngrămădiți în numeroasele cămăruțe care-s "garsoniere". E o hărmălaie mai ceva ca la școală, în fiecare seară cu bătăi, expresii nesărate, mici drame între copiii de diferite vârste, careși caută locul într-o ierarhie bazată pe pumn și fugă. Asta când nu se spurcă pe întrecute cei bătrâni, adică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
întâmplare în registrul creativ al copilăriei, căci deficitul material generalizat periclita regulile vieții de zi cu zi, lăsând noi spații de intervenție celor dornici de inovație: "tăiau lumina, taman când eram în timpul tezelor și o dată s-a produs o mare hărmălaie că eram la fizică și unii din spate chiar au aruncat cu niște spray-uri în profesoară, pe întuneric [...]. Chiar era comic. La matematică, la liceu, s-a stins lumina în timpul tezei de mate[matică]. Și profu' [spunea] stați așa
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dascălului a curmat, însă, tărăboiul. A sufocat lent harababura, țintuind cu ochii mai ales spre Ionică și Gheorghiță, puși pe șotii. Obraznicii pișcau de obraz și trăgeau de cosițe Catinci, Marii și Ilinci care dădeau a boci. Ultimele zbateri ale hărmălaiei s-au sfârșit odată cu așezarea elevilor pe băncile lungi de lemn. Liniștea s-a reașternut, continuându-și răsucirea firului pe fusul isonului care mai vibra încă din strană. Nu putea fi auzit, ci doar simțit cu inima și sufletul. În
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe rugurile lui Savonarola. Bilanțul unui veac, ori a treizeci de veacuri, fusese rezumatul făcut de Olvido În acea noapte la capătul Vămii, privind mulțimea strânsă pe celălalt mal al canalului, În piața San Marco, petardele și rachetele care explodau, hărmălaia celor ce sărbătoreau sosirea noului an, fără să știe ce le pregătea acesta. Nu mai există barbari, murmurase, Înfiorată. Sunt toți Înăuntru. Ori poate că noi am rămas afară. Să-ți spun de ce suntem noi doi Împreună În noaptea asta
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
coadă. În orice caz, nu-i pe lîngă... Vera: Toți sîntem în coloană. Dar depinde cu ce pași mergi. Mina: Ești în pas cu ceilalți. Dacă-l schimbi, pășind mai repede sau mai încet, îi încurci pe ceilalți. Și iese hărmălaie. Și la urma-urmei... Vera: Și la urma-urmei e bărbatul tău. Mina: Ei, da. E bărbatul meu. N-am pe nimeni în afară de el. Pe nimeni, înțelegi? N-am copii, n-am prieteni, n-am pe nimeni. Uneori simt că nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-n pămînt, sunînd ca apucații la ușă și făcînd gălăgie încît nu era colțișor din casă de unde să nu-i auzi. Așa și-a dat Marcu seama că-i vorba despre el și s-a făcut că n-aude toată hărmălaia aia, refugiindu-se în cameră ca să nu înfrunte furtuna la prima mînă. Dacă l-ar fi chemat, ar fi pretextat că-l doare capul și nu-și poate urni picioarele din cauza asta, ceva de genul. Dar n-a fost cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
bijuteriile părinților. În care ordine? a rîs Marcu. Ei prostii, a spus Radu, crezi că un hoț se-apucă să sune așa, ca nebunu'?! El sună o dată și-apoi își face treaba. Dacă suni de-atîtea ori și mai și faci hărmălaie cu bocancii, ai pus-o. Atragi atenția și te ginește imediat un fraier. De unde știi? Ai încercat? Radu n-a răspuns. Făcea bine la imagine. Era totuși puțin îngrijorat să nu fie băieții care-l căutau. Era posibil să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
reminiscențe din lectura Divanului sunt interpretate câteva versuri ale Glossei lui Eminescu; în Viața lumii, pe lângă amprente din Ovidiu și Horațiu, e reliefat un vers anunțându-l pe Goga; marele talent al lui Neculce se impune și prin ceea ce evocata "hărmălaie balcanică" din zilele lui Dumitrașco-vodă l-ar prefigura pe Caragiale. Notată fugar, poate drept eventuală sugestie, lectura lui Costin, ca structură psihică și mentală, prin Eminescu, i se pare Autoarei a fi "plină de promisiuni". Calităților atenției critice tot atât de stăruitor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
multe din mesajele sale, a avut o influență semnificativă în audiență. "Surle și tobe" însoțesc o mulțime de evenimente din societatea românească, cu deosebire cele din viața politică, așa că putem vorbi, în egală măsură, și de un tam-tam politic. Această hărmălaie emergentă din presa scrisă și / sau audio vizuală, amorsată permanent de agitata viață politică din spațiul mioritic, are și o audiență mare amatoare de tam-tam care, la rândul ei, ridică rating-ul. Așa se închide cercul. Percepții, reprezentări și atitudini
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
am ridicat. Mi-a întins mâna și am ieșit. Nu comunicasem, dar nu eram supărați unul pe altul. Cel puțin așa credeam. Era o neânțelegere liniștită. Seara, târziu, după miezul nopții, am fost trezit din somn de câini. Era o hărmălaie în curtea vilei. Mă scoteau din sărite câinii, mai ales o cățea pe care o hrăneau toți, se îngrășase și toată ziua lătra trecând de la o vilă la alta... Heam, heam, heam... Radu Boureanu era foarte grijuliu cu ea, îi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
înaintînd spre piață tancuri, care făceau să se cutremure pământul. Pătrunseră în piață, intrară printre coloanele care răcneau ridicând mâinile în sus, ocoliră statuia și pieriră pe unde veniseră. Auzii huiduieli, înjurături: huooo!... huooo!... Și din nou cântece întretăiate, isterice, hărmălaie de glasuri... Camarazi, camarazi, încolonarea, mergem spre Piața Victoriei... Nu vă temeți de hidra masonică.. . Aha, va să zică ăștia erau nasonii, masonii... Și iarăși: ta-ta-ta-ta! De astă dată era aproape, la dreapta. O luai într-acolo. Nimic. Tăcere totală. Ieșii la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Ce o să se întâmple atunci când se trezește Excelența sa?... Care sunt planurile tale... Cum vom ști când l-am învins cu adevărat?... Ce?... Marin ridică o mână și li se adresă cu vocea încordată: ― Domnilor, vă rog! îi dojeni el când hărmălaia se stinse. Podrage întrerupse grav tăcerea. ― David, cred că avalanșa de întrebări se reduce la una singură: ce facem ― și arătă spre Marele Judecător aflat încă în stare de inconștiență ― când se trezește? Sincer, cred că ― poate ți se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
cu un an în urmă, la Galați, când dădeau examenul de admitere la secția Frigotehnie. În prima seară, s-au adunat musafiri din alte camere care se cunoșteau între ei, tocmai trecuseră în anul doi; era o atmosferă destinsă, veselă, hărmălaie sporită cu prilejul revederii după vacanța de vară; stăteau tolăniți prin paturile aranjate... se râdea cu și fără motiv, se lua în glumă orice, se șicanau între ei, pe unii timizi mai mult, pe alții cu tupeu mai puțin cum
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cel mai bun album al lor. Deși mie-mi place mai mult Denim and Leather. Mă uit la Gus, cu fața lui de cauciuc ca a unei marionete, cum se strâmbă de dezgust când băieții se pun pe treabă. Ce hărmălaie Bruce! Nuștu cum de poți asculta așa ceva! — E muzica de suflet a albilor Gus. Am venit, am cucerit și i-am Înrobit, Îi explic eu. Ne Întoarcem cam peste o oră când, cine altul să intre În birou, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-și spovedește taina, pare În schimb o culme a discreției. Evenimentul insignifiant că primele frunze uscate, semn al caniculei și al intrării verii-n declin, intră-n vertij Într-o mică bulboană din rîu este acoperit și aproape anulat de hărmălaia-n care trenul de marfă Își face numărul. Și totuși, el mărturisește sensibil trecerea În adevăratul ei Înțeles, faptul că toate se petrec și se trec și sînt antrenate În vîrtejul neîndurător al timpului. Ferice de cel care, sustrăgîndu-se uriașului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de vară autentice. Și de o Încercare de a spune adevărul despre senzația de pace pe care ele o induc. Nici tăcerea și nici liniștea nu sînt ceva absolut. Ele sînt doar stări În care, cînd se potolesc stridențele, vacarmul, hărmălaia, larma, sonoritățile ajung la un echilibru armonios și rumoarea devine miraculos, surdinizat, murmur abia perceptibil care ne alină și urechile, și sufletul. Tăcerea este dinamism sonor perceput ca vibrație consonantă. Pacea, În acest sens, e un mimimalism sonor resimțit ca
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Ideea, mai bine zis impulsul, de a scrie poemul mi-a venit așteptîndu-mi nepoata să-și facă porția zilnică de zbenguială În aer liber la locul de joacă amenajat lîngă școală. Neluînd parte nici la agitația și alergătura, nici la hărmălaia și hîrjoneala copiilor, puteam observa cele două nivele, evident contrastante, ale locului: jos larma și praful stîrnit de zbenguiala celor mici, sus cernerea negrabnică dar aproape necontenită a frunzelor Îngălbenite. Mi se părea ca această opoziție merită atenție și conține
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sub privirile arzânde ale celorlalți, care, cu coamele zburlite și colții rânjind se aruncară asupra lui. Mirosul sângelui îi întărâtară. Urmă un învalmășag, devorandu-și fiecare partea lui. După detunătură, văzduhul tăcu pe neașteptate iar depărtările oftară ușurate, parcă... Deodată hărmălaia de pe creastă amuți, și o tăcere adâncă se așternu peste tot... - Ne vor lua urma, după miros și ne vor ataca! zise moșierul îngrijorat. - Nu!... zise calm pădurarul și băgă degetul în gură și‟l ridică deasupra capului. Vântul și-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în brațele lui, să se găsească oriunde altundeva, numai nu în fața casei ei părintești din suburbie. Și-ar fi dorit să fie pe o plajă pustie luminată doar de stele, cu zgomotul ușor al valurilor mângâind țărmul pe fundal, în locul hărmălaiei traficului de pe strada principală. Se depărtă de ea și o privi fix în ochi. —Uau, făcu el. —Uau, îi răspunse și ea. Cred că te iubesc. Cred... cred că și eu te iubesc. — Trec pe la tine mâine să-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]