1,002 matches
-
Petru Dragu, Pavel Badea (1972-1991), Aurel Burtic, Mircea Oșvat, Ioan Cotrău, Cornel Iova, Gheorghiță Radu, Doru Hnatiuc, Emil Bartoș, Iulian Necea, Gheorghe Chișe și mulți alții au slujit cu responsabilitate și devotament Biserica Domnului, la Tulca, fiind mărturii de statornicie, hărnicie și perseverență pentru tinerii lucrători creștini. Serviciul Divin de Duminică a fost o Sărbătoare a Recunoștinței pentru îndelunga răbdare și neasemuita binecuvântare pe care Dumnezeu le revarsă necontenit peste Biserica Sa din Tulca. Gazda evenimentului creștin, pastorul Gheorghe Chișe (intrat
120 DE ANI DE MĂRTURIE CREŞTINĂ ÎN TULCA (BIHOR) de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347200_a_348529]
-
senectuții. Prin fața cititorului se perindă prietenii lui așa cum i-a înregistrat mintea și sufletul lui nea Mitică, din care redau doar câteva exemple:Ion Ritivoi,un tip aparte, cu un caracter puternic, cu o voință de fier și de o hărnicie nemaiîntâlnită, Costică Vâlceanu, un erudit rasat, modest și rezervat, care a dăruit mai mult decât a primit, apreciind calitatea celor cu care a interacționat și ținându-și doar adevărații prieteni aproape; avocatul Nichita Tomescu, ca să ajungă în Iugoslavia, se aruncase
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
a lumii înconjurătoare. Prin personificarea anotimpurilor ce se orânduiesc într-o logică anume peste grădină unde “Lili, Lică și Ionică/ și-au ales-nu prea departe-/ lângă bloc, grădină mică,/ hotărând tot, ca la carte! “(Grădinarii ), micul cititor se bucură de hărnicia furnicilor” Când le vezi, pe loc îți zici:/ Ce mai harnice furnici! În poiana cu urzici). Iar în poezia “La grădiniță “ este vorba despre povestea unei fetițe care”Are patru ani fetiță/ Frecventează grădiniță... “, unde “zeci de dalbe mogâldețe/ au
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357058_a_358387]
-
dar care nu dă în clocot, a unei țări care încă nu-și găsește drumul spre locul care i se cuvine alături de țările cu civilizație avansată, a unei țări împotmolite, care nu se mai poate mișca. Deși dezvoltarea tehnicii și hărnicia unor oameni de treabă ai țării împing progresul și-l fac vizibil în unele aspecte, acestea par neînsemnate, fiindcă sunt mult mai izbitoare neîmplinirile și rănile sociale. Coborând din avion, te întâmpină un București ce pare tot mai vizibil un
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
cu siguranța nea Niculiță, bunicul din partea tatălui. „Era un om deosebit bunicul Niculiță - reia nostalgic nea Mitică. Era cumpătat, calm, cu suflet plin de bunătate și mărinimie, evlavios, nu înjura nici măcar atunci când era cătrănit și apăsat de necazuri. Apreciat pentru hărnicia și omenia lui, nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele și-l respectau pentru priceperea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele și-l respectau pentru priceperea, seriozitatea, omenia și hărnicia lui. Cum sașii erau niște firi reci și aveau pretenția ca românii să li se adreseze cu apelativul stăpâni, observând felul în care se poartă aceștia cu nea Niculiță, un sătean a zis: «I-am auzit pe sași dând bună ziua
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Primăriei, așezată nu departe de cea dărâmată cu păcat în anii din urmă ! Drăgășaniul să-și regăsească valorile adevărate în tradițiile sale seculare, surprinse în hrisovul domnesc de naștere adresat pârcălabului Fârtat, iar locuitorii acestor ținuturi, proprietari de vinuri și hărnicie să devină prosperi, așa cum ne aminteam noi din copilăria noastră. Dumnezeu să ne ajute! Ileana și Mugur Isărescu, cu părinții, frații și neamurile lor, toți din Drăgășani Mugur Isărescu- taie pamblica la inaugurarea noului sediu al Primăriei, alături de primarul Gh.
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
cât ne funcționează „motorul”, lumea „candelă a existenței fiind, iar omul flacăra ei”. Și la sfârșit dăruim noi împlinirea sau neîmplinirea vieții - Creatorului ... Dar nu orice fel de mișcare, ci activitate îndreptată spre un scop util și creator, lenea și hărnicia fiind două stări în care omul se poate încadra. Prin lene sau trândăvie - atitudine necinstită fiind, energia sufletească se scurge, trece în degradare morală ce vizează viața spirituală, și care, în același timp tensionează relațiile cu cei din jur. Astfel
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
două volume. A scris istorii ale lăcașurilor de cultz de pe valea Teleajenului, și multe alte lucrări dedicate localităților din perioada preistorică, la care se adaugă volume de literatură istorică, aplecânduse cu acribie asupra folclorului și legendelor din zona sa. Remarcăm hărnicia și talentul acestui poet care în cinci volume de manuscrise are 966 de psalmi, cu titlul „ Îngerul albastru-Psalmi de Duminică“, în care descoperim o profundă filosofie despre viață și înțelegerea ei în relație cu divinitatea. De-alungu vieții a scris foarte
NICOLAE COSTEA TELEAJEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358288_a_359617]
-
înalt, cu o față roșcovană. Și la cei șaizeci și cinci de ani trecuți ai săi, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă ugerul oii între degete, să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
fiecare număr, mesajul acestei reviste se înscrie cu prisosință în procesul transfigurărilor și transformărilor duhovnicești, atât de necesare omului contemporan, în goana și în agonia lui prin lume. Altfel spus, doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, între care la loc de frunte, sunt Părinții: Ioan Natu Balint, Ioan Morgovan, Gheorghe Tall și Cornel Clop și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
Aprilie e podoaba pământului și praznicul lunii Aprilie e podoaba Bisericii sfinte...Iată luna lui Aprilie țese și îmbracă pământul. Făptura se acoperă cu un veșmânt multicolor. E haina florilor și mantia bobocilor...În luna florilor ies afară pline de hărnicie și albinele înaripate...Dulceața e risipită și gura acestei preacurate făpturi o adună. Ea e oglinda Bisericii care adună din Scripturi dulceața Duhului Sfânt... Înmiresmatul Aprilie s-a făcut cățuie de tămâie binemirositoare revărsându-și toate miresmele sale...În luna
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
uriașe valuri de nisip de 30 de metri înălțime. Ne-au impresionat profund imaginile văzute la televizor sau pe internet, imagini apocaliptice, ca de sfârșit de lume. Credeam că vom vedea urmele acestui cutremurător fenomen. N-am găsit nicio urmă. Hărnicia oamenilor a șters totul. La fel și acum, a doua zi, nu era nici o urmă a acestei furtuni nici în complexul nostru unde locuiam, nici în oraș. Pe drumurile Arizonei Așa cum ne planificasem, cercetând hărți, consultând informații turistice, în fiecare
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
România moștenirea veacului lui Dracula. Pentru a asigura ordinea în țară și a organiza cu succes apărarea ei de primejdiile externe, Contele Dracula - Vlad Țepeș - a recurs la o domnie autoritară, a impus supușilor săi virtuțile de bază, cinstea și hărnicia; necinstea (hoția), lenevia și viclenia fiind pedepsite cu asprime prin tragerea în țeapă, o pedeapsă crudă, dar care poate fi înțeleasă astăzi doar în raport cu epoca în care a trăit, o epocă de mare cruzime, care a cunoscut și alte pedepse
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
adunând în gușile lor până la ultimul bob, modalitate pe care, iată, între timp, aveau să ne-o împrumute și nouă. Orice risipă fusese eradicată o dată cu justițiabila curbă dreaptă a leninismului, pe traiectoria căreia, volens-nolens, aveam să ne înscriem și noi. Hărnicia și entuziasmul inițial al clasei proletare, îndeosebi a țăranului român, care practicase dintotdeauna o agricultură de subzistență, n-avea să dureze prea mult, căci în conștiința celor leneși și bețivi, așa cum avea să-i caracterizeze arendașul din Rebreanu încă din
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
tendință de mișcare, de altă așezare a faptelor. Crește energia în oameni, lentoarea dă semne de slăbiciune lăsnd locul noilor preocupări abordate din alte unghiuri. Librăriile sunt mai des cercetate de toate categoriile de varstă, condeiul se învârte cu mare hărnicie în mâinile multor scriitori, jurnaliștilor le sfîrâie călcâiele după dezvăluiri și știri proaspete, învățământul dă semne de revigorare. Cu bacalaureatul nu se mai joacă nimeni, îi zgâlțâie puternic pe leneșii claselor liceale. Tribunalele au trecut serios la treabă zguduind temeliile
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
cumpătarea s-o păstrezi ca sarea,/ Să nu te ispitească lăcomia,/ Iar cu răbdarea ta să treci și marea,/ Fără să te ațâțe-n van mânia!/ Blândețea să gonescă zavistia/ Din sufletul oricui se necăjește!/ Căci ne aduce-n viață hărnicia/ Mai multe decât lenea își dorește!/ Ferește-te, să faci din nou păcate/ Și n-aștepta ivirea senectuții,/ Ca să urmezi întocmai și în toate/ Cerințele și căile virtuții!/. În superbe versuri clasice autorul ne poartăîn lumea credinței și a credincioșilor
VA RECOMAND UN POET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359273_a_360602]
-
ale moralei creștine; până când slujitorii bisericești cei cu harul sufletului curat să-și dea seama că venise momentul propovăduirii acesteia cu toate valorile ei obștește revigoratoare, iar societatea românească ar fi pornit pe o altă cale a demnității ei, a hărniciei și austerității creștine, a afirmării binelui în viața cea de toate zilele. Fapt pentru care îndrăznesc să reiterez părerea că decăderea morală din societatea noastră de astăzi provine și din dezamăgirea politică de atunci, când flacăra reîntoarcerii noastre la Cele
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359408_a_360737]
-
Cum nu înțelegeau ce zburătoare au în fața ochilor, vie sau moartă, încremeniți de “măreția” isprăvii ce săvârșiseră, m-au dus pe brațe, pe furiș, în casă, spunându-i mamei că am adormit. Iar pe ei, unde i-a pălit o hărnicie și o cumințenie de se mirau și tutunul și andreaua ce-i apucase ! Doar privirile li se încrucișau întrebătoare, din când în când, stabilind cine verifică zburătorul, să vadă de nu i-au înghețat aripile. După vreo patru ore, când
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
pierdut ne-o dovedește acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfințiile și domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare și împlinire. Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, de astăzi, fără a-i uita nici pe cei din trecute vremuri, și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și fără timp
REVISTA “ÎNVIEREA” DIN TIMIŞOARA, A ARHIEPISCOPIEI TIMIŞOAREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360472_a_361801]
-
de cristal din Ozana lui Creangă. În deceniul nouă al secolului trecut, poezia trăia un moment cu totul fast în acest colț tihnit de țară, stimulînd idealurile multor adolescenți aflați atunci pe băncile școlii și care s-au pus cu hărnicie pe scris stihuri, imaginîndu-și că poeții sînt niște favorizați ai sorții, meniți să soarbă din cupele cu nectar ale celebrității. Nu toți dintre ei s-au lăsat îmbiați de muze, dar cert este că destui au rămas cititori fideli, cît
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
a dărui, empatic și sinergic, celuilat, patosul (iubire mistică) din preaplinul tău: cu cât oferi mai bine primit, cu atât se înnoiește în sinea ta harul: Scrii și ai sau nu au Charismă, talent, forță de seducție, verbul Harului este Hărnicia. * A ignora să scrii după alfabetizare și primele școli, a elimina exercițiul școlar de învățare a scrierii compoziționale, care să cultive imaginați, a fantezia, visul ca moto inefabil al ființei, este a optura mințile, canalele conexiunilor neuronale ( ... ), „gândul auzit”, a
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
cărțile din cărți se scriu. Opera de informatizare, tehnologizarea actualului „al treilea val” (v. Șocul viitorului, de Alvin Toffler), - (la noi, „între plug și computer”), - este precipitat recuperatoare: omul arhetipal este în NOI, genomic, capabil de un YQ crescător, prin Hărnicie - Har ș înzestrare empatică, cultivabilă. Este de reconsiderat, acum și pe tremen scurtat de „Necesitatea existențială”, blamarea, demonizarea (cu scop autopretectiv, descriminator pentru unii,!) -acestui tip de cunoaștere și comunicare revelatorie, metaforică, analogică, etc - și de autocinuaștere socratiană, - considerată ca
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
multă strălucire chipului ei împodobit și înfrumusețat în calități, devenind cu adevărat un „imn adresat Creatorului”, ea însăși fiind <<încoronarea virtuțiilor feminine>>.( ibid.) Nu mai puțin strălucitor este și chipul Icoanei sorei sale dragi: „Gorgonia era o arcă plină de hărnicie, de pudoare și de înțelepciune; era realizatoarea celor mai înalte virtualități ale făpturii și destinului nostru, întrecând prin frumusețea puțin comună a sufletului său majoritatea femeilor. Gorgonia era sinteza prin excelență a celor mai frumoase calități omenești... Neîntrecută în cântarea
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
sus, la stele... Mândrie de neam La noi se nasc copii frumoși, Cum nu-s în altă țară: Români la chip și curajoși, Cu voce de vioară. Viteji, la muncă lăcomoși, În câmp, livezi și pe la stâni, La braț cu hărnicia din strămoși E neamul de basarabeni-români. Mândria Visez acele lanuri unduioase, Combinele ce treierau în vale Boabe de aur pline și frumoase, Tractoarele arând mi-apar în cale... ***** ...Eu simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]