384 matches
-
structuralismului ambiant, Pierre Bourdieu (profesor la Coll�ge de France) caut? s? dea seama de procesele prin care structurile sociale s�nt, �n acela?i timp, reproduse prin conduitele individuale ?i produc?toarele acestor conduite. �n aceast? perspectiv?, conceptul de �habitus� devine central: el desemneaz? un sistem stabil de dispozi?îi de a percepe ?i de a ac?iona inculcate indivizilor prin socializare ?i generatoare, dup? situa?iile �nt�lnite, a unei infinit??i de practici sociale a c?ror spontaneitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin dob�ndirea sau p?strarea instrumentelor de domină?ie care s�nt diferitele �capitaluri� (economic, dar ?i cultural, social ?i simbolic), agen?îi adopt? �strategii� (care nu s�nt cu necesitate con?tiente ?i ra?ionale) cerute de actualizarea habitusului lor �n situa?îi particulare. Studiul atitudinilor ?i al practicilor culturale (1979; Bourdieu ?.a. 1965, 1966) este privilegiat din cauza strategiilor adoptate pentru st?p�nirea capitalului simbolic care confer? tuturor celorlalte capitaluri eficacitate social?. Revista Actes de la recherche en sciences
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acest aspect, de forța socială care deține puterea în stat. Odată "selecția valorică" făcută, intră în joc funcția ideologică a școlii aceea de a cultiva atitudinea de adeziune la realitatea socială existentă sau, cu un alt termen, de a forma habitusul final. Pentru J.-C. Passeron, habitusul final este "inculcarea în indivizi a unui ansamblu organizat de scheme de percepere, de gîndire și acțiune care, chiar cînd cunoștințele transmise s-au șters, continuă să se facă simțite efectele sale în comportament
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deține puterea în stat. Odată "selecția valorică" făcută, intră în joc funcția ideologică a școlii aceea de a cultiva atitudinea de adeziune la realitatea socială existentă sau, cu un alt termen, de a forma habitusul final. Pentru J.-C. Passeron, habitusul final este "inculcarea în indivizi a unui ansamblu organizat de scheme de percepere, de gîndire și acțiune care, chiar cînd cunoștințele transmise s-au șters, continuă să se facă simțite efectele sale în comportament, sub forma unei dispoziții generale, durabile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ansamblu organizat de scheme de percepere, de gîndire și acțiune care, chiar cînd cunoștințele transmise s-au șters, continuă să se facă simțite efectele sale în comportament, sub forma unei dispoziții generale, durabile și transpozabile" (4, apud 5, p. 128). Habitusul, odată format, va perpetua în diferite practici principii ale arbitrariului cultural interiorizat, reproducînd arbitrariul cultural dominant. Din perspectiva acestei analize, educația ca instrument al continuității istorice reproduce arbitrariul cultural dominant prin mecanismele formării habitusului. Realizînd reproducția culturală, acțiunea pedagogică perpetuează
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
transpozabile" (4, apud 5, p. 128). Habitusul, odată format, va perpetua în diferite practici principii ale arbitrariului cultural interiorizat, reproducînd arbitrariul cultural dominant. Din perspectiva acestei analize, educația ca instrument al continuității istorice reproduce arbitrariul cultural dominant prin mecanismele formării habitusului. Realizînd reproducția culturală, acțiunea pedagogică perpetuează, astfel, raporturile de clasă. Un rol important în îndeplinirea funcțiilor școlii îl are autonomia relativă a subsistemului educațional. Acesta, concomitent cu conservarea și transmiterea culturii moștenite, are tendința de a se supune regulilor sale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Tipurile ideale conțin premise de verificare teoretică. Realitatea socio-educațională este înglobată într-un grup de concepte generale, pentru ca apoi să se efectueze o analiză teoretică a relațiilor dintre aceste concepte; raportarea la practica educațională se face numai indirect. Astfel, conceptele habitus (Bourdieu), corespondență (Bowles, Gintis), cod (Bernstein), deși au o funcție explicativă fundamentală în teoriile respective, nu ne sînt prezentate în procesualitatea lor. Încercarea de operaționalizare a conceptelor relevă insuficiența elaborării lor teoretice. 4. Subsistemele școlare sînt prezentate ca fiind determinate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tibiilor cu pinteni ascuțiți. Cuprinde 4 genuri central europene dintre care 2 sunt răspândite și în fauna noastră. 1 Genul Necrophilus Latreille Prezintă o singură specie central-europeană întâlnită și în fauna noastră. Necrophilus subterraneus Dahl Corpul rotunjit, disciform, având un habitus asemănător cu Silpha. Suprafața capului prezintă o punctuație fină și rară. Al 3-lea articol 18 antenal la fel de lung cât articolele 4 și 5 luate împreună, iar ultimele 5 articole distale formează o măciucă îngroșată. Marginea anterioară a pronotului puternic
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
galben deschis sau galben-roșcat, măciuca antenei este gălbuie. În toată Europa îndeosebi în nordul continentului. l=1,5-2,3 mm. ♂ Vârful femurelor posterioare cu un dințișor mic, îndoit în formă de cârlig. 7 Genul Agaricophagus Schmidt Corpul oval-alungit, având un habitus asemănător cu Hydnobius. Capul bine dezvoltat cu ochii proeminenți. Marginile laterale ale frunții prezintă o bordură fină situată înaintea ochilor. La ♂ partea anterioară a clipeului este membranoasă, iar marginea lui anterioară este dreaptă sau prevăzută cu o convexitate mediană. Primele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Punctuația elitrelor este ceva mai accentuată, comparativ cu cea a pronotului. Specie central-europeană, întâlnită în trunchiuri de stejari bătrâni, în resturi vegetale umede și în furnicarele de Lasius fuliginosus. l=3,5-4,5 mm. 20 Genul Cholevinus Reitter Are un habitus asemănător cu Choleva de care se diferențiază prin următoarele caractere: clipeul nu este delimitat de frunte printr-o strie transversală, iar tibiile mediane și posterioare au 2 pinteni terminali egali, fiind lipsite de o coroană formată din spini fini. În
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
nu mai sunt un gentilom. Opinia face totul; oamenii trăiesc din forme, sunt adânciți în forme..."422. Există, de asemenea, în apartenența grupală, pe lângă reguli scrise și nescrise, rituri și obiceiuri, obișnuințe de comportament, coduri invizibile, ceea ce Pierre Bourdieu numește habitus, care permit imediat separarea interiorului de exterior. Este vorba despre semne pe care numai inițiații le cunosc: moduri de a se comporta, de a vorbi, de a se purta în diverse ocazii ale vieții sociale. Aluzia este astfel, de exemplu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
A în care MTC este singura manifestare (se va demonstra absența Feo, HPTH în 2 sau mai multe generații) sau prezența mutației ret pentru FMTC în familie. Mutații 609, 611, 618, 620, 768, 804. Definiția 3: MEN 2 b: CMT habitus marfanoid, ganglionarea malignă a buzelor și intestinului, are mutația ret. MEN 2 b este cea mai agresivă formă de MEN concretizată prin apariția bolii la vârste tinere. 50% au mutații "de novo". Vârsta medie de apariție a CMT este 10
ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227715_a_229044]
-
și umiditatea din sol influențează semnificativ producția de herba la aceeași plantă; solul nisipos și mai umed este mai indicat decât cel greu și cu deficit în umiditate. Cu cât clima este pronunțat continentală, la Matricaria chamomilla predomină exemplare cu habitus necorespunzător și cu conținut mai redus în azulene. Din cele câteva exemple, reiese că factorii pedoclimatici au o influență apreciabilă asupra formării și acumulării principiilor active, precum și asupra creșterii și dezvoltării plantelor medicinale și aromatice. Nu trebuie să se ignore
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
și umiditatea din sol influențează semnificativ producția de herba la aceeași plantă; solul nisipos și mai umed este mai indicat decât cel greu și cu deficit în umiditate. Cu cât clima este pronunțat continentală, la Matricaria chamomilla predomină exemplare cu habitus necorespunzător și cu conținut mai redus în azulene. Din cele câteva exemple, reiese că factorii pedoclimatici au o influență apreciabilă asupra formării și acumulării principiilor active, precum și asupra creșterii și dezvoltării plantelor medicinale și aromatice. Nu trebuie să se ignore
GHID din 11 iulie 2011 de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]
-
și erau dezvoltate economic tigrii vânează singuri utilizând două tehnici de vânătoare furișarea către pradă și statul la pângă rușii au deposedat minoritatea bulgară de drepturile primite în timpul administrației românești doar câteva dintre operele ei au supraviețuit galena are drept habitus cristale cubice dar pot apărea și forme octaedrice mai rar forma tabulară el a înțeles foarte bine dificultățile care pot fi întâlnite dar nu a făcut eforturi sistematice pentru a le rezolva inițial aceste aplicații au fost create ca instrument
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
chinezesc ajunge să fie o marfă importantă și apreciată în comerțul cu Europa. În anul 1707 sunt descoperite primele depozite de caolinit (caolin) în apropiere de Meißen din Germania de est (Saxonia). ul este constituit din cristale microscopice, cu un habitus foios, mineralul este de cele mai multe ori partea componentă a sedimentului mineralelor argiloase, cu mărimea particulelor sub 2 microni. Mineralul este format în general din silicați de aluminiu care se află în regiunile umede, fiind un produs tipic al silicaților de
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
Stibină) cunoscut și sub numele de „sulfură de antimoniu”, este un mineral răspândit în natură, care face parte din clasa sulfurilor, având raportul sulf : metal (seleniu, telur) de 1:1. Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formula chimică , cu un habitus de cristale lungi, prismatice, aciculare, așezate radial, sau se poate prezenta sub formă de agregate masive de culoare cenușie plumburie. Caracteristic cristalelelor de stibină este lungimea și forma aciculară, cu un luciu metalic. Acest luciu în contact mai îndelungat cu
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
aerul devine mai mat și cu colorați diferite. Duritatea la cristalele după gradul de puritate poate fi pe scara Mohs între 2 și 2,5, cu o densitate de 4,6 - 4,7. Mineralul se poate confunda la variantele cu habitus neacicular cu galena, de care se deosebește prin punctul de topire mult mai scăzut. Cristalele de stibină pot atinge o lungime între 60 cm (Japonia) și 100 cm (China) Din punct de vedere etimologic numele mineralului este derivare din antimoniu
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
fapt apar prin substituția altor elemente, raportul acestor metale influențează nuanțele de culoare a mineralului. ul datorită clivajului bun este mai puțin folosit ca piatră prețioasă. Culorile tipice a mineralului sunt galben-brun sau verde închis. Cristalele de epidot au un habitus prismatic, și sunt destul de frecvente. Culoarea este adesea verde, gri, neagră, dar, mai pot fi observate nuanțe de galben. Epidotul aparține unui grup de minerale; acesta se caracterizează printr-un compus de forma XY (SiO) (SiO) O (OH,F) fiind
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
compunând rocile vulcanice. Roca ce este formată din cuarț și epidot este cunoscută sub denumirea de "epidosit". Cristalele bine dezvoltate se găsesc în multe locuri; în Knappenwand, în apropiere de Großvenediger din Salzburg (aici se găsesc cristale magnifice, negre, cu habitus prismatic lung, în cavități de roci, și în șisturi de epidot, cu minerale ca azbestul, adularul, calcitul și apatitul); în valea Ala și Traversella în Piemont; Arendal în Norvegia; Le Bourg-d'Oisans în Dauphiné; Haddam în Connecticut; Inslua Prince of
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
de duzi, arbori cu viață scurtă și de mici dimensiuni, originari din Asia, într-o stare fitosanitară depreciată, necesitând întreținere și reînnoire. Exemplarele de "Thuja occidentalis - Fastigiata" oferă un aspect sobru și ocazional grandios parcului. O alee cu mesteceni verticali (habitus normal) se combină cu o alee cu mesteceni înclinați oarecum inestetic din cauza umbrei laterale. Prezența castanilor porcești se combină cu alte pâlcuri de tei, salcâmi japonezi, precum și cu peisaje secundare create de garduri vii de "Spiraea", "Deutzia scabra", "Philadelphus coronarius
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
insulară, deci maritimă, este menționată și în Biblie (Amos 9,7), unde este amintită insula Caftor, numele ebraica al insulei Creta. Insula Caftor pare să fi fost însă doar o etapă în itinerarul acestei populații spre coastele sud-estice ale Mediteranei. Habitusul acestei populații, așa cum apare redat în basoreliefurile de la Medinet Habu, indică, de asemenea, că filistenii nu au fost o populație semită. Atât armamentul, cât și coifurile purtate de războinici, diferite de cele ale israeliților, își găsesc analogii în reprezentări descoperite
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
fericirea) întrucât omul nu-și poate submina propria sa natură. Astfel încât binele este obiectul apetitului intelectual (voința), ceea ce înseamnă că virtuțile morale sunt acele sentimente care sunt guvernate de rațiune în așa fel încât urmăresc binele. Ele sunt înțelese ca habitus-uri ce constituie caracterul, acele dispoziții stabile care, dorind binele, determină ființa umană să folosească virtutea intelectuală, adică prudența sau intelectul practic.
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
calcit, 4.fluorina, 5.apatit, 6.ortoza, 7.cuarț, 8.topaz, 9.corindon 10.diamant. În sistematica modernă mineralele au fost reclasificate, luându-se în considerare: Formula chimică, Sistem de cristalizare, Clasă, Culoare, Urmă, Duritate, Densitate, Luciu, Transparență, Spărtură, Clivaj, Habitus, Suprafața cristalului, Cristale gemene, Punct de topire, Efect piezoelectric, Propriețăți optice, Refracția, Refracție dublă, Pleochroismus Deviație optică, Unghi de dispersie Reactivitate chimică, Radioactivitate, Magnetism Cele mai bune exemple sunt grafitul și diamantul care, având diferite proprietăți, diamantul fiind cea mai
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
mari și clare de olivină sunt apreciate ca pietre semiprețioase ("Peridot" sau "Chrysolith"). Olivina cristalizează in sistemul ortorombic, având o duritate de 6,5-7; in formă curată are culoare galben-brună, sau verzuie până la negru, cu urma albă. Cristalele au un habitus primatic, cu plăci groase. Olivinele sunt cristalele de silicați cele mai frecvente, alcătuind cea mai mare parte a scoarței terestre, unde Mg și Fe se găsesc într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]