2,011 matches
-
Acasa > Poezie > Cantec > CALUL HAIDUCULUI (BALADA) Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului C A L U L H A I D U C U L U I În poiană la Bejanu, Unde paște Marin calu
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
ș pleca acum în lume, Să-I cer Domnului, că poate Să te-nvieze la noapte... Să nechezi, iar eu să cânt, Să mai fiu iar fericit; Tu pe mine m-ai slujit, Pentru mine ai murit. Referință Bibliografică: CALUL HAIDUCULUI (balada) / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
mic, în mare,-i călărit, Și știu, Bădie, că te doare, Dar asta-i Lumea de iubit - Și știu, Bădie, că-ți sunt frate, Și că mi-ești frate, și mă duci Acolo unde țara bate În două inimi de haiduci ... 17 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: HORA FRĂȚIEI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
HORA FRĂŢIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361333_a_362662]
-
oraș, indiferent de vârstă, opțiune lingvistică, alte criterii etc. Am dat un conținut mai adecvat și activităților din cadrul Universității Populare, atrăgând colaboratori cunoscuți și valoroși. De exemplu, aici a conferențiat chiar și președintele Academiei Române, dl. academician prof. univ. dr. Ionel Haiduc. Iar în acest an, lui i s-au mai adăugat alți patru membri ai Academiei Române, inclusiv cunoscutul prof. Basarab Nicolescu, președintele C.I.R.E.T de la Paris, iar de curând doi universitari din Coreea, respectiv prof. univ. dr. George A. Furst, de la
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
care se află, consideră că este îndreptățit să facă excepție de la regulă, furând, la un nivel mai mic, doar pentru că se fură și la nivele mai mari. Dar să vedem, totuși, care este adevărata excepție de la regulă. Să luăm exemplul haiducilor de odinioară, care furau de la bogați pentru a da săracilor. In această situație, având în vedere că bunul furat nici măcar nu era însușit, ba chiar mai mult, prin acest fapt se realiza și un lucru pozitiv, căci saracii primeau și
EXCEPŢIILE CELOR ZECE PORUNCI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364050_a_365379]
-
sărac, furând de la bogați. Dar să ne gândim un pic: oare bogatul cum a facut averea? Nu cumva tot prin furt? Nu cumva tot pe spinarea săracului? Deci, în final, cineva a reușit să readucă echilibrul, făcând un bine săracului; haiducul a dat acestuia, lucrul meritat. De multe ori, poate că și viața repară astfel de lucruri, ținând loc haiducului, făcându-i pe bogați să piardă bogații nemeritate, iar săracilor să le asigure traiul de zi cu zi, chiar și în lipsa
EXCEPŢIILE CELOR ZECE PORUNCI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364050_a_365379]
-
prin furt? Nu cumva tot pe spinarea săracului? Deci, în final, cineva a reușit să readucă echilibrul, făcând un bine săracului; haiducul a dat acestuia, lucrul meritat. De multe ori, poate că și viața repară astfel de lucruri, ținând loc haiducului, făcându-i pe bogați să piardă bogații nemeritate, iar săracilor să le asigure traiul de zi cu zi, chiar și în lipsa vreunui venit. Și aici mă refer în special la familii care au în întreținere mai mulți copii, acolo unde
EXCEPŢIILE CELOR ZECE PORUNCI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364050_a_365379]
-
Acasa > Cultural > Modele > ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1081 din 16 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Fondată în 1866, la 1 aprilie, întâi sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită un an mai târziu Societatea Academică Română, cu primul ei
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
cea mai directă a comunicării oameni de valoare cu reflecții, analize, opinii relevante. Din acest unghi de reflecții, academicienii români sunt în măsură să dezvolte un rechizitoriu culturii românești și e de așteptat din partea președintelui ei, acad. prof. dr. Ionel Haiduc, pasul cel mare în această direcție, ramificarea unui dialog agreabil, pe mai multe domenii de interes, părăsite ușor de către mulți, ca un deznodământ al dezordinii instalate în societate. Aceasta ține de condiția adevărului, în primul rând. Profesor universitar, doctor în
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
în această direcție, ramificarea unui dialog agreabil, pe mai multe domenii de interes, părăsite ușor de către mulți, ca un deznodământ al dezordinii instalate în societate. Aceasta ține de condiția adevărului, în primul rând. Profesor universitar, doctor în chimie, academicianul Ionel Haiduc își poate asuma ocazia unui dialog deschis, ca întrebările oamenilor să nu aștepte la nesfârșit răspunsurile nimănui; poate spune, cel puțin din punctul de vedere personal, dacă nu cumva cultura, arta, știința românească au devenit un trecut și nimic mai
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
de cercetare, de creație culturală, artistică și științifică au rodit mai eficient și valoros cândva, sau acum. Reprezentând, din funcția cea mai importantă și onorabilă de președinte, forul cel mai înalt al culturii și șțiinței, Academia Română, acad. prof. dr. Ionel Haiduc are prerogativele explicării pentru cel puțin o parte a uimirilor noastre, căci viața noastră a ajuns o uimire, libertatea noastră a ajuns o uimire, sănătatea noastră a ajuns o uimire, demnitatea noastră a ajuns o uimire! Academicienii României sunt dintotdeauna
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
Academie și, în consecință să pornească proceduri de retragere a titlutilor academice conferite pe căi doctrinare, de constrângere sau ca urmare a unor erori ori omisiuni vinovate, dacă vor fi existat. În acest context, președintele Academiei Române, acad. prof. dr. Ionel Haiduc ar putea și ar trebui să spună dacă azi titlul academic aparține de merite excepționale, sau este un portofoliu de complezență, de propulsare politică. Ar putea să spună dacă există reguli preventive ale Academiei Române, care să închidă drumul spre înaltul
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
complezență, de propulsare politică. Ar putea să spună dacă există reguli preventive ale Academiei Române, care să închidă drumul spre înaltul for al unei a doua „savantă” Elena Ceaușescu, spre exemplu. O personalitate cu statura intelectuală a acad. prof. dr. Ionel Haiduc nu poate să se retragă sub o tăcere de siguranță, când societatea românească are mai mult ca niciodată nevoie de prestigiul cuvântului, într-un timp și o lume în care sensurile sunt căutate sub sau peste cuvânt! (Aurel V. Zgheran
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
are mai mult ca niciodată nevoie de prestigiul cuvântului, într-un timp și o lume în care sensurile sunt căutate sub sau peste cuvânt! (Aurel V. Zgheran aurel.vzgheran@yahoo Foto: autorul, cu Președintele Academiei Române, Acad. prof. univ. dr. Ionel Haiduc) Referință Bibliografică: Acad. prof. dr. Ionel Haiduc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
prestigiul cuvântului, într-un timp și o lume în care sensurile sunt căutate sub sau peste cuvânt! (Aurel V. Zgheran aurel.vzgheran@yahoo Foto: autorul, cu Președintele Academiei Române, Acad. prof. univ. dr. Ionel Haiduc) Referință Bibliografică: Acad. prof. dr. Ionel Haiduc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
leacuri amar mai era ceaiul dimineților pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă lui Dumnezeu așteptând să treacă un gușter se zice că i-ar fi cioplit inima cu dalta haiducilor dăruindu-i măiestria de a coase cuvinte pe o pânză de paianjen penelopică Referință Bibliografica: Șopârle vorace / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
nici nu atingea căldarea plină ochi, dezlegată ea voia să bea din libertate... aceeași sete noi aveam. Bunica avea mulți nuci, într-o zi îmi arăta cu degetul, șoptindu-mi numai pentru mine: acela din fundu’ grădini esti unu’ din haiduci și-ni pari cî samânî cu tini. Referință Bibliografică: La bunica mea-n curte / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Cozma : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LA BUNICA MEA-N CURTE de MARIA COZMA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361223_a_362552]
-
de legendă, peste care s-a așezat praful uitării, dar au rămas păstrate în cotloanele memoriei colective, aduse în prezent de amintirile ce păstrează parfumul acelor vremi, relatează nu de rădvane cu domni și domnițe jefuite la drumul mare de haiduci care sufereau pentru țăranul umilit și obidit, ci de bande de vântură lume ce prăduiau și furau orice le ieșea în cale, la drumul mare “, dar și fotocopi după documente, Brevete de Medalii acordate de Majestatea Sa Regele Ferdinand 1
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
Mihai Eminescu” din București, scriitorul clujean Ionuț Țene a lansat cartea: „Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor”, apărută recent la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj. Activitatea a fost organizată de Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, Asociația „Gogu Puiu”, Haiducii Dobrogei, NapocaNews și Liga Scriitorilor. Printre invitații de onoare s-au aflat: Florin Dobrescu, secretarul Fundației „Ion Gavrilă Ogoreanu”, preotul Nicolae Bordașiu, istoricul Marius Oprea, care au făcut și aprecieri la adresa cărții, a autorului și a lui Valeriu Gafencu. Ionuț
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
pe malul drept al Mureșului, într-o depresiune din munții Metaliferi. Este un loc plin de istorie scăldat de apele Germisarei închinate zeiței Bendis, cu un peisaj pitoresc de unde te rupi cu greu să pleci. Cascada Clocota, Peștera Prăbușită, Gota Haiducilor, Peștera Zidită Mada, Izvoarele termale precum și zoneșle protejate și punctele de belvedere fac din acest oraș un punct de atracție pentru turiști din țară și străinătate. Spre acest loc minunat mi s-au îndreptat pașii pe data de 26 august
GEOAGIU, UN COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367315_a_368644]
-
pe malul drept al Mureșului, într-o depresiune din munții Metaliferi. Este un loc plin de istorie scăldat de apele Germisarei închinate zeiței Bendis, cu un peisaj pitoresc de unde te rupi cu greu să pleci. Cascada Clocota, Peștera Prăbușită, Gota Haiducilor, Peștera Zidită Mada, Izvoarele termale precum și zoneșle protejate și punctele de belvedere fac din acest oraș un punct de atracție pentru turiști din țară și străinătate. Spre acest loc minunat mi s-au îndreptat pașii pe data de 26 august
GEOAGIU, COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367316_a_368645]
-
părți cad ornamente, în liniște cad, spărgând-o-n bucăți... Gândul meu vinovat de sub tâmple asudă, apa în Munți clocotește de ciudă, stă nepăsarea ruginită sub porți- Hercule, tu, până când ne suporți? Simt cum îmi curge prin vine un sânge haiduc, în grota cea mută aș vrea să mă duc, și liniștea acolo întreagă să-mi fie, să mă ascund în ea o Veșnicie... La Herculane și prin alte părți, guri de rai prăbușite în iad, cad ornamente, în liniște cad
CAD ORNAMENTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367381_a_368710]
-
CuArț din Slatina-Olt, prin grijă poetei Marinela Preoteasa, președinta Ligii Scriitorilor din Olt. Din acel oraș unde râul este cântat de către popor în balade că aceasta: Oltule, rău blestemat, Ce vii așa tulburat Și cu sânge-amestecat, De-aduci trupuri de haiduci Și căpestre de cai murgi?... ...atmosferă ce pulsează și în multe poezii din Antologie, aparținând, de data aceasta, unor cântăreți cu identitate exactă. Dintre care nu voi numi, de teamă să nu nedreptățesc pe careva; iar de i-aș numi
VITRALII. O ORGĂ ÎNTR-O PĂDURE. CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ LA „ANTOLOGIA CUART 2013 de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367430_a_368759]
-
Țene, și a Oanei Stănciulescu, Marius Oprea și Florin Dobrescu. Joi 23 iunie 2016, ora 17,30, la Librăria Mihai Eminescu, B-dul Regina Elisabeta nr. 16, sector 3 (Piața Universității). Intrarea liberă. Organizatori: Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Asociația Gogu Puiu, Haiducii Dobrogei, NapocaNews și Liga Scriitorilor. Cartea se bucură de o prefață semnată de Pr. Amfilohie Brânză și o postfață scrisă de Mircea Gălățeanu. ”Biografia teologică” a lui Valeriu Gafencu este o sinteză istorică științifică pe baza mărturiilor, memoriilor și arhiva
”VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR”. LANSARE DE CARTE LA BUCUREȘTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367465_a_368794]
-
Lăpușnei, Vornicenii, Căpriana”. A fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale, Vera, pe care o consideră primul său profesor, trecută la cele veșnice la 2 iulie 1936, când
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]