922 matches
-
prezenței vântului, problema este că voalura, în loc să se prăbușească când atingi pământul, are încă destulă forță să te târască pe pământ. În cazul unui teren accidentat, este foarte periculos. Vântul simulat era din nou prietenul nostru, camionul. Legai de tine hamurile parașutei care avea o suspantă legată de partea din spate a camionului. Cealaltă suspantă era pe pământ, legată de spatele unei alte persoane și la semnal, ambreiajul era din nou eliberat. Când camionul ajungea la 25-30 mile/oră (cca 37-40km
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
a camionului. Cealaltă suspantă era pe pământ, legată de spatele unei alte persoane și la semnal, ambreiajul era din nou eliberat. Când camionul ajungea la 25-30 mile/oră (cca 37-40km/oră), trebuia să acționezi rapid și să te eliberezi din hamuri. Salt... în gol Ultima parte a antrenamentului se referea la un simulator de catapultare. Avionul T-37 folosește un scaun de catapultare balistic. În termeni mai simpli, asta înseamnă că stai deasupra unui cartuș gol de 37 mm, care poate
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
cuvintelor rostogolește spre cer vocalele târăște consoanele în lesa scânteii apoi tăcerea împrăștie deasupra hărții lor tămâia fumul ei parfumat vindecător acoperiș de fum lăsat să zburde ca un hotar al versurilor negândite simplu așternute prin mâna care cântă fără hamuri noduri puncte... Anne Marie Bejliu, 27 octombrie 2014 Referință Bibliografică: răzbate / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RĂZBATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347028_a_348357]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PREFĂ-MĂ, FEMEIE... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prefă-mă, femeie, într-un cal de lemn Și hamuri să-mi pui și căpăstru, Zeiță, călare pe mine, solemn, Strunește-mi copita-n buestru... Împlântă-mi, în pântec, pinteni de aur, Dârlogii să-i tragi cu putere Și voi izbi cu potcoava-n balaur, Căci milă nu am de
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346478_a_347807]
-
a fost compromis când pe cer a trecut prima săgeată cu vârful muiat în otravă. Și albinele mănâncă miere, dar nu cu aceeași poftă ca muștele. De unde nu gândești, de-acolo sare ... gândul. Niciun măgar nu s-a vârât în ham din proprie inițiativă. Fiecare lumânare pe flacăra ei piere. S-a dus bou și a venit ... conservă. Calul de dar nu se pune imediat la căruță. Dă-mi, Doamne, aripi, că de zbor am eu grijă! La razele lunii nu
IMPRESII DE WEEKEND de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345132_a_346461]
-
și lovea cu copitele prin aer. Dar nici gând ca dracul să-l elibereze din spinare, căci îl prinsese zdravăn cu ghearele de pulpane de-i dăduse sângele. La rândul său, Ștefan, surprins de reacția diavolului, își încleștă degetele pe ham și-și lipi pieptul de coama animalului. Câțiva șerpi de foc brăzdară cerul înnourat. După câteva secunde, urmară un șir de tunete de răsună codru. Se apropia furtuna. Rafalele vântului îi biciuiau nemiloase obrajii. Dintr-o dată, diavolul se opri brusc
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
Dănuț, ce-și zic? Hai să ne distrăm un pic! Să le dăm și lor ’’de furcă’’ Și-om vedea cum se descurcă. Lecția lor a început Tocmai de la semafor. -Să vedem dac-ați ghicit De ce oare ne-am oprit? Ham, timid se cam pitește, Să răspundă se codește; Miau-Miorlau are năravul Să cam facă pe grozavul. Zice: Nenea semafor, Cocoțat într-un picior, Când e roșu nu se vede, Când e treaz privește verde Și-aruncând din ochi lumini Ne
HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377931_a_379260]
-
răspundă se codește; Miau-Miorlau are năravul Să cam facă pe grozavul. Zice: Nenea semafor, Cocoțat într-un picior, Când e roșu nu se vede, Când e treaz privește verde Și-aruncând din ochi lumini Ne ferește de mașini. Ham-Ham latră: ham și hop! Am ghicit! Pe roșu-i stop. Când apare verdele, Ale noastre-s străzile! -Mârâilă, te grăbești, Zice Mara, și-o pățești! Noi avem prioritate Doar pe benzile marcate, Dar și-atuncea este bine Să te-asiguri, dacă vine
HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377931_a_379260]
-
Strofe > Valori > ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Aleargă troica iute peste cale, Peste omătul așternut agale. Se-aude sunet viu de clopoței Desprins din hamuri de căluții mei. Copitele-n zăpadă se afundă Cu bufnituri ce câmpul îl inundă, Ritmate-n timp cu glas de zurgălăi Pudrată armonie peste văi. Iar clinchetul se pierde printre dealuri, Cum pierd arinii chiciura pe maluri Și-n urmă
ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376058_a_377387]
-
albastre, Oare cum e să fii prunc?. Din prezentul nostru șters, Noi suntem o mică parte, Care-l- ntrupăm- din vers, Dorim să scape de moarte. Suntem lumânări topite; Niște cronicari de neamuri, Ce-nșirăm pe foi dorite, Viețile noastre-n hamuri! Și atinși de lira verii, Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii, Dulce ne frământă liric. Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp, Și -i deschide dimineții, Poarta altui anotimp!. Citește mai mult Între mii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
albastre,Oare cum e să fii prunc?.Din prezentul nostru șters,Noi suntem o mică parte,Care-l- ntrupăm- din vers,Dorim să scape de moarte.Suntem lumânări topite;Niște cronicari de neamuri,Ce-nșirăm pe foi dorite,Viețile noastre-n hamuri!Și atinși de lira verii,Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii,Dulce ne frământă liric.Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp,Și -i deschide dimineții,Poarta altui anotimp!.... IX. INIMA NE-O ROMÂNIȚI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
arcada înnoptării, în tainicele castre, Zvâcnește libertatea și-n trecerea-i barbară Aleargă herghelia prin stepele albastre; Vin cai să se înfrupte din pajiștea stelară. Foșnește libertatea în temeri infirmate, În colb de stele-i ceasul, secunda e orfană; Cad hamuri de lumină prin coamele-nspumate, Vin cai să se boteze în lumi fără prihană. Țâșnesc lumini sonore din nările-aburinde, Coloane spiralate topite-n depărtare - Și-n crupele-argintate sudoarea se aprinde; Vin cai să se adape din jgheaburi selenare. Într-un
CU LUNA STAU LA CINĂ de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373157_a_374486]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vineri, 6 Noiembrie 2015 Cât de nărăvașă-i ura dintre neamuri, Nu-i în lumea asta alta mai deșartă! Pentru ea în viață nu există hamuri, Cain și cu Abel încă se mai ceartă... Aud pretutindeni putredele-ovații, Partea cealaltă pururi e de vină, Se urăsc părinții, din nimicuri frații, Nici în cimitire nu mai au hodină! Goana după ranguri, goana după-avere, Cine e întâiul la împărțit
URA DINTRE NEAMURI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373159_a_374488]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ZBOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Joi, 23 Iulie 2015 Aș vrea să zbor, dar aripi n-am, Mă ține viața asta-n ham Și de-aș avea măcar cu ele Să zbor odată pân' la stele, Iar dincolo de ele, știu, E prea devreme, prea târziu, Odată voi zbura și eu, Acolo sus, la Dumnezeu! Deocamdată-așa cum sunt Îmi număr pașii pe pământ
ZBOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373181_a_374510]
-
După ce frații se ospătau bine, nu mai aveau chef de treabă, incomodați de burțile lor pline. Cu chiu și vai se apucau să lege în snopi mănuchiurile jumulite înainte de masă. Când arșița după amiezii le ardea pielea, ei legau șleaurile hamurilor la cornățelele ghiociului și caii o țineau într-o alergătură până acasă. La întoarcerea spre casă nu mai este nevoie de bici, caii grăbindu-se să fie adăpați. - De ce venirăți maică așa devreme? îi întreba de fiecare dată mama lor
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului NICULAE ȘI CU TUȚA Niculae și cu Tuța Au plecat cu săniuța - Amândoi colegi de școală - Pe drumeagul ca o coală, Prin pădurea fermecată, În zăpadă îmbrăcată. Zurgălăi în hamuri sună, Caii-s buni, și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele. Jderii trec în opincele Și-n
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
și lovea cu copitele prin aer. Dar nici gând ca dracul să-l elibereze din spinare, căci îl prinsese zdravăn cu ghearele de pulpane de-i dăduse sângele. La rândul său, Pătru surprins de reacția diavolului, își încleștă degetele pe ham și-și lipi pieptul de coama animalului. Parcă zburau cu o viteză uluitoare și bărbatul se aștepta ca din clipă în clipă să fie trântit de trunchiul vreunui copac. Câțiva șerpi de foc brăzdară cerul înnourat. Pe moment Valdescu crezu
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
și de viață și de semeni. Nu mai au chef să ia pe nimeni de piept, nu mai au chef să ceară nimănui socoteală pentru înfrângerile lor cu gust de cenușă. Sănătatea, atât câtă mai este și, cu mila Domnului hamuri noi pentru jugul cel vechi. Putere și resurse din ce în ce mai puține. Să le ajute Domnul celor tineri să-și ia zborul cum ne-am luat și noi la timpul nostru. Cei care au vii, nu vor să renunțe la ele și
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
urmă. Referindu-se la prevederile Convenției, V. Alecsandri i se destăinuia lui Malmesbury că ea a creat un sistem „ca și când s-ar fi înhămat cinci cai la o trăsură, trei dinainte, doi îndărăt, care, trăgând în două părți contrare, rup hamurile și sfarmă trăsura”. Românii erau perfect conștienți că acea Convenție era inevitabilă, se pregăteau însă, din capul locului și treptat, s-o submineze până a o lovi de caducitate. Unul din primii pași și cel mai important, hotărâtor, în această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atașat un dispozitiv de frânare pentru roata din față; baldachin cu fereastră pentru părinte (permite vizualizarea permanentă a reacțiilor și poziției copilului); suspensie pe arcuri pentru roți, pentru a absorbi șocurile specifice traseelor și vitezei de deplasare din timpul joggingului; hamuri de siguranță pentru copil; să fie ușor (pentru transport sau manevrare), dar rezistent (pentru protecția și siguranța bebelușului /copilului mic) și să poate fi pliabil; adaptor pentru scaun (scoică) de mașină (în cazul în care nu se mai așteaptă cu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cerului iubit în groaznicul adînc: 25 Să construim Găoacea Lumii-n jurul Stîncii Albionului". Cetele Cerului zburară prin văzduh cîntînd și către Urizen strigînd. Unii-așezară nicovala, alții războiul de țesut îl înălțară, alții-ntocmiră Plugul și cu grapa și-alcătuiră hamurile de argint și fildeș, Compasul cel de aur54, cvadrantul 55, riglă și balanța. 30 Cuptoarele le înălțară, si întocmiră nicovalele de aur care-s bătute-n mori În care iarnă fără încetare bate, cu trăinicie așezîndu-le pe temelia lor. Foalele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
si Leii lui Urizen stătură-n jurul nicovalei Și leoparzii-acoperiți cu piei de fiare grijă aveau de vîlvătăile muginde, Sublimi, distincți, cu-nfățișări divine de frumusețe omenească. 35 Tigrii mîniei chemară caii-învățăturii56 de la iesle, Îi dezlegară, le puseră de aur hamurile și de-argint și fildeș, În chipuri omenești distincte stătură-n jurul lui Urizen, prinț al Luminii, Și-ntreaga-Închipuire Omenească o împietriră-n stîncă și nisip. Zbucniră gemete de-a lungul pîrîului lui Tyburn 57, de-a lungul Rîului lui Oxford
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de oțel ce atrage! Sunați din fluierul ascuțit, șerpi ai războiului! Toba din Miazănoapte o-aud. Sculați! Aud un fîsîit de flamuri înfășurîndu-se. 150 Balaurii cei din Miazănoapte armurile-și pun; Spre marea de la Răsărit se-ndreaptă far' ocol. Lucirea hamurilor de pe cai a nopții bolta o-ntinează. Să oprim nói nălțarea Regelui slăvit: dați pinteni, dați pinteni nourilor voștri-ai Morții! O, toba de la Miazănoapte, trezește-te! O, mină de fier, bate 155 Din toba de la miazănoapte! Acúm porniți în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
scuturară De rugina vremilor; toate podoabele-i de aur și argint și fildeș Iar străluciră peste nemărginitul cîmp unde toate noroadele Se-ntunecară că Țarina în despărțitele cîmpii părăginite în care buruiana 295 Triúmfă în ruina-i; ei luat-au hamurile De pe zidurile-albastre ale cerului, răsunînd clinchete de stele, împodobite Cu minunată artă, pe care îngerii o cercetează 317, lucrarea Demonilor Cînd Cerul și cu Iadul luptară pentru Slavă. Zgomotul lucrărilor rurale răsună prin ale cerurilor ceruri, 300 Caii nechează din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Meșteșugărețul rege Ioannițiu avea în gândul lui un vicleșug de război și cercă înainte de toate cu isteție planurile și tactica latinilor printr-o recunoaștere. El puse o trupă de cumani să execute o năvală asupra vitelor de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau ale oștirii împresurătoare și pășteau pe lângă tabăra latină, pe grasele pajiști. Latinii, cum zăriră pe cumani, săriră în picioare cu sălbatică impetuozitate, apucară lăncile, se aruncară pe cai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]