533 matches
-
de unt, chiar dacă acesta apare în denumirea preparatului; - orice ați adăuga la pâinea cu unt - sare, brânză, parizer etc. - se pune deasupra, ținând felia cu untul în sus; ca excepție menționez sendvișul complex, alcătuit din două felii de pâine (model hamburger); - exemplu de preparare a unui sendviș dublu cu unt și parizer: felia de pâine de jos se unge cu unt pe partea de sus; felia de pâine de sus se unge cu unt pe partea de jos (e mai simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
povestească lui Fodère un vis92, acesta din urmă exclama asemeni Arhitectului: "Tu rêves toujours la même chose, toujours la même chose, toujours le jardin des délices, toujours Bosch..."93 2.1.1. j. Înmulțirea pâinilor și a peștilor: sardine și hamburgeri Referitor la episodul înmulțirii pâinilor și peștilor, există în piesa o singură referire, pe care o face Topé în timpul discuției cu Emanou: "TOPE: [...] l'autre jour tu aș fait manger tout le bal avec un seul pain et une boite
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cu Emanou: "TOPE: [...] l'autre jour tu aș fait manger tout le bal avec un seul pain et une boite de sardines"94. În film, ceea ce în piesa era deja modernizat (conserva de sardina) capătă și o determinare spațială, nord-americană, hamburgerul fiind un împrumut culinar american 95. Prin urmare, influența șederii în Statele Unite, preluarea modei americane în actualizarea lui Emanou e incontestabila, iar rădăcinile americane ale schimbării de perspectivă (se poate vorbi și de o posibilă influență a filmelor americane de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
noapte. Urmează plan-detaliul unei mâini care poartă o mânușa albă și al unui pantof negru. Mânușa albă rimează cu mânușa transformată în steag de predare și cu mânușa lui Falligan (din momentul în care îi întinde lui Emanou cei doi hamburgeri rămași, pentru că acesta să poată satura mulțimea înfometata.). Imaginea urca o panoramare lentă de la brâu înspre față personajului. Moment de așteptare, însă, după haine, putem ghici că personajul este Milos. În film, s-a eliminat partea pregătitoare din piesă: intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
derizorie pentru a se apropia, într-o notă ceva mai gravă, de rădăcinile biblice. În realizarea filmica, istoria începe cu plan-detaliul pălăriei. E un melon 123, o pălărie identică aceleia purtate de Topé sau aceleia din care Emanou a scos hamburgerii pentru a satura mulțimea. Ceva mai încolo, în momentul în care Topé îi va da lui Emanou sărutul trădării, o vom regăsi la Fodère. Folosirea acestei încadraturi extrem de strânse, a plan-detaliului, determină privitorul să descifreze conținutul de semnificații pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sunt reinterpretate de europeni în funcție de propriile lor rădăcini. Puterea dominantă și-a impus întotdeauna codurile culturale sau o parte dintre acestea. [...] engleză americană mai exact este astăzi o limbă de circulație mondială. Bucătăria franceză a cucerit Europa; lumea întreagă mănâncă hamburgeri și hot-dogs și bea Coca-Cola. Și după asta? Sau mai bine: și în fond?" (Philippe Ariès și Georges Duby (coordonatori), Istoria vieții private. De la primul război mondial până în zilele noastre, volumul X, traducere de Constantă Tănăsescu, Editura Meridiane, 1997, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
100g produs prăjituri, bomboane, acadele, alte produse similare 2 Alimente cu conținut mare de grăsimi peste 20 g grăsimi /100 g produs, din care, cumulativ: grăsimi saturate peste 5 g/ 100 g produs, acizi grași trans peste 1g/100g produs hamburgeri, pizza, produse tip patiserie, cartofi prăjiți alte alimente preparate prin prăjire, maioneze, margarină brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conținut de grăsime peste 20% mezeluri grase alte produse similare 3 Alimente cu conținut mare de sare peste 1,5 g sare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
impactul unor astfel de reclame asupra copiilor. Un experiment l-a evaluat. Medicul Thomas Robinson de la Universitatea Stanford, California, a dat să guste unor copii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani tipuri de mâncare și de băutură (un hamburger, un nugget de pui, cartofi prăjiți, doi morcovi cruzi și un pahar de lapte aromatizat) prezentate în două tipuri de ambalaje. Pe de o parte, un ambalaj fără marcă, pe de alta un ambalaj purtând marca McDonald’s. În paralel
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mâncării sau băuturii ingerate și să spună care le plăcea. Rezultatele au arătat că 59% dintre copii preferă nuggets de pui marca McDonald’s față de 18% pentru nuggets anonime (restul nu s-au pronunțat, chiar dacă nuggets erau aceleași). 48% preferau hamburgerul McDonald’s față de 36% pentru versiunea anonimă. 76% au preferat cartofii prăjiți McDonald’s cartofilor anonimi, 61% laptele McDonald’s, față de 21% pentru laptele anonim etc. T. Robinson a constatat că gradul de preferință gustativă pentru produsele marca McDonald’s
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și a francizelor de tip fast-food, comune în epoca noastră. Teoria conform căreia fast-food-ul are o "istorie" proprie implică o extindere a definiției termenului existent în dicționare. Potrivit dicționarului Webster, de exemplu, fast-food se referă la feluri de mâncare precum "hamburgeri, pizza și pui prăjit, care sunt pregătite și împărțite (în porții mari) după metode standardizate în restaurante fără pretenții, pentru a fi consumate pe loc sau în altă parte 156". Lista de feluri incluse în această categorie este mai lungă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
scumpe, ci și locuitori mai săraci, care nu dispuneau de facilități pentru gătit și care erau nevoiți să consume hrană gata preparată și ieftină. Probabil că și mâncarea de tip fast-food din orașele medievale era relativ ușor de gătit, ca hamburgerul contemporan. Diferența dintre acel tip de mâncare gata preparată și fast-food-ul de astăzi constă în inexistența vânzării în franciză, ceea ce o făcea să fie o afacere mult mai puțin profitabilă decât în zilele noastre. Masa în oraș, nu din necesitate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
erau recunoscuți ca producători de vinuri). Fostele colonii britanice au avut un aport important la ceea ce se cheamă mâncare englezească (mirodeniile din India au schimbat complet gustul bucătăriei englezești, destul de fade de altfel); celebrii cartofi irlandezi provin din America, iar hamburgerul și grătarul american au origine asiatică. Cu toate acestea, majoritatea acestor feluri au de-venit mărci naționale din motive sociale, economice, politice și culturale 173. Studii recente s-au ocupat și de relația dintre identitate și obiceiul de lua masa
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
raționalizarea diferitelor procese, simplificarea produselor și efectuarea de către client a unor operațiuni de care, în restaurantele clasice, se ocupă personalul" (Ritzer, 1996, 36). Kroc a avut această viziune atunci când, după ce plănuise să vândă hot-dogs, s-a hotărât să rămână la hamburgeri, pentru că reprezentau "simplitatea întruchipată"; chifla gata făcută era tăiată în jumătate, hamburgerul se gătea numai într-un singur mod (la grătar), iar condimentele se adăugau 185. În această manieră, oferea un meniu limitat, "demontat până la esență și obținut cu un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de care, în restaurantele clasice, se ocupă personalul" (Ritzer, 1996, 36). Kroc a avut această viziune atunci când, după ce plănuise să vândă hot-dogs, s-a hotărât să rămână la hamburgeri, pentru că reprezentau "simplitatea întruchipată"; chifla gata făcută era tăiată în jumătate, hamburgerul se gătea numai într-un singur mod (la grătar), iar condimentele se adăugau 185. În această manieră, oferea un meniu limitat, "demontat până la esență și obținut cu un minimum de efort 186". Produsul, deosebit de simplu de executat, era vândut într-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
bun (Ritzer, 1996, 59-60). Numai că, în cazul McDonald's, nici măcar nu primesc cantitatea așteptată, ci doar "iluzia" ei. Interesant este modul în care ne amăgim și cumpărăm "iluzii" când dorim un Big Mac. În scopul de a crea iluzia, ,,hamburgerul și întreaga umplutură din chiflă sunt aranjate în așa fel încât să dea pe dinafară, ca și cum chifla, și așa destul de mare, nu ar putea cuprinde porția "uriașă" din interior. Pe același principiu, pungile speciale (cu baza foarte mică n.a.) care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ca să sporească iluzia". (Ritzer, 1996, 62) Și, într-adevăr, cu costuri foarte mici pe punga de cartofi, de exemplu, se obțin profituri uriașe în in-dustria fast-food, acestea putând ajunge la 400 % sau 600 % peste costurile reale 187. Greutatea și mărimea hamburgerului sunt standardizate și calculate la aprox. 45 g și un diametru de 9 cm, iar chifla măsoară exact 8,89 cm. Datorită unor inovații McDonald's, carnea nu are decât 19 % grăsime. Temperatura de preparare și durata sunt fixe și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aprox. 45 g și un diametru de 9 cm, iar chifla măsoară exact 8,89 cm. Datorită unor inovații McDonald's, carnea nu are decât 19 % grăsime. Temperatura de preparare și durata sunt fixe și respectate cu strictețe, astfel încât toți hamburgerii să arate la fel și să aibă același gust (Ritzer, 1996, 63). Calculabilitatea conduce la predictibilitate, căci nu ar trebui să existe surprize în cadrul unui sistem raționalizat. Fiecare hamburger este identic cu cel produs cu o zi înainte și cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
preparare și durata sunt fixe și respectate cu strictețe, astfel încât toți hamburgerii să arate la fel și să aibă același gust (Ritzer, 1996, 63). Calculabilitatea conduce la predictibilitate, căci nu ar trebui să existe surprize în cadrul unui sistem raționalizat. Fiecare hamburger este identic cu cel produs cu o zi înainte și cu cel care se va produce în ziua următoare. Și aceasta nu atât pentru că oamenii nu se așteaptă la surprize, cât pentru faptul că ar putea fi surprinși neplăcut, dacă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
franciză de tip McDonald's, însă, nu există teama de eșec. Produsele nu sunt "fabricate" de un bucătar în sensul clasic al cuvântului, ci de un sistem de producție automatizat și robotizat. Chiflele ajung la McDonald's gata tăiate, iar hamburgerii gata pregătiți, urmând doar să fie prăjiți în mașini speciale și ambalați. Automatele de băuturi sunt și ele prevăzute cu senzori care asigură oprirea în momentul în care paharul de carton sau plastic este plin, prevenindu-se astfel orice risipă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
concentrându-se pe iluzie sau, în termenii lui Baudrillard, relevând simularea și simu-lacrul191, care tind să înlocuiască în viitor realitatea. Crearea impresiei într-un McDonald's este mult mai profundă decât pare: "costița" din care se presupune că este preparat hamburgerul este carne de vită sau curcan, nu porc, aromele sunt în general artificiale, o pungă de cartofi conține aparent o cantitate mare etc. La toate acestea se adaugă și iluzia că mâncarea de la McDonald's ar fi un chilipir și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în pofida meniului fix, oferă o calitate mai bună la preț mic. O altă manieră de a se opune sistemului este propunerea creării voite a factorului surpriză în tiparul predictibilității (de exemplu, achiziționarea de chifle de mărimi și aspecte diferite pentru hamburgerul McDonald), ceea ce ar anihila uniformizarea, ar "raționaliza iraționalul" și ar produce reacții de amu-zament193. În ciuda celor susținute de Ritzer, dacă ar apărea factorul surpriză, credem că acesta nu ar reintroduce dimensiunea magică, pierdută pentru totdeauna, ci ar crea o iluzie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mașină), libertate, naturalețe, familiaritate și suficiență de sine198, mit exportat în lumea întreagă. Ceea ce atrage la McDonald's-ul din afara Americii ține tot de "visul american" și de percepția viabilității lui. McDonald's este frecventat în general nu atât pentru hamburgeri, cât pentru posibilitatea de a "experimenta", de fapt de a simula experiența mitului libertății și al egalității americane; sau pentru a încerca altceva decât bucătăria locală. Astfel, iconul porților aurite McDonald's creează noi conotații în funcție de zona geografică în care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
McDonald's este un loc de distracție în ocazii speciale pentru copiii ai căror părinți par să ignore toată propaganda despre cât de nesănătoasă este mâncarea. Frecventarea ocazională a McDonald's-ului este motivată și de prețurile foarte mari ale hamburgerilor și cartofilor prăjiți în Europa de Est în comparație cu salariul mediu al oamenilor obișnuiți. Mai există un motiv pentru care părinții preferă să-și trateze copiii la McDonald's: este un loc curat, cu aer condiționat. Contrar McDonald's-uri-lor americane, care sunt locuri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
critici, în special din partea europenilor, din momentul în care a fost prezentată publicului în 1943. A fost considerată urâtă, lipsită de autenticitate și kitsch. Un alt exemplu de cultură creolizată este experiența McDonald's, descrisă pe larg în Capitolul 5. Hamburgerul este un hibrid de rețete europene (germane, italiene, franțuzești) și asiatice. Bucătăriile tradiționale europeană și asiatică au fost compartimentate în părți componente, separate de contextul culinar tradițional și reasamblate în hamburgerul sau cheeseburgerul de la McDonald's. Noul produs a fost
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
experiența McDonald's, descrisă pe larg în Capitolul 5. Hamburgerul este un hibrid de rețete europene (germane, italiene, franțuzești) și asiatice. Bucătăriile tradiționale europeană și asiatică au fost compartimentate în părți componente, separate de contextul culinar tradițional și reasamblate în hamburgerul sau cheeseburgerul de la McDonald's. Noul produs a fost înzestrat cu noi semnificații, la care s-au adăugat și conotațiile spațiului în care se consumă: mâncare ieftină, impresia de abundență, de bunăstare și sentimentul consumului în comunitate (familie, prieteni). Astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]