628 matches
-
Direcției de Cultură și Patrimoniu Iași, primarul ar fi distrus-o imediat, turnând rapid beton pe toată suprafața, așa cum a făcut, în 2000, când nu exista legislație, Constantin Simirad, cu restul complexului arheologic de la Hală ca să-și "ctitorească" faimosul său hangar de tarabe. Păi, ia imaginați-vă că Direcția Monumente ar fi fost în subordinea primarului... În zece ani, în locul orașului, al monumentelor, al parcurilor și al caselor de patrimoniu, am fi avut doar un imens și sufocant "Palas" de beton
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
125.000 oi, 300.000 porci, 6.000 cai și catâri. Oborul e împărțit în sumedenie de padocuri pentru vite. Circulația printre ele se face printr-un sistem ingenios evitând amestecarea vitelor. Pentru oi, oborul e acoperit. Pentru porci sunt hangare de scânduri, cu etaj. Bovinele sunt ținute în padocuri descoperite. Partea de sus a padocului are o scândură lată pe care se poate circula pentru a vedea bine calitatea vitelor. Pe deasupra lor sunt construite galerii pentru transportul vitelor în abator
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
destinde nervos atunci când nu aveau a decola în alarmă "la americani", băieții din Grupul 6 au avut ideea organizării, pe aerodrom, a unor spectacole artistice improvizate, în care personalul grupului constituia, deopotrivă, interpreții și publicul acestora. Serbările, organizate într-un hangar al Școlii de Zbor fără Vizibilitate, cu scenă amenajată și scaune pentru public, au fost date pe escadrile: mai întâi Escadrila 61, comandată de Mircea Dumitrescu, apoi Escadrila 62, a lui Gheorghe Posteucă, la interval de câteva săptămâni. Urma rândul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
obligate de conjunctura politică, erau totuși departe de a se potrivi, față de evrei, măsurilor sălbatice ale hitleriștilor [s.a.]. Bucuroși de oaspeții lor, aviatorii le-au oferit acestora locurile cele mai bune din sala de spectacol (rândul întâi de scaune din hangar), celelalte fiind ocupate de gazde. Partea I-a din spectacol, cea prezentată de "artiștii" Escadrilei 59, a avut un succes frumos. S-au bucurat mai ales de aplauze "la scenă deschisă" chiar și din partea spectatorilor din trupa lui Tănase Costică
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
doi sunt pe punctul de a ajunge la o altercație, însă englezul, vizibil aflat sub influența alcoolului, își strigă subalternii, care pun mâna pe Vizanty și îl dezarmează. "Englezul continua să urle și ca urmare, un jeep, ieșind din același hangar, sosi în viteză. Astfel am fost îmbarcat, încadrat de gradele inferioare, căpitanul luând loc lângă șofer și mașina pornind în viteză către o destinație și scop necunoscute, cel puțin, pentru mine". Este dus la o clădire din Viena, despre care
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în care participase la trei misiuni de luptă împotriva germanilor care bombardau Bucureștiul fără întrerupere, știind foarte bine că la orele 17 avea să decoleze pentru a îndeplini o misiune capitală, avea nevoie, ca să se relaxeze, să se "răcorească". În hangar se afla avionul său personal, un "Avia" special conceput pentru acrobații aeriene. I-am înțeles dorința de a se destinde. Cunoscându-l bine, i-am spus: Dragul meu, poți să dai ordin să-ți scoată avionul și "răcorește-te" bine
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Dragul meu, poți să dai ordin să-ți scoată avionul și "răcorește-te" bine! Am citit în ochii lui satisfacția de a fi fost înțeles. S-a apropiat de mine, mi-a strâns mâna prietenește și s-a îndreptat spre hangar. I-am urmărit silueta cu inima plină de duioșie, sentiment pe care numai o asemenea personalitate îl poate inspira. După câteva minute, tot aerodromul era la curent. Bâzu zboară cu Avia...!!! Avionul a apărut și s-a îndreptat spre pista
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
privire către aerodrom: avioanele continuau să aterizeze, acum era rândul bombardierelor. Dar ceea ce îmi atrăgea mai mult atenția era enorma agitație a oamenilor, a mașinilor. Parcă niciodată nu-mi dădusem seama cât de mulți sunt. Era explicabil. Toți părăsiseră atelierele, hangarele, baracamentele. O parte fugeau spre mașini, camioane, o parte ocupaseră deja acoperișurile, alții înconjurau terenul, parcă gata să intervină la nevoie, într-un fel sau altul. Priveliștea ce mi se oferea astfel mă readucea la realitate. Ce voi face? Ce
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
rânduri strânse și aliniate, ocupau aproape trei sferturi din suprafața aerodromului, în fața lor, dirijate către centrul terenului mașini de tot felul, în partea N-V postul de comandă, roi de oameni grupați în jurul P.C., pe mașini, între mașini, pe acoperișurile hangarelor, baracamentelor, peste tot, acum, nemișcați, în așteptarea, cu sufletul la gură, parcă, a unui mare eveniment ce avea să se producă. În sfârșit, ultimele avioane veneau la aterizare. Era momentul să decid. Trei soluții se puteau întrevedea: să mă depărtez
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
trasate precum și legătura cu șoseaua principală ce se dirija către oraș. Intru într-un viraj larg în jurul aerodromului, pierzând ușor din înălțime. Nici o activitate aeriană, nici în aer nici pe teren. Recunosc direcția de aterizare după mânecile de vânt de pe hangare precum și T-ul așezat pe marginea "pistei", de fapt, a câmpului, terenul neposedând o pistă specială de beton. Asigurat că totul este în ordine, reduc motorul, intru pe panta de aterizare și fără să am vreo posibilitate de legătură cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Asigurat că totul este în ordine, reduc motorul, intru pe panta de aterizare și fără să am vreo posibilitate de legătură cu direcțiunea aerodromului (lipsa legăturii radio), arunc o ultimă privire asupra cerului și terenului, aterizez, și mă dirijez către hangarul de unde o siluetă în uniformă franceză se desprinde și se îndreaptă către mine, făcându-mi semne unde trebuie să mă opresc. Mă conformez întocmai și tăind contactul, cobor din avion. Tânărul ofițer francez, locotenent în ținută de campanie mă întâmpină
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a dezarmat. Am rămas nemișcat și furia teribilă din ochii mei s-a prefăcut într-o privire de profund dispreț și dezgust. Totuși, prea târziu, gestul meu fusese prea vizibil. Cu ochii ieșiți din orbite a început să țipe către hangarul englez, scoțând cuvinte total ininteligibile pentru mine. Rezultatul: în câteva secunde, șase gradați, înarmați cu pistoale mitralieră și în pas alergător, m-au înconjurat. În primul rând, s-au repezit la revolver (care făcea parte din uniforma mea), pentru că revolverul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
din uniforma mea), pentru că revolverul (un Bereta 7.65) era cu tocul fixat de centura cu diagonală pe care o purtam regulamentar. Mi-au desfăcut centura, dezarmându-mă. Englezul continua să urle și ca urmare, un jeep, ieșind din același hangar, sosi în viteză. Astfel am fost îmbarcat, încadrat de gradele inferioare, căpitanul luând loc lângă șofer și mașina pornind în viteză către o destinație și scop necunoscute, cel puțin, pentru mine. Totul, după cum am spus, s-a petrecut atât de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
care să se închidă, interfoane, iluminat), privatizarea spațiilor de parcare și a unor spații publice de proximitate (marile spații de parcare subterană au fost compartimentate, s-au construit boxe iar cu acordul locuitorilor, acestea au fost relicitate, realocate); dărâmarea unor hangare (ce adăposteau mașinile pe timpul iernii) și amenajarea pe locul lor a unor locuri de joacă și spații verzi de recreere etc. Cartierul a avut o importantă rețea comercială, dar din cauza dificultăților economice, a închiderii unităților productive din zonă și a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Abason, Bianu, Bălan, Gheorghiu (baronulă, Tomescu, Aurel Beleș, Hanganu și Victor Popescu, care au păstrat verticalitatea academică a Școlii Politehnice bucureștene și, îndeosebi, a Facultății de Construcții, dând României o pleiadă de ingineri de excepție. Examenul de diplomă, cu tema „Hangar de avioane cu structură în suprafață subțire” la prof. Hanganu, îl obține cu calificativul Magna cum laudae în primăvara anului 1944. Armata a făcut-o în cadrul facultății la Școala de ofițeri de artilerie, iar vara la centrul de instrucție pentru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
forme arhitecturale inedite. �ntr-adev?r, francezul E. Freyssinet (1879-1962) inventeaz? betonul armat precomprimat, �n 1928 (gară maritim?, Le Havre, 1935). Italianul P.L. Nervi (1891-1979) experimenteaz?, �nc? din anii �30, bol?ile din beton armat �n form? de grinzi �ncruci?ațe (hangare de avia?ie, Orvieto, 1935-1938). Spaniolul E. Torroja (1899-1961) �?i face o specialitate din bol?ile �n form? de membrane sub?iri (pia?a din Algesiras, 1933). Acest limbaj arhitectural dominat de efectele de struc-tur? ia av�nt la sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nu poate părăsi camerele frigorifice, căci sunt deosebit de sensibile la umezeală. Comandantul de aeroport propune prelate impermeabile, dar Mr. Hornig insistă cu hotărâre să fie duse camerele la adăpost. În cele din urmă a trebuit să fie scoase dintr-un hangar două avioane de tractare. Mr. H. și-a exprimat dorința să doarmă și el în hangar era de părere că îi revine întreaga răspundere pentru utilaje până la montaj. Unde găsești în Suedia un asemenea simț de răspundere?) Îmi trece deodată
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
impermeabile, dar Mr. Hornig insistă cu hotărâre să fie duse camerele la adăpost. În cele din urmă a trebuit să fie scoase dintr-un hangar două avioane de tractare. Mr. H. și-a exprimat dorința să doarmă și el în hangar era de părere că îi revine întreaga răspundere pentru utilaje până la montaj. Unde găsești în Suedia un asemenea simț de răspundere?) Îmi trece deodată prin cap că și aeroportul e domeniu de protecție militară; mă gândesc să-l sun pe
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
dimineață au sosit trei alsacieni frumoși (labradori?); le zice Heintz, Turk și Matti. ISA plătește pentru ei o chirie de 150 cor pe zi. (Cu îngrijitor inclus, hrana și locuința trebuind să le acoperim noi.) Deocamdată au să locuiască în hangarul vechi, e cel mai la îndemână să stea acolo pentru eventuale plecări de urgență cu helicopterul. Pe vremuri aviația militară ținea noaptea câini încuiați printre avioanele cu reacție pentru a preveni sabotajele. De fapt Heintz, Turk și Matti sunt câini
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
s-ar da drumul la alsacieni prin școli i-ar stârpi pe "derbedeii ăia drogați". La început lui Petter îi e puțin frică de câini, dar își revine repede. Ce animale liniștite și frumoase. (Evident selecționate cu mare grijă.) Inspectez hangarul împreună cu ofițerul. Mai sunt o serie de pete de ulei care trebuie curățate. Nimic mai periculos pentru simțul olfactiv decât vaporii de petrol. Ofițerul dezvoltă un lung raționament despre "distrugerile" automobilismului, care l-a lipsit pe omul civilizat de simțul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
dăm peste un morman imens de cărbune. (Și azi avem neînțelegeri cu Aviația Militară cu privire la zborurile noastre. AM-ul o ține una și bună cu zonele de zbor cu frecvență redusă. "E necesar, altfel scade vigilența". Credeau că sabotăm proiectatul hangar pentru helicoptere de la Holmhällar. Deși am încercat să evităm asta, s-a depus o reclamație. Un fermier din Gerrum care a ascuns purcei într-un șopron pentru tractoare. Diseară vizita lui B.-A. cu soția. E momentul să sărbătorim depășirea
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
întorc acasă la Stockholm. Nu pot să plec de pe Gotland. Sunt de părere că e nevoie de mine aici. Rămân oricum în weekend. Mă mănâncă tare pe sub ghips. 24 septembrie A sosit Margareta cu Malin. Se interesează de alsacienii din hangar. E prea departe să meargă până acolo astăzi. Kling e în continuare inconștient. D-na K. a sunat-o pe M. M. l-a sunat pe colegul ei de școală, dr. Stenhagen, care a vorbit cu chirurgii. "Nu-i nimic
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ca un copil pe cosciugul închis, cu trupul spulberat al tatălui său. Și pe urmă, înainte de a se întoarce la regiment, asistase la o operație simbolică: la ora la care comandamentul armatei sărise în aer, fusese aruncat în aer un hangar mare, unde fuseseră îngrămădiți câteva sute de evrei, bătrâni, femei, copii. S-a întors la regimentul lui pe o motocicletă condusă de un ofițer de legătură german, care, luându-și rămas bun, l-a bătut pe umăr: "Compatrioții dumitale nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Aero-Auto-Radio-Electricitate din Parcul Carol, fiind întâmpinați de membrii guvernului. S-a oficiat un serviciu religios, au luat cuvântul miniștrii responsabili și s-au vizitat pavilioanele Expoziției: Pavilionul Regal, Pavilionul „Bucovina”, Muzeul Tehnic al Școlii Politehnice, pavilioanele Radiofonie, Chrissoveloni, Banat, Oradea, Hangarul Bessoneaux, trenul de radiocomunicații. La Pavilionul Nirona, Carol și Mihai au încercat armele expuse pentru exercițiile de tir, dovedind o înaltă precizie. Mihai a tras trei gloanțe ce și-au atins toate ținta. La terminarea vizitei (ora 1430), li s-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Viena. Vaida a negat, susținând că propunerea îi aparține lui, nu regelui. Iar Regina Maria și Principesa Ileana au fost nevoite să o accepte. Miercuri, 19 iulie. Mihai îl însoțește pe rege la sărbătorirea Zilei Aviației pe Aerodromul Pipera. În fața hangarelor, pe o estradă așezată în fața tribunei regale, preotul Inochentie Ștefănescu, confesorul Garnizoanei, a oficiat serviciul religios pentru odihna sufletelor aviatorilor morți în serviciul patriei. După discursul gen. Lăzărescu, inspectorul general al Aviației, gen. Ștefănescu Amza, ministrul Armatei, și al regelui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]