770 matches
-
Războiului de Independență Mauriciu Brociner. Orice evreu umil dintr-un stetl moldovenesc visa să devină un erou militar, cu o decorație În piept. Anume pe acest calapod și-a construit Liviu Rebreanu personajul din nuvela Ițic Ștrul, dezertor (1920). Sărmanul hangiu din Fălticeni (nordul Moldovei) s-a transformat dintr-un om care „trăia cu frica-n spate”, poreclit „iepurele”, Într-un soldat „Îmboldit de o Îndrăzneală sălbatică”. „Își Închipuia deseori cum o să se minuneze toată mahalaua [evreiască] când Îl va vedea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
română politică, și nu una etnică sau confesională. O expresie (și o gândire) de tipul „E evreu, și totuși e un bun român [ucrainean, maghiar etc.]” se regăsește În toată zona est-central-europeană. Pentru Adam Mickiewicz (Pan Tadeusz, 1834), personajul său, hangiul Iancăl, deși evreu, este un „bun poleac” : „deși străin”, „că-i bun poleac lui numele-i mersese”, căci „bătrânul, brav evreu, [...] polona vorbește foarte bine” și „Patria, asemeni oricărui leah, iubește” <endnote id="(689, pp. 148-149 și 387)"/>. Glosând pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei de personaj a fost diferit de cel imaginat de Caragiale. Chiar dumneavostră ați subliniat ieri această idee la Universitatea de Arte din Iași prezentând filmul "Înainte de tăcere". Urmărind-o minute bune, nu am văzut-o potrivită pentru rolul soției hangiului. Evident, e o impresie pur personală. A.V. Da, acolo era și un anumit tip de gândire polemică. În primul rând, acțiunea se petrece în mediul rural, iar eu n-am vrut să construiesc personajul unei țărănci. Am vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură. Pitești: Paralela 45, 2008, p. 1463, 1490. BUSUIOC, Nicolae; BUSUIOC, Florentin. Scriitori și publiciști ieșeni contemporani: dicționar 1945-2008. Ediția a 3-a, revăzută și adăugită. Iași: Vasiliana'98, 2009, p. 631-633. HANGIU, Ion. Presa românească de la începuturi pînă în prezent: dicționar cronologic 1790-2007. Volumul IV: 22 decembrie 1989-2007. București: Comunicare.ro, 2009, p. 159. POPA, Marian. Istoria literaturii române de azi pe mâine. Volumul II: 23 august 1944 22 decembrie 1989. Versiune
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
noastre îl formează ziarele și revistele care s-au editat și difuzat la Cernăuți. * Arcașul Arcașul publicație independentă românească Cernăuți (nr. 1 și 2, fără mențiunea anului de apariție (probabil 1995). Director Vasile Tărâțeanu (Dicționarul presei literare românești de Ion Hangiu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, pag.542. * Arta Arta, revistă realizată de C. Bivolaru, 1942. A apărut la Cernăuți doar într-un număr. Arta grafică Arta grafică, revistă pentru dezvoltarea culturii, artelor grafice moderne, a apărut cu numărul unu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
împlinit 175 de ani de la apariția primelor publicații în limba română: Albina românească și Curierul Bucureștilor.” (Din ziarul Adevărul, 8 aprilie 2004) Știrii de mai sus puteam să-i invoc în controversă Dicționarul Presei Literare Românești 1790 - 1990 de I Hangiu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Vine însă Nicolae Manolescu, care în Adevărul din 10 aprilie 2004, spune clar: „Pe data de 16 aprilie 2004 nu se împlinesc 170 de ani de la apariția nici unui ziar românesc, și cu atât mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lacerțiu, Plutarh, Lucrețiu. Lucrarea redactată (format 15x22 cm) se încheia cu pasajul: „Sfârșitul mănunchiului întâi. Istoriile ceale în lucrare vin în tomul următor.” Nu se știe dacă au mai venit! „Un fel de almanahmagazin” este considerat Chrestomatikul românesc de către Ion Hangiu în „Reviste și curente în evoluția literaturii române”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. Ion Hangiu spune că la 1817, Kaiserlich Königlich, translator românesc la Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâia dată în limba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ceale în lucrare vin în tomul următor.” Nu se știe dacă au mai venit! „Un fel de almanahmagazin” este considerat Chrestomatikul românesc de către Ion Hangiu în „Reviste și curente în evoluția literaturii române”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. Ion Hangiu spune că la 1817, Kaiserlich Königlich, translator românesc la Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâia dată în limba română. La 1821, Zaharie Carcalechi, ferlegeru de cărți al Crăieștii și mai marii tipografii din Buda
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Moldovei, arătând care au fost patrioții țării cei adevărați.” * Biblioteca românească a lui Carcalechi (ed. a II-a în 18291830) și Christomaticul românesc al lui Teodor Racocea au avut însă un caracter efemer și o circulație restrânsă, precizează Ion. Hangiu în materialul citat. (pp 10-11). Iar Marian Petcu în „Istoria presei române”, Editura Tritonic, 2002, București, adaugă: „Deși Carcalechi era - după cum spune însuși - cu totul hotărât a sluji neamului în toată viața sa, se va fi convins curând că înfăptuirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
amicului său „A” în Foaea Societății... nr.5/mai, 1868, pg. 125-126. Revista s-a editat până în decembrie 1869. Dacă facem abstracție de ortografia revistei, influențată de sistemul propus de Aron Pumnul și criticat de Titu Maiorescu, după cum spune Ion Hangiu „publicația bucovineană a îndeplinit un rol important în popularizarea literaturii române în partea de nord a țării, aflată sub stăpânire austriacă.” „Cel mai fecund colaborator bucovinean al Foaiei a fost poporul cu producțiunile sale artistice, spune Const. Loghin în „Istoria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de lucru a celor care au făcut presă în Cernăuți, ca în tot teritoriul românesc, cunoașterea publicațiilor, dar mai ales înțelegerea momentelor vremii sunt esențiale. „Gazetăria noastră trecută formează cele mai prețioase arhive ale regenerării vieții neamului” - spune prof. Ion Hangiu în prefață la Dicționarul Presei Literare Românești (1790-1990), apărut la Editura Fundației Culturale române, București, 1996. În lucrarea „Istoria presei românești” realizată de prof. Nicolae Iorga în anul 1922, istoricul subliniază contribuția presei la înfăptuirea idealului național. Întradevăr, perioadele acelea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
român de presă are o problemă importantă de rezolvat: dirijarea către cititori a ziarelor și revistelor - către arhive și biblioteci -, nu către topitorie! „Avem datoria de a cunoaște trecutul presei românești, căci ea ne legitimează drepturile, aspirațiile”... spune prof. I. Hangiu. Este imperioaseă îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și el l-alți mai nătărăi. Să nu mai poată zapciul A-l tracta de bădăran, Nici Kir Trandafir hangiul A nu-i da ndator la han. Aci, dară, cum sosiră Îmbucând câte cevaș, Se cârpiră, se-nțoliră Și porniră prin oraș. Ascultă-mă, Ioniță, (Zicea bătrânul mereu) Ce căști gura pe uliță? Bagă seama, fătul meu! C-o să vezi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
378 Nicolae (Nikolai) Romanov (mare duce): 319, 337, 341, 348, 357, 360, 364, 367, 368, 372 Nicolae (Nikolai) Romanov (marele duce, fiul): 360 Nicolau, A.: 83 Nicolau, Climente: 77 Nicolau, Dobre: 220, 263 Nicoleanu, Eracle: 203 Niculcea (colonel): 398 Niculcea (hangiu): 123, 398 Niculcea, I.: 220 Niculescu, Dragomir: 121 Niculescu, Elie: 266 Niculescu, Gr.: 273 Nierischer (farmacist): 179, 183 Nifon (mitropolit primat): 77, 118, 207, 269 Nikita (principele Muntenegrului): 302 Nottara, C.I.: 381 Novikov, E.P.: 334 Obedenaru, Mihail Gheorghiade: 149, 174
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să evite rigorile codului penal, îi vom da 8, 9 sau 10, în funcție de numărulul naivilor care i-au căzut în plasă și de sumele de bani cu care i-a păcălit. Bietului escroc ce fură un serviciu de masă de la hangiul care l-a ospătat și se mai și lasă prins de jandarmi după aceea îi vom da 1 (ibidem). În Les Systèmes socialistes, puteam deja să aflăm că: „Elitele n-au nimic absolut; poate exista o elită a hoților de
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să evite rigorile codului penal, îi vom da 8, 9 sau 10, în funcție de numărul naivilor care i-au căzut în plasă și de sumele de bani cu care i-a păcălit. Bietului escroc ce fură un serviciu de masă de la hangiul care l-a ospătat și se mai și lasă prins de jandarmi după aceea îi vom da 1. Unui poet ca Alfred de Musset îi vom da 8 sau 9, după gusturi. Unui versificator lipsit de har, ce pune oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
azi după amiază la Vârșeț și va fi răsplătit cum trebuie pentru osteneală”. (pagina 69 din „Sfârșitul unei domnii sângeroase”) Țăranul a făgăduit că îi va spune, cum ajunge în sat, lui Coșcofag, rugămintea domnilor din România. Îl așteptau la hangiu dar Coșcofag nu apare. Cu mari stăruințe îl roagă pe patronul hanului să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
România. Îl așteptau la hangiu dar Coșcofag nu apare. Cu mari stăruințe îl roagă pe patronul hanului să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să se ducă până în Jamul Mic să-l caute. A doua zi dimineață hangiul, văzându-i îngrijorați, le vorbește de un fin al lui, care se va duce să-l aducă pe Coșcofag din Jamul Mic. Până
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să se ducă până în Jamul Mic să-l caute. A doua zi dimineață hangiul, văzându-i îngrijorați, le vorbește de un fin al lui, care se va duce să-l aducă pe Coșcofag din Jamul Mic. Până seara nu sosise acesta cu răspunsul. într-un târziu vine și le spune că nu l-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceata gălăgioasă are momentul ei de mister:" Dar bubuiturile se-ndesesc sunt oameni mulți afară. D. Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremură ca varga, îl împinge cît colo și trece în prăvălie. Trăgînd bine cu urechea, hangiul înțelege că are de a face cu o lume veselă: o ceată de răufăcători e mult mai serioasă și mai tăcută; nu rîde și nu chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d. Stavrache a ghicit bine." Revenind la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
delirului (la vreme de noapte, la vreme de război, în larma unei sărbători ignorate: lăsata secului sau alaiul pascal). Așteptarea anxioasă verifică, așadar, la Caragiale, posibilitatea tratării în registre diferite a uneia și aceleiași teme. Ce-i paralizează deopotrivă pe hangiul Stavrache, pe Leiba Zibal, pe Leonida...? Un revenant, un mort viu (ca fratele farsor ce revine cu o surpriză pregătită din timp: scrisoarea decretîndu-l mort e ...plastografie), un "strigoi în întunerec", luat în litera manifestării lui, terifiante pentru ascultător, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se nutresc, deopotrivă, comedia Conul Leonida față cu reacțiunea, neliniștea călătorului la Grand Hôtel Victoria Română, dar și panica unor personaje cît se poate de grave, din proza scurtă a autorului, ca Leiba Zibal din O făclie de Paște, sau hangiul Stavrache din nuvela În vreme de război. Meditînd la toate acestea, ne-am dat seama că se poate vorbi profitabil și despre neînțelegere, malentendu, ca formă a receptării, a lecturii critice. În istoria literaturii, noi puncte de vedere corectează, nuanțează
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pentru ca între 1936 și 1938 să se angajeze redactor la „Tribuna tinerimii”. Își intensifică activitatea publicistică în anii studenției: este redactor la „Gazeta Basarabiei”, secretar de redacție la revista „Din trecutul nostru” și colaborează cu articole, versuri, nuvele (Șilimon Pălămariu, Hangiul de la Cușmariica), fragmente de roman (Nasturii albi sau Seminariștii), traduceri, cronici și recenzii la „Pagini basarabene”, „Itinerar”, „Bugeacul” și „Viața Basarabiei”. Se implică și în recent înființata Societate a Scriitorilor Basarabeni, fiind ales secretar. Nu peste mult timp izbutește să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
cu inserții epice, experiența războiului (Noi ne-am rugat, Fata dintre linii, Închinare pentru un teterist). Paradoxal, când nu e îndemnat de ambiții mari, îndeosebi în ipostază de prozator, N. izbutește mai mult. Bine prinse, personajele nuvelelor Șilimon Pălămariu și Hangiul de la Cușmariica au viață, ca și unii dintre colegii de seminar evocați în fragmentele publicate din romanul autobiografic. Terorizat, rupt de viața literară mult timp, scriitorul și-a reluat uneltele abia în jurul anului 1968. Numeroase poezii compuse în ultimii ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
strălucit. Studiile superioare le-a făcut la Institutul Agronomic din București, obținându- și diploma de inginer agronom în anul 1934. Este numit, după absolvire, la Ocolul agricol din plasa Huși, de unde revine în orașul Bolgrad în urma căsătoriei cu fiica hangiului Vasiliev. Este numit profesor la Liceul de băieți din Bolgrad, Secția agricolă, activitate pe care o desfășoară cu rezultate deosebite până în anul 1940. A fost apreciat ca un cadru didactic de înalt profesionalism, care a pregătit câteva serii de absolvenți
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]