767 matches
-
muzică operei Aida. În marea scenă a consacrării sabiei lui Radames din actul I, Verdi folosește cu mare măestrie o temă muzicală saturata de spiritul languros al Orientului. Ea este utilizată pentru invocarea zeului Ftah, fiind interpretată cu acompaniament de harpa de către o preoteasa invizibilă. Melodia s-a spus că este o muzică orientala veritabilă pe care un anticar (probabil Mariette însuși) i-a pus-o în mâinile lui Verdi. Faptul că elementele ei caracteristice nu au mai fost utilizate de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tăiere, găurire, prelucrare, curățare, sudură, marcare etc., sisteme de ghidaj, măsurare distanță, monitorizare poluare, cititoare de coduri, lipire, punctatoare, accelerometre, holografie, fotolitografie, comunicații optice, subtitrări, scanere, ghidaj, aliniament, producție aditivi, sensori, echipamente electronice, telecomunicații, date, stocare date; domeniul imagisticii: afișaje, „harpe” pentru spectacole. 1.2.2. Introducere în teoria laserilor Acțiunea laserului asupra substanței a fost analizată pentru multe materiale - dintre care cele mai surprinzătoare au fost whisky-ul, jeleul si ceaiul chinezesc. În 1996, telescopul Hubble a descoperit un nor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Profond, si profond le silence alentour qu'il me semble entendre la lune aux vitres briser șes rayons. Ô, qui sait en quel corps, mon âme, tu feras chanter dans leș siècles à venir leș douces cordes du silence, la harpe de ténèbres désir étranglé, joie de vivre écrasée ? Qui sait ? Qui sait ? (Poncet, 1996 : 42) Ce aude unicornul Prin lumea poveștilor zumzetul veștilor. Prin murmurul marilor plânsetul țărilor. Prin lumea aievelor cântecul Evelor. Prin vuietul timpului glasul nimicului. Prin zvonul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
commentaires. Traduction littérale La méthode littérale est préférée par leș traducteurs là où leș métaphores ne posent pas de problèmes particuliers de compréhension : " coarde dulci de liniște " " douces cordes de silence " (Liniște/Silence) (Miclău, 1978 : 149) ; " harfa de-ntuneric " " la harpe des ténèbres " (Liniște/Silence) (Miclău, 1978 : 149) ; " streașina curat'a veșniciei " " l'auvent pur de l'éternité " (Dar munții unde-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) ; " picuri de lumină/și stropi de pace " " des gouttes de lumière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un scop măreț, pentru Domnul Dumnezeul tău sau pentru cei care te urmează. Asta trebuie să fie prima învățătură pe care o să o împărtășești tuturor. Stin tăcu, prelungind liniștea până când Maria simți cum nervii îi sunt întinși precum coardele unei harpe antice. Asta suntem cu toții! O harpă mânuită de Stin. Chiar și Abația e prinsă în capcana asta mortală. Ce noroc că singura melodie pe care știe să o interpreteze a fost scrisă demult, de Sfântul Augustin cel Nou! ― Bine, dar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tău sau pentru cei care te urmează. Asta trebuie să fie prima învățătură pe care o să o împărtășești tuturor. Stin tăcu, prelungind liniștea până când Maria simți cum nervii îi sunt întinși precum coardele unei harpe antice. Asta suntem cu toții! O harpă mânuită de Stin. Chiar și Abația e prinsă în capcana asta mortală. Ce noroc că singura melodie pe care știe să o interpreteze a fost scrisă demult, de Sfântul Augustin cel Nou! ― Bine, dar de ce nu vine un călugăr să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
meritate, dar, de cele mai multe ori, laudele sînt slujitori fideli ai vanității noastre. Aceeași vanitate ne face să ne simțim prost atunci cînd ne vedem slăbiciunile descoperite de alții: „Nu-i iertăm pe cei care ne fac să roșim” (J.L. de La Harpe). * „Dacă doi oameni călăresc același cal, unul trebuie să călărească În spatele calului.” (G.B. Shaw) Avînd „orgoliu” În măsură egală unul dintre cei doi trebuie să predea inițiativa celuilalt, dacă doresc să facă o afacere rentabilă Împreună. * „Așa-i orgoliul omului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, H.-R. capătă primele noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica și poetica le învață după Boileau, La Harpe, Marmontel, Hugh Blair. Din școala grecească i-a rămas și numele Eliad sau Eliade (după prenumele grecizat al tatălui), cu care a semnat multă vreme. În 1818 se mută la școala românească de la „Sf. Sava”, de curând înființată de Gh.
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
unitar, cuprinde tendințe diferite, uneori opuse, într-o alăturare caracteristică spiritului său, dar și perioadei de tranziție în care se afla literatura română în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Din Arta poetică a lui Boileau și din La Harpe a luat cultul perfecțiunii formale („clasic” la H.-R. înseamnă „perfect”), ideea necesității regulilor artistice și preferința pentru oglindirea în artă a sentimentelor general umane. Din Marmontel (ale cărui Elemente de literatură le-a tradus și folosit în cursurile de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
ambe sexe” sunt răspândite articole, fragmente tălmăcite din numeroși autori: Herodot (în manuscris au rămas și primele două cărți din Istorii), Xenofon, Vergiliu, Horațiu, Goethe (Cântecul Margaretei din „Faust” și pasaje din convorbirile cu Eckermann), La Bruyère, La Rochefoucauld, La Harpe, A. Karr, Saint Marc-Girardin, J. Joubert, George Sand, Chateaubriand, M-me de Genlis, Balzac, E. Legouvé, E. Texier, E. Young, E. Bulwer-Lytton, W. Scott, Caroline Norton, Fr. Marryat, G.B. Zappi. Traducerile, utile și cu ecou considerabil în epocă, întreprinse cu scopul
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
nuc, prezintă cu geamurile-i colorate cu orga și cu stranele-i înșirate de a lungul pereților, aparența unei capele. Lemnăria este despărțită de zid și de tavan printr-un interval de câțiva centimetrii, ceea ce-i dă răsunetul unei viori. Harpe, piane și alte instrumente muzicale, strane în stilul Renașterii, se amestecă cu mobila severă a acestei săli. Din sala de muzică se ajunge trecând printr-un coridor în biblioteca și în cabinetul Regelui. Apartamentele Reginei cuprind fresce executate de Dora
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
de imitații, adaptări, motive preluate din alte literaturi (D. Popovici, Pope și Conachi, „Buchetiera” lui Alecsandri și „Buchetiera” lui Paul de Kock și Valory, „La Double échelle” a lui Planard și „Scara mâței” a lui Alecsandri, Gr. Pleșoianu și La Harpe, Ion Breazu, Timotei Cipariu și Italia, Ion Horia Rădulescu, Modelul francez al comediei „Cinovnicul și modista” de V. Alecsandri, Emil Turdeanu, „Oscar of Alva” de Lord Byron. Izvoare apusene și reflexe românești). Sunt de menționat și lucrările ce se referă
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
socială, care cuprindea prea mult cer și prea mult viitor, era ursită să nu fie niciodată ceea ce ar fi trebuit să fie poezia socială: o poezie a prezentului și a pământului.” În anexele studiului sunt editate poemele Santa Cetate și Harpa lui David, dar și Cateșismul socialiștilor. Tripticul de lucrări consacrate lui Heliade se încheie cu ediția critică Opere (I-II, 1939-1943). Ampla introducere, în fond o micromonografie, reciclează idei din celelalte două studii, dând caracterizări sintetice care se rețin: „Smuls
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
din Cartea Oltului a lui Geo Bogza, uneori cu un meșteșug parcă împrumutat cusăturilor țărănești, paginile consacrate lumii oltene de altădată exemplifică abundent și variat imaginea pe care intenționează să o compună autorul. Analog sunt concepute și următoarele cărți. În Harpe și ape (1962), de exemplu, România, privită pe hartă, apare, prin sistemul ei hidrografic, ca o harpă, al cărei „punct de reazim” e Dunărea. Imaginând Dunărea (precum Bogza, Oltul) urcând la cer, scriitorul o asemănă cu un arbore gigantic, ale
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
lumii oltene de altădată exemplifică abundent și variat imaginea pe care intenționează să o compună autorul. Analog sunt concepute și următoarele cărți. În Harpe și ape (1962), de exemplu, România, privită pe hartă, apare, prin sistemul ei hidrografic, ca o harpă, al cărei „punct de reazim” e Dunărea. Imaginând Dunărea (precum Bogza, Oltul) urcând la cer, scriitorul o asemănă cu un arbore gigantic, ale cărui crengi se pierd în stratosferă. „Copac” de apă, Istrul a fost și o „arteră de foc
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
de Ghenca, și într-o piesă (Înspre noapte) e portretizată paralel cu aceasta, transcriindu-se, în acest scop, versuri din poemul călinescian. SCRIERI: Zile fierbinți, București, 1955; Calitatea producției - onoarea fabricii, București 1956; Ev nou în Țara Banilor, București, 1961; Harpe și ape. Album dunărean, București, 1962; Colocvii. Artistul și opera sa, de la I.L. Caragiale la Eugen Barbu (în colaborare cu Ștefan Bănulescu), București, 1964; Escale spre noi înșine, București, 1966; Focuri în junglă, București, 1967; La Roumanie, București, 1967; Poezie
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
mai ales canonicul german J. Chr. Schmid sunt autorii preferați, nu pentru valoarea lor literară, ci pentru accesibilitatea și caracterul educativ al scrierilor lor. Doar lunga introducere la romanul lui Fénelon (o transpunere fidelă a unui studiu al lui La Harpe, Vorbire asupra poeziii epice și de bunătatea poemii lui Telemah) indică un anume interes pentru normele estetice clasiciste, în perioada începuturilor teoriei literare românești. Lipsa de discernământ a lui P. în alegerea operelor străine, vizibilă mai ales după 1833 și
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
1840; [Ambrosius Marlianus], Theatron politicon, I-III, pref. trad., Buzău, 1838. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 81-82, 127-128; N. Bănescu, Un dascăl uitat: Grigore Pleșoianu, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXVII, 1915; D. Popovici, Gr. Pleșoianu și La Harpe, SL, 1943, 193-200; Ilie Popescu-Teiușan, Grigore Pleșoianu, DIPR, I, 285-329; G. Călinescu, I. Eliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, 96-106; Piru, Ist. lit., II, 252-256; Dinu A. Dumitrescu, Un animator: Grigore Pleșoianu, R, 1967, 2; N. A. Ursu, O disertație
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
a liricii lui B., generează viziuni coșmarești, apocaliptice, în care singurătatea și moartea covârșesc sufletul pribeag: „Aici cresc baobabi. Aici cresc șerpi./ Aici cresc țipete care se-neacă-n tăcere, [...] Aici cresc liane pești sicrie nevăzute / unghiile când trec peste harpă, cad...” (Coșmar). Poemele, elegiace sau senzuale, descriu cel mai adesea peisaje exotice (porturi, mări, țărmuri, orașe), iar România este prezentă ca peisaj interior, ținut de taină care se suprapune dureros spațiilor exterioare. Starea de dor este „radiografiată” tulburător, convingând prin
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
data asta nu era ca de obicei. În seara aceasta cumnatul său, preotul, care trăise În lumea de basm a bisericii, Îmbrăcat ca Liberace, luase pentru prima oară o decizie Înțeleaptă. De Îndată ce Milton văzu podul peste râu arcuit ca o harpă gigantică, strălucitoare, panica puse stăpânire pe sufletul său. Îngrozit, Milton pricepu care era planul părintelui Mike. Așa cum intenționase și Capitolul Unsprezece atunci când amenința că avea să fugă de Încorporare, părintele Mike se Îndrepta spre Canada! Ca și Jimmy Zizmo contrabandistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se umplură cu apă, iar pe măsură ce ploaia se Întețea, Întreaga vale răsuna foarte puternic, zgomotul fiind un amestec Între șuieratul vântului și pietre care se lovesc unele de altele. Era ca o orchestră de clopote de piatră, echivalentul chinezesc al harpei eoliene. Auzind acest sunet, Îți puteai Închipui că de aici vine numele muntelui, dar, de fapt, numele venea de la o formațiune stâncoasă aflată pe vârful muntelui, care seamănă cu un clopot. De-a dreptul prozaic. În orice caz, sunetul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
1957 , Măcin, Tulcea, inginer, Galați Debut literar: 2011 pe site-ul «Casa-gândului Cleopatra» A publicat în revistele: „Singur”, „Noi, Nu!”, „Nomen Artis”, „Absolut”; „Tiuk!”. A apărut în „Antologia Confluențe lirice 2012”; „Antologia Romeo și Julieta la Mizil -2011 și 2012; „Harpa de argint antologie de proză scurtă și textelirice” Casa gândului Cleopatra 2012; „Antologie Dor de Dor 2012”; „Antologia Scriitorilor Romani Contemporani din Intreaga Lume,STARPRESS 2013, editie bilingva, romana-germana”. pe site-urile literare diverse: Casa gândului Cleopatra lithera.ro, negrupealb
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de visul plecărilor. Vifornița tăcerii închipuie mijloc De iarnă. Acolo, într-o zi, coboară soarele În preajma îngerilor, spre a le povesti Despre fiul lui Sîmpetru, cel țintuit De stâncă în lanțuri sunătoare Ca o strună și lovind cu aripa În harpa lăcrimată a ierburilor. Vulturi vin, vulturi vin, pieptul Fantasmelor despică, iar peste grădină Începe un cântec, cine stie, O fi vânt al amiezii, acolo, Într-o noapte. Se sfătuiesc stelele Într-o limbă a necunoscutului Astfel ca eu să nu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
alții. Unul dintre ei, pîntecos și fără nici un fir de păr vizibil pe tot trupul, părea căpetenia bandiților. Înfățișarea și atitudinea lui, În lumina acelui terariu de priveliști cumplite, mă făcu să mă gîndesc la un Nero fericit, ciupindu-și harpa În timp ce Roma se mistuia la picioarele lui. Cu o atitudine maiestuosă, Împăratul Nero Îmi zîmbi, jucăuș. I-am Întors gestul, plin de speranță. Personajul În cauză Îmi făcu semn să mă apropii, ca și cînd ar fi vrut să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
galben-aurii. Mobile grațioase stil Louis XVI, un mic birou cu partituri deschise și foi scrise de mână, de parcă doar cu câteva minute înainte Maestrul și-ar fi părăsit însemnările, dispărând în altă odaie, apoi o spinetă, vase cu floarea-soarelui, o harpă fără corzi, de pe vremea lui Mozart, fotografii, tablouri vechi, iar pe peretele central o pânză uriașă a Ioanei: pete de soare și de verde. Ne-am așezat pe canapeaua moale, de culoarea po rumbului, fermecate de atmosfera obiectelor din jur
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]