1,047 matches
-
Un glas parcă îmi șoptea ceva... Mi-am încordat auzul și l-am auzit pe Misail Călugărul, care îmi spunea: “Într-acea vreme odihnind Ștefan vodă la Vaslui, i-au venit olăcari de sârg de la Soroca, cum Lobodă și Nalivaico hatmanii căzăcești au intrat în țară și pradă. Deci Ștefan vodă neputând suferi pe nepriieteni a-i lăsarea să strice țara, ce îndată cu ai săi, cu câți era, i-au căutat a merge, unde s-au și tâmpinat cu acea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai săi, cu câți era, i-au căutat a merge, unde s-au și tâmpinat cu acea oaste căzăcească pe Răutu, la Grumădzești. Fiindu cazacii în pradă rășchirați și lovindu-i noaptea fără veste, fură biruiți cazacii. Atunci și Lobodă hatmanul căzăcesc fu prins de oastea lui Ștefan vodă. Și gonindu-i spre Nistru, Nalivaico hatmanul și cu o samă de cazaci au dat să treacă Nistrul și mulți s-au înecat și un polcovnic al său vestit, Jora, acolo s-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu acea oaste căzăcească pe Răutu, la Grumădzești. Fiindu cazacii în pradă rășchirați și lovindu-i noaptea fără veste, fură biruiți cazacii. Atunci și Lobodă hatmanul căzăcesc fu prins de oastea lui Ștefan vodă. Și gonindu-i spre Nistru, Nalivaico hatmanul și cu o samă de cazaci au dat să treacă Nistrul și mulți s-au înecat și un polcovnic al său vestit, Jora, acolo s-au înecat și alți mulți. Și astăzi iaste pomenit acel loc, de-i dzic Vadul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vânzării a câtorva fălci de vie și a unor cai furați de la paharnicul Costantin. Știu despre ce-i vorba, vere. Există un ispisoc de întăritură dat de Antonie Ruset voievod, la 30 martie 1676 (7184), pentru o vie cumpărată de hatmanul Buhuș de la Martin Panica, cel care a furat caii paharnicului. Chiar dacă via nu se află aici la Șorogari, ci la Miroslava, am amintit-o pentru că este interesant felul cum a fost întocmit actul de întăritură dat de vodă hatmanului. Tu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de hatmanul Buhuș de la Martin Panica, cel care a furat caii paharnicului. Chiar dacă via nu se află aici la Șorogari, ci la Miroslava, am amintit-o pentru că este interesant felul cum a fost întocmit actul de întăritură dat de vodă hatmanului. Tu ai băgat de seamă că vodă povestește toată tăreșenia furtului? O ia de la capăt și o duce până la coadă. În final, spune: “Deci și domniia mea, adeverind așea, într-acesta chip, povestea lor, am pus pre Martin Panica la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
până la coadă. În final, spune: “Deci și domniia mea, adeverind așea, într-acesta chip, povestea lor, am pus pre Martin Panica la temniță ca să plătească caii păgubașilor ; și neavînd altă nimcă , fără numai... vie în Miroslava, s-au rugat dumisale hatmanului Buhuș să cumpere viile și le-au cumpărat”. Vodă merge până acolo încât spune: “Cînd au fost în zilele lui Dumitrașco vodă, le-au perit trei cai din coada hăleșteului de aici, de la Iași, și îmblînd ei pre urma cailor
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vere. Spune de-a dreptul ce ai de zis. Întâi am să-ți spun că niciodată n-am vorbit despre această mănăstire. Așa că trebuie s-o luăm pe îndelete. Această biserică aflată în Tătărași, a fost zidită pe la 1629 de către hatmanul Nicoriță Baltag, pe locul alteia, din lemn, care se spune că ar fi fost ridicată pe locul unde - la 1415 - Alexandru cel Bun voievod, împreună cu boierii, ar fi întâmpinat sosirea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, aduse de vodă de la Constantinopol
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Alexandru cel Bun voievod, împreună cu boierii, ar fi întâmpinat sosirea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, aduse de vodă de la Constantinopol cu multă cheltuială. Se știe că moaștele au fost depuse în Catedrala mitropolitană din Suceava. Voiam să mai spun că hatmanul Nicoriță, împreună cu soția sa Theodosia, au închinat această mănăstire ca metoh al Sfântului Sava de la Ierusalim. După 25 februarie 1635, vin marii boieri ai țării, care spun: “Noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de ceremonialul primirii lor; spătarul purta spada domnului la cereminii și îndeplinea hotărârile acestuia; în lipsa domnului era comandant suprem al armatei; comisul - avea în grijă grajdurile domnești; hatmanul Moldova rol militar; la sfârșitul sec. XIV, a doua poziție în stat, după domn, era ocupată de: banul Olteniei în Țara Românească; portarul Sucevei în Moldova. -În a doua jumătate a sec. XV, odată cu întărirea autorității centrale, din Sfatul domnesc
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
care am prezentat doar cîteva exemple, există și modalități evidențiabile, formal ori semantic, care marcheză consolidarea toponimizării unităților, în plan individual și prin influența ansamblului denominativ în care se integrează. Aducem ca exemple unele forme „derivate“ fonetic (Anineș < Aniniș, Hetmanul < Hatman, Ciulniță < Ciuliniță, Iloaiei < Ilioaiei) sau gramatical (Cărbunarea < Cărbunări, Gîrnițu < Gîrniță, Gropu < Groapă, Pîrîu Scurtelui, Bordeia, Bălgrade, Iancuri, Dealul de Groapă, Rîu de Mori, Valea cu Maria, Preluca lu Paltin, Stogu lu Cale), care sunt „memorabile“, unice, deci individualizante, prin disocierea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a doua jumătate a secolului al IX-lea, iar procesul creștinării lor reflectă adâncirea contradicției între catolicism și ortodoxism. La cronicarii polonezi, sciții și sarmații sunt alte nume pentru traci. Cronicarul Grigore Ureche folosește pentru locuitorii Daciei numele de sciți: „Hatmanul râmlenescu ce l-au chemat Flacus au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri”, dar respinge numele Sciția pentru Moldova din cauza dimensiunilor teritoriale. „Vor unii să zică Moldovei c-au chiemat-o Sțitiia sau Schitia - pre limba slovenească. Ce Sțitiia cuprinde
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
adevărat, spune Ureche, că la est de Carpați „oștile romane au locuit și au iernat de multe ori cum însăși semnele arată: movile mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri“, dar ele au fost retrase de „hatmanul râmlenesc“ din cauza barbarilor care le atacau mereu, astfel că țara „s-a pustiit“. În felul acesta popularea și întemeierea Moldovei, întinderea ei până la Nistru și mare, s-ar fi făcut în urma unui nou descălecat, realizat de data aceasta de „păstorii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
obișnuiește atât de mult cu mâncările delicate, încât nu mai poate să trăiască fără friptură de fazan, brânză de Parma, salam de Verona, icre moi, conserve de Franța și vinuri din cele mai celebre dealuri ale Europei.“ Eufrosina Manu, soția hatmanului Răducanu Roset (bunicul lui Radu Rosetti), „se lăuda că ea a învățat pe moldoveni cum să mănânce și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ghica<footnote Ghica, Grigore Alexandru, Domn al Moldovei (1764-1767 și 1774-1777) footnote>. În slujba lui i se dă dregătoria de Ceauș Spătăresc<footnote Ceauș spătaresc, grad militar inferior, comandant al unei cete de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Ghica, Grigore Alexandru, Domn al Moldovei (1764-1767 și 1774-1777) footnote>. În slujba lui i se dă dregătoria de Ceauș Spătăresc<footnote Ceauș spătaresc, grad militar inferior, comandant al unei cete de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sută de seimeni era condusă de spătarul Vasile Cociul, bărbat falnic, care se trăgea din neamul albanezilor. În urma lor, călărea Dumitașcu Ștefan logofăt, purtând în mână un buzdugan de aur curat, apoi, alți mari boieri, în frunte cu Miron Barnovschi hatmanul și portarul Sucevei. Lângă domnitor, ascultând slugarnic, vistiernicul Hrize se căznea să priceapă înțelesul slovelor citite de stolnicul Neculai Ureche, asudând sub dulama cumpărată de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
portarul Sucevei. Lângă domnitor, ascultând slugarnic, vistiernicul Hrize se căznea să priceapă înțelesul slovelor citite de stolnicul Neculai Ureche, asudând sub dulama cumpărată de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului de hatmanul Barnovschi, se îngustă la trecerea Bahluiului, lățindu-se la vederea Bisericii Sf. Gheorghe, aflată în apropierea Curții. Domnul descălecă și păși în întunecimea sălii tronului, luminată, sporadic, de lampioanele aduse cu multă trudă de la Veneția, loc de surghiun al tinereții
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
postelnicul, retrăgându-se îmbujorat spre capătul sălii. Cine-i la rând, logofete? Iaca un boier grec, Doamne! se hlizi Dumitrașcu. Și dacă-i grec, n-are nevoie de dreptate? întrebă îngăduitor Radu Mihnea. Ba cum să nu, Măria Ta, îndrăzni hatmanul Barnovschi, că doar țara noastră e și țara lor. Hatmane, pentru aste vorbe și vicleșuguri alții au plătit cu capul, amenință domnitorul. Măria Ta, încercă să domolească primejdia Celebi Constantin, pârcălabul de Neamț, hatmanul o fi închinat câteva ulcele de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cum să nu, Măria Ta, îndrăzni hatmanul Barnovschi, că doar țara noastră e și țara lor. Hatmane, pentru aste vorbe și vicleșuguri alții au plătit cu capul, amenință domnitorul. Măria Ta, încercă să domolească primejdia Celebi Constantin, pârcălabul de Neamț, hatmanul o fi închinat câteva ulcele de vin negru! Ș-apoi o hi ostenit după drumul lung până la curtea Măriei Tale, se băgă în vorbă și Condică, pârcălabul Hotinului. Tăceți, cinstiți boieri, îi îndemnă logofătul, hai mai bine să auzim ce
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
poimâine noapte, când vârcolacii vor mânca luna, iar creștinii s or ascunde de frică! promise diacul, desprinzându-se din îmbrățișarea molatică a domniței. În tot acest timp, doi ochi scrutau întunericul nopții, încercând să deslușească vorbele celor doi îndrăgostiți. Era hatmanul Barnovschi, care nu plecase spre Suceava, întârziind din pricina unor daraveri cu vierii din Dealul lui Vodă, care-i datorau vinăritul pe ultimii doi ani. Dușmănia fățișă asupra domnitorului găsea o cale de izbândă! Putea să-l lovească în mândria lui
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
vinăritul pe ultimii doi ani. Dușmănia fățișă asupra domnitorului găsea o cale de izbândă! Putea să-l lovească în mândria lui de tată de familie. Ce s-ar mai bucura să știe toți boierii despre isprava domniței! Cu aceste gânduri, hatmanul îl pofti la sfat, a doua zi, pe diacul Radu: Frumos mai scrii, diece! Mulțumesc pentru cinstea ce mi-o arăți, cinstite hatmane, dar cred că pentru alte pricini m-ai chemat! stărui tânărul slujitor. Am știut că ești dezghețat
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Sucevei. Vreau să te ajut în împlinirea dragostei tale! Dar eu nu iubesc decât pe Domnul! Vorbe mari, diece! Te-am zărit aseară sărutând doi ochi albaștri de copilă neprihănită. Și tare mă tem că tătâne-su nu știe! zâmbi hatmanul. Cinstite hatmane, n-o să poți pune stavilă iubirii a două suflete nevinovate! murmură rugător tânărul slujbaș. Ba dimpotrivă, am hotărât să v-ajut! O s-o răpești mâine noapte pe domnița Catrina și-ai s-o aduci în cetatea Sucevei, pe
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
domnul Radu Mihnea l-a îndemnat să învețe slovele, trimițându-l la mănăstirile de la Sfântul Munte și apoi luându-l la curtea lui de la Iași. „Nu mă pot pune împotriva sorții!” hotârî diacul Radu. „Ș-apoi, dacă mă sprijină și hatmanul, izbânda-i sigură” se gândi el mai înțelept. Domnitorul n avea habar de ce se petrecea în încăperile curții domnești, fiind tulburat de ticluirile vicleanului Nicodim, care-l împingea spre un război cu boierii pământeni. Și se mai gândea și la
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
răbufni Vodă, poruncind să se arate boierilor: Cinstite fețe boierești, începu el molcom, acoperindu și mânia ce-i stăpânea întregul suflet. Am hotărât, la ruga clucerului Iordache, să fie pus în slujbă ruda lui Ilie. Bună alegere, Măria Ta! râse hatmanul Barnovschi. Hatmane, amenință Domnul, prea te-ai așezat la Curte. Ai uitat îndatoririle slujbei domnești? Măria Ta, se potoli hatmanul, am mai avut de descurcat unele treburi ale moșiei. Dar astă seară plec unde mi-e locul, încredință el. Așa
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
boierie nu este? Plecați la slujbele voastre și lăsați caftanele în mâinile mele! porunci domnitorul, trântind ușa ce ducea la coridorul dinaintea salonului. „Dacă era o copilă sau soție a vreunui boiernaș moldovean, uita Măria Sa să trimită ștafete!” se gândea hatmanul Barnovschi, căutându-l pe diacul Radu pentru a-și pecetlui făgăduiala. Dar diacul se feri de privirea pătrunzătoare a hatmanului, îndemnându-se la post și ascultare Domnului. Zilele trecură netulburate de puținele întâmplări petrecute la Curtea din Hîrlău: domnița Catrina
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]