1,072 matches
-
să sară. Nu mi-a trecut prin minte nici un motiv care l-ar fi făcut să sară. Era probabil tulburat. L-am privit iarăși pe Breeze. Îi păsa mai mult de-o grămadă. Ținea între degetele-i butucănoase una din havanele învelite în celofan și spinteca celofanul cu un briceag. L-am urmărit cum desface învelișul și dichisește capătul havanei cu lama briceagului, apoi pune briceagul la o parte, ștergând cu atenție lama de pantaloni. L-am urmărit cum a scăpărat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tulburat. L-am privit iarăși pe Breeze. Îi păsa mai mult de-o grămadă. Ținea între degetele-i butucănoase una din havanele învelite în celofan și spinteca celofanul cu un briceag. L-am urmărit cum desface învelișul și dichisește capătul havanei cu lama briceagului, apoi pune briceagul la o parte, ștergând cu atenție lama de pantaloni. L-am urmărit cum a scăpărat un chibrit și și-a aprins havana cu grijă. A învârtit-o în flacără, apoi a îndepărtat chibritul încă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu un briceag. L-am urmărit cum desface învelișul și dichisește capătul havanei cu lama briceagului, apoi pune briceagul la o parte, ștergând cu atenție lama de pantaloni. L-am urmărit cum a scăpărat un chibrit și și-a aprins havana cu grijă. A învârtit-o în flacără, apoi a îndepărtat chibritul încă arzând și a tras din ea până s-a convins că arde cum trebuie. După aceea a stins chibritul și l-a pus lângă celofanul mototolit de pe masa
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lângă celofanul mototolit de pe masa de cocteil. S-a lăsat apoi pe spate, și-a tras în sus un crac de la pantaloni și a început să fumeze liniștit. Gesturile îi erau identice cu cele din apartamentul lui Hench, când aprinsese havana, și probabil așa vor fi totdeauna când își va aprinde o havană. Ăsta-i era felul și asta îl făcea periculos. Nu tot atât de periculos ca un tip sclipitor, dar mult mai periculos decât un coleric precum Spangler. Astfel de secvențe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
spate, și-a tras în sus un crac de la pantaloni și a început să fumeze liniștit. Gesturile îi erau identice cu cele din apartamentul lui Hench, când aprinsese havana, și probabil așa vor fi totdeauna când își va aprinde o havană. Ăsta-i era felul și asta îl făcea periculos. Nu tot atât de periculos ca un tip sclipitor, dar mult mai periculos decât un coleric precum Spangler. Astfel de secvențe dau sarea și piperul unei scrieri în care spectacolul enigmistic pare a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în susul râului Guadalquivir către Coria. Călătoria peste Oceanul Atlantic ne-a luat atât de multă vreme fiindcă Santa Veronica noastră a fost lovită de vânturi puternice și a suferit pagube destul de mari, așa că am rămas mai bine de șase luni în Havana pentru reparații. Aici, însoțitorul lui Tanaka Tarozaemon și-a dat ultima suflare, sărmanul de el. Era vorba despre omul care fusese grav rănit la genunchi. Chiar și după înmormântare, Tanaka a fost atât de disperat, că ți se rupea inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dări de seamă sosite din partea unei mănăstiri franciscane din Manila. Am aflat că asuprirea creștinilor pe tot cuprinsul Japoniei a început în luna februarie a anului ce a urmat plecării noastre. Chiar în timpul când noi așteptam să ridicăm ancora din Havana, în Japonia, bătrânul așezat în scaun de catifea dădea atunci pe neașteptate un edict prin care nu numai misionarii, ci și credincioșii japonezi erau alungați din țară și prin care venerarea credinței creștine era oprită pretutindeni în Japonia. Eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Vasul transporta aur și l-au luat pe tot. L-au golit. Eu am fost ăla care l-a găsit și nu m-am ales cu nici un bănuț. Da’ a fost o Întreagă poveste. Cică era chiar lângă portul din Havana când a Început uraganul și n-au putut acosta sau n-au primit permisiunea. Căpitanu’ ar fi Încercat să-l bage În port. Așa că am mers mai departe și noaptea, când Încercau să străbată golful dintre Rebecca și Tortugas, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
instalată poate pe capotă - dacă Moartea pășește miraculos prin geam și vine după tine, te ridici tacticos, după toate probabilitățile, și te duci cu ea, privind feroce, dar calm. Sunt șanse să-ți iei trabucul cu tine, dacă e o Havană veritabilă. — Ce-i de făcut? Pur și simplu să stăm aici? a început să se lamenteze doamna de onoare. Mor de căldură! Doamna Silsburn și cu mine ne-am răsucit la timp ca s-o vedem privind în direcția soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
pe gânduri.) Doamna de onoare s-a întors și, pentru prima dată, s-a adresat direct bătrânelului pipernicit de lângă ea. Spre nesfârșita mea satisfacție, omulețul continua să privească drept în față, de parcă peisajul lui personal nu se schimbase cu nimic. Havana neaprinsă era fixată între două degete. Deducând, probabil, din aparenta lui nepăsare față de teribila larmă produsă de cohortele de tobe și trâmbițe sau, posibil, conform unei teze necruțătoare că toți bătrânii trecuți de optzeci de ani trebuie să fie sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
am cumpărat prima Biblie, deasupra redacția Vieții Studențești și a Amfiteatrului, mai apoi în sus, pe Bulevard, cârciumile „Tomis“ și „Tic-Tac“, lactobarul unde servea Tanti Rozi, cinematograful „Victoria“, magazinul Beldiman, fosta librărie a Academiei, C.E.C.-ul de odinioară, transformat în „Havana Club“, iar acum în Cazino, cofetăria de pe colț, fostele consignații de pe Academiei, cazinoul „Trocadero“, a fost și acolo un restaurant, și uite-așa, în pas leneș, într-o dimineață ca aceasta, aș putea să-mi descriu aproape patruzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
joc de păreri, nu intră nici măcar în textul care se revarsă, absorbindu-mă. Nu-i poveste textul meu, după cum eu însumi, cu toate ale mele, încă nu sunt text. Pe Conți aveam să o reîntâlnesc câțiva ani mai târziu la „Havana“ în bar. Abia se deschisese localul, în semn de cinstire a tradiționalei prietenii româno-cubaneze. Fusese Fidel Castro nu cu mult timp în urmă în România și își exprimase nedumerirea că salahorii multilateralei dezvoltate nu au un loc anume unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
bar. Abia se deschisese localul, în semn de cinstire a tradiționalei prietenii româno-cubaneze. Fusese Fidel Castro nu cu mult timp în urmă în România și își exprimase nedumerirea că salahorii multilateralei dezvoltate nu au un loc anume unde să fumeze havane și să bea celebrul „Havana Rom“. Mai ales că era convins că românii lui Ceaușescu se deprinseseră să fumeze în mod curent havane, după ce, an de an, zeci de ani, brigăzi entuziaste de tineri făcuseră stagii de câte o lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în semn de cinstire a tradiționalei prietenii româno-cubaneze. Fusese Fidel Castro nu cu mult timp în urmă în România și își exprimase nedumerirea că salahorii multilateralei dezvoltate nu au un loc anume unde să fumeze havane și să bea celebrul „Havana Rom“. Mai ales că era convins că românii lui Ceaușescu se deprinseseră să fumeze în mod curent havane, după ce, an de an, zeci de ani, brigăzi entuziaste de tineri făcuseră stagii de câte o lună sau chiar mai mult la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
România și își exprimase nedumerirea că salahorii multilateralei dezvoltate nu au un loc anume unde să fumeze havane și să bea celebrul „Havana Rom“. Mai ales că era convins că românii lui Ceaușescu se deprinseseră să fumeze în mod curent havane, după ce, an de an, zeci de ani, brigăzi entuziaste de tineri făcuseră stagii de câte o lună sau chiar mai mult la tăiat trestie-de-zahăr în Cuba. Neuitatele zafra cu care lagărul socialist ținea Cuba la sân. Au amenajat atunci un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care purta o pălărie din rafie, țuguiată, cu o bentiță verde și cu fel de fel de etichete și timbre lipite de jur-împrejur. Barmanul nu era cubanez, era dom’ Costiță, de la „Cireșica“, detașat aici în interes de serviciu. Poposeam la „Havana“ pe calea spre casă, seara. Era prima haltă pe drumul spre stația tramvaiului, din capătul Căii, pe cheiul gârlei, în dreptul blocului unde Ester locuise în ultimul an de studenție. Intrasem de mai multe ori în acel bloc. De multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu cineva de la Teatru sau de la Cinematografie și mă lăsam uitat în nepăsarea clipelor de taifas. Uneori chiar voiam să ajung mai devreme acasă. Într-o astfel de înserare, din mijloc de toamnă, cu ploaie urâtă, îmi beam romul la „Havana“ și notam ceva în carnețelul de care nu mă despărțeam niciodată, pe atunci. Nu observasem că, în stânga mea, cu capul proptit în mâini, o femeiușcă mă privea înduioșată. În cele din urmă, s-a aplecat spre mine, trăgându-mă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mai înduioșată. Mă mângâie chiar, încet, abia atins, pe mâna care încă acoperea carnețelul. — Hai, lasă, nu te mofluza. Am făcut și eu o poantă de glumă. Mă enervează așteptarea asta, până mâine. De-asta am și intrat aici. Pufni. Havana... Măcar de s-ar fi cărat acolo prostovanu’. Dar așa, Mexic... Pufni iar, și mai amuzată, cu vădit dispreț. Mai calici ăia decât noi. Am văzut și la cinema cum mănâncă la piață clătite cu ploșnițe. Le fugea alea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o frenezie a descoperirii Lumii. Am început cu o țigăncușă de cinci-șase ani care venea și cerșea la „Colombo“. Banii îi lua taică-su, un ins șchiop care pândea de pe trotuarul vecin, din dreptul C.E.C.-ului, devenit mai apoi restaurant „Havana“. De la fetița aceea am început să fiu atent la amărâții de pe Bulevard. Le-am făcut fișe. Cu unii chiar am discutat, iscodindu-i de-ale lor, pentru câțiva lei. Cei mai mulți nu voiau să-mi vorbească. Parcă nici nu pricepeau ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
m-am bizuit că, mai devreme sau mai tîrziu, avea să-și facă efectul. Îmi spuneam c-o să mă Întorc În Cuba, la mulatra mea, Într-o bună zi. Am fost arestat În timp ce Încercam să urc pe un cargobot spre Havana. Am uitat cît am stat Închis. După primul an, Începi să pierzi totul, chiar și rațiunea. CÎnd am ieșit, am Început să trăiesc pe străzi, unde dumneata m-ai găsit după o eternitate. Erau mulți ca mine, tovarăși de galerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
multă fervoare pentru misiunea asta”. Mal se gândi la zvonul pe care îl auzise: că Mickey Cohen cumpărase parte din Teamsters, sindicatul camionagiilor, de la reprezentantul lor de pe Coasta de Est - un tip care urmărea să investească banii în cazinourile din Havana. „Mickey C. ar putea fi muls pentru câțiva dolari dacă fondurile orașului se subțiază prea mult. Pun pariu că nu l-ar deranja dacă i-ar vedea pe cei de la AUFT fără contracte, înlocuiți de oamenii lui”. Loew se înroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
tare. Sunt jucător, domnu’ Upshaw. Așa că dacă vrei să mi-o plătești, înțeleg. Danny strânse pumnul drept și se pregăti să lovească, dar imaginea lui Booth Conklin și a câinilor lui îl opri. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL UNSPREZECE Trabucurile erau cubaneze, havane, iar aroma lor îl făcu pe Mal să-și dorească să nu se fi lăsat de fumat. Tirada lui Herman Gerstein și acompaniamentul lui Dudley Smith - zâmbete, gesturi, mici chicoteli - îl făcură să-și dorească să se întoarcă la Academia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și Juan Duarte, membri ai AUFT ce jucau rolurile unor indieni pe platoul de filmare unde se turna Masacrul tomahawkului. Iar acum tirada lui Gerstein îl făcea și mai nervos. Șeful de la Variety International se agita în spatele biroului, gesticulând cu havana lui, iar Mal nu și-l putea scoate din cap pe Buzz Meeks, care se strecurase din nou în viața lui - în cel mai rău moment posibil. — ...și vă pot spune, domnilor, că prin rezistență pasivă și alte măgării comuniste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
va trebui să eliminăm câteva nume după adresa actuală, grupa de sânge, activitatea în laboratoarele dentare, cazier etc. — Dă-i drumul. Notez. Danny scoase fișele. — Unele au adresă, altele nu. Unu: James George Whitacre, născut pe 5.10.1903, hotelul Havana, între Strada 9 și Olive. Doi: Ronald Dennison, născut pe 30.06.1920, nici o adresă. Trei: Coleman Masskie, născut pe 9.05.1923, Beaudry, numărul 236 Sud. Patru: Lawrence Thomas Waznicki, cu „c-k”, născut pe 29.11.1908, Bunker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nenorocitul ăla de Cuban Heel? a adăugat Brigit cu răutate. în perioada aia, Brigit, căreia îi plăceau hispanicii, și-o trăgea din când în când cu un cubanez. Când tipul se purta frumos cu ea, îi zicea Omul Nostru din Havana. Când se purta nasol, ceea ce se întâmpla în majoritatea timpului, Brigit folosea apelativul Cuban Heel. De fapt, îl chema Carlos, iar eu îi spuneam Titirezul. Carlos se credea un dansator extraordinar și se dădea în spectacol cu orice ocazie. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]