620 matches
-
și nu ale stat ulu i, chiar dacă autoritatea sta tală pare să fie acaparată de interesele financ iar e private (ca și în cazul com plexului Trezoreriei de pe Wall Street). Varietatea explicațiilor cu privire la globalizarea financiară, ce au în vedere puterea hegemonică, fac ca o evaluare generală să fie dificil de re alizat. O problemă generală este aceea că ele p ar a fi insuficiente. Pentru a explica de ce guvernele S.U.A. sau din Marea Britanie ar urmări astfel de politici, este necesară o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
aceste țări avansate. Mai mult, pentru a explica de ce alte țări ar alege în mod unilateral să le urmeze exemplul necesită, de asemenea, o analiz ă s imilară a politicii interne a fiecăreia. Chiar și versiunea coercitivă a teoriei puterii hegemonice nu poate evita acest lucru, ca atunci când țările puter nic dezvoltate exercită pre siuni asupra celor mai slab dezvoltate, pentru ca acestea să se liberalizeze. În absența unei astfel de analize, detaliile pr oce sului de globalizare financiară rămân fără explicație
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
o liberalizare similară, în același an? Teorii sistemice pot explica tendința accelerată spre liberalizare, după 1973, dar el e n u explică și nuanțele acestei tendințe. Această lacună pare să caracterizeze și acele a bor dări care subliniază rolul ideilor hegemonice în explicarea globalizării financiare. Dată fiind persistența reglementărilor financiare în majoritatea țărilor în dezvoltare, teoriile trebuie să explice de ce ideologia pie ței neoliberale a fost mai puțin influentă în aceste țări. O astfel de explicați e n ecesită, la rândul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
despre opțiunile de politică economică legate d e c ontul de capital. Într-ade văr, până nu demult, Chile s a remarcat, în principal, ca una dintre țările în dezvoltare din America de Sud care s-a opus înlăturării controlului asupra capitalului. Explicațiile hegemonice legate de globalizarea financiară subliniază rolul puterilor dominante și cadrul analitic dominant. Totuși, această per spectivă ridică mai multe probleme decât rezolv ă. Importanța relativă a constrâng 81 erii hegemonice versus liberalizarea unilaterală, în explicarea libera lizării financiare, rămâne neclară
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
America de Sud care s-a opus înlăturării controlului asupra capitalului. Explicațiile hegemonice legate de globalizarea financiară subliniază rolul puterilor dominante și cadrul analitic dominant. Totuși, această per spectivă ridică mai multe probleme decât rezolv ă. Importanța relativă a constrâng 81 erii hegemonice versus liberalizarea unilaterală, în explicarea libera lizării financiare, rămâne neclară. Abordările hegemonice susțin ideea că globaliza rea financiară consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de globalizarea financiară subliniază rolul puterilor dominante și cadrul analitic dominant. Totuși, această per spectivă ridică mai multe probleme decât rezolv ă. Importanța relativă a constrâng 81 erii hegemonice versus liberalizarea unilaterală, în explicarea libera lizării financiare, rămâne neclară. Abordările hegemonice susțin ideea că globaliza rea financiară consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea financiară în afara granițelor sale (S.U.A.) sau sub forma un or idei hegemonice
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a constrâng 81 erii hegemonice versus liberalizarea unilaterală, în explicarea libera lizării financiare, rămâne neclară. Abordările hegemonice susțin ideea că globaliza rea financiară consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea financiară în afara granițelor sale (S.U.A.) sau sub forma un or idei hegemonice (neolibera lismul de piață) care influențează supozițiile și opțiunile guvernanților. Pu tem observa că argumentele axate pe hegemonii t ind să-și piardă claritatea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
hegemonice susțin ideea că globaliza rea financiară consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea financiară în afara granițelor sale (S.U.A.) sau sub forma un or idei hegemonice (neolibera lismul de piață) care influențează supozițiile și opțiunile guvernanților. Pu tem observa că argumentele axate pe hegemonii t ind să-și piardă claritatea analitică, din moment ce, în general, ele trebu ie să fie însoțite de explicații care vizează grupuri de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a a răta de ce puterile hege monice adoptă liberalizarea financiară și de ce al ții le urmează exemplul. 2.2.3. Abordarea raționalistă din perspectiva g rup urilor de interese După cum am remarcat anterior, atât perspectivele determinismului tehnologic, cât și explicațiile hegemonice asup ra globalizării financiare tind să se bazeze, în analiza fenomenului, pe intere sul de grup. Totuși, teoriile de politică economică a grupurilor de interese rep rez intă o ramură relativ nouă în sfera finanțelor globale. De obicei, astfel de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dovedit posibil. De aici, și faptul că implic ați ile problemei de informare nu au fost complet analizate în literatura de specialitate, punându se la îndoială predicțiile acesteia. Teoriile structurale, inclusiv cele ale determi nis mului tehnologic și ale puterii hegemonice, ne ajută mai mult să explic ăm tendința generală către deschidere financiară, de după anii 1970. Abord are a din perspectiva rațio nalistă a grupurilor de interese, suplimentată de analiza instituțională, oferă o înțelegere considerabil mai bună a modelului tra nsnațional
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
deologic creat prin influența liberalismului de piață - toate acestea au fost mai importante pentru libera lizarea financiară din țările în dezvoltare, d ecâ t oricare dintre factorii identificați de modelele raționaliste. Abordările grupurilor de interese raționaliste, în contrast cu abor darea puterii hegemonice, se axează nu pe forțe st ructurale și pe decizii guvernamentale, ci pe preferințele principalelo r g rupuri de interes social. Liberalizarea financiară, din această perspecti vă, are loc atunci când gru purile care favorizează acest proces sunt mai b ine
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la polul opus, al doilea risc poate fi exprimat astfel: punînd în evidență că tendințe similare se manifestă și la nivelul Uniunii și al statelor, apare riscul de a transforma conceptul de "guvernanță la niveluri multiple" într-o categorie analitică hegemonică. Acest fenomen este frecvent în cadrul științelor politice: de exemplu, conceptul de "democrație consensuală", dezvoltat în anii șaizeci pentru a pune în evidență natura "micilor democrații" (Belgia, Luxembourg, Olanda, Elveția, Austria) în comparație cu marile democrații majoritare, a cunoscut un astfel de succes
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
hărțile 12 și 13) am fost nevoiți să ne înțelegem, adesea simultan, nu numai cu ucrainienii, bielorușii și rușii ortodocși, în ascensiune de la Petru I încoace, dar și cu austriecii mai întreprizi în Transilvania și Bucovina, cu nemții și turcii hegemonici, cu ungurii extensibili și sovieticii focoși de "invincibili". Adesea, tratativele au implicat și autoritățile și mentalitățile religioase. Ortodocșii toleranți cu catolicii, lutheranii, calviniștii, mozaicii, islamicii și enoriașii altor culte nu au ajuns la războaiele religioase de altădată din Vest. Ei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din anii '40 ai secolului trecut, printr-o ofensivă continuă, s-au exportat odată cu tehnica militară modernizată rapid și cu sistemele politico-ideologice sovietice foarte eficiente. În scurt timp s-au subordonat economiile tuturor țărilor din Centrul și Sud-Estul continentului ambițiilor hegemonice ale URSS-ului. Supralicitat, obiectivul a eșuat în "întrecerea pașnică" cu țările lumii occidentale. În vara anului 1991, URSS s-a prăbușit, printr-un puci, ca stat comunist conducător de sistem. În 45 de ani de "modernizare cu sprijin sovietic
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
jucat de slavi, de popoarele orientale și, prin extensie, la Alexandru Bogdan-Pitești, și de cele balcanice. Nu este exclus ca patricianul estet, patron al artelor, să-i fi avut în vedere și pe ruși, însă este clar că un rol hegemonic putea fi exercitat de către România numai asupra popoarelor din Balcani. În context decadent, criticul-estet deschide perspectiva supraviețuirii prin cultură a civilizațiilor apuse sau ajunse într-o fază crepusculară. Pentru comparație, apar ca repere decadențele prestigioase ale civilizațiilor grandioase, stinse, având
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Symbols in Contemporary Syria” (1999). e. Universitatea Pennsylvania - profesorul de geografie politică Colin Flint are drept obiective de interes, potrivit propriilor afirmații, “războiul și pacea, terorismul, hegemonia americană și lumea arabă”. Autorul a dezvoltat noțiunile de extrateritorializare, reteritorializare și putere hegemonică în geografia politică, abordând consecințele conflictualității în raporturile interarabe, în lucrarea sa de referință - “The Geography of War and Peace: from death camps to diplomats” (2004). f. Universitatea New Hampshire - Alasdair Drysdale, profesor de geografie umană, a analizat în ultimele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
petrecea în adîncul meu o trezire lentă și inconștientă cu privire la Europa. Și în vreme ce Europa încetase a mai fi în ochii mei un simbol al imperialismului, vedeam din ce în ce mai clar că devenise ea însăși miza și victima noilor imperialisme; cel al Statelor Unite, hegemonic, dar silit să bată în retragere în Cuba, Vietnam și Iran, afișînd o atitudine deopotrivă condescendentă și protectoare față de națiunile Europei occidentale; cel al URSS, care nu încetase să progreseze la scară mondială. Începeam a întrezări dezvoltarea puterii militare sovietice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și nebuloasei Germanii, precum și excesului de misticism slav, subtilității retorice italiene sau sumbrei pasiuni hispanice. Concepția noastră este de asemenea viciată de infiltrarea perfidă a naționalismului în neo-europenismul francez, care, silit să cedeze Germaniei prim-planul economic, rezervă Franței rolul hegemonic de Călăuză politică și de Apărător al păcii, care veghează asupra turmei europene cu ciomagul atomic la centiron. Neîndoios, un foarte mare număr din referințele culturale care vor ieși de sub pana-mi vor fi franceze, însă diversele patrii culturale italiană
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și apoi inevitabil în virtutea răsturnării radicale petrecute în URSS: domnia deplină a sistemului totalitar în strategia de expansiune planetară fusese urmată începînd din 1987, și în mod co-relativ, de deplasarea internă a URSS în afara totalitarismului și de abandonarea politicii externe hegemonice. Pornind de la aceeași logică a avut loc în 1989 propagarea în lanț a revoluțiilor antitotalitare în fostele pseudo-democrații populare, și cu toate că procesul de democratizare rămîne incert pînă și în URSS, cu toate că acesta comportă eventualități regresive și explozive, noul an 1990
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ceea ce îl localizează și îl individualizează cu precizie, precum și de orice marcă a ticăloșiei flagrante. Mai mult, ne este foarte greu să recunoaștem dușmanul: dușmanul nu este americanul, nu este rusul, nu este chinezul. Dușmanul nu este etnic, el este hegemonic. Nu este barbar în sensul din trecut al termenului, de vreme ce barbaria este îngrădită în civilizația tehnică căreia Europa însăși i-a dat naștere. Dușmanul nu are o trăsătură aparte care să-l particularizeze, în afară de omogenizarea care distruge cu buldozerul multiplele
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Ceea ce este un lucru deopotrivă fericit și nefericit: ea nu poate, desigur, să-și producă propriii martiri, propriile Sfinte Blandine*, propriile Ioane d'Arc, însă nu ar putea nici să producă indivizi precum Torquemada sau Loyola. Pentru Europa dominatoare și hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și Științei deveneau mincinoase în clipa în care deveneau mesianice. De aceea trebuie să salvgardăm umanismul, știința și rațiunea retrăgîndu-le orice misiune sau funcție mesianică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și de cadența impuse de tranziție / integrare, decât de raporturile politice între legislativ și executiv sau între putere și opoziție. Sistemul de partide politice ar fi putut influența pozitiv poziția deținută de Parlament. Absența unei formațiuni care deține o poziție hegemonică crește, începând cu 1992, șansele acestei instituții de a se implica de manieră activă în crearea politicilor căci, un număr mare de partide a căror putere relativă este mai curând echilibrată, facilitează exprimarea opțiunilor politice și întărește, indirect, parlamentul, transformat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe care le pune lumea arabă unui tânăr cercetător din domeniul geografiei politice, probleme care, trebuie spus, au fost bine prezentate de domnul Cezar Teclean. O astfel de problemă este aceea a fragmentării politice a lumii arabe și a pretențiilor hegemonice ale diferitelor state, Încercările de constituire a diferitelor uniuni și confederații au fost, toate, sortite eșecului, fără excepție ambițiile și pretențiile proprii, ca și resursele naturale și financiare, cât se poate de diferite, dovedinduse mai puternice decât sentimentul de solidaritate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
arabofon). Dată fiind poziția sa de răscruce de-a lungul marilor rute strategice de tranzit și miza rezervelor energetice imense de care dispune, domeniul arab a intrat în mod inevitabil în ecuația desfășurării “războiului rece” din perioada postbelică, când, rolul hegemonic de altădată al Marii Britanii și Franței, a fost înlocuit treptat cu “umbrela” intereselor americane, iar pe unele segmente spațiale cu pătrunderea ingerințelor sovietice/ruse (Yemenul de Sud, Egipt între 1953-1971, Libia, Siria, Algeria). Din acest motiv, interesul pentru cunoașterea realităților
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
arabofon). Dată fiind poziția sa de răscruce de-a lungul marilor rute strategice de tranzit și miza rezervelor energetice imense de care dispune, domeniul arab a intrat în mod inevitabil în ecuația desfășurării “războiului rece” din perioada postbelică, când, rolul hegemonic de altădată al Marii Britanii și Franței, a fost înlocuit treptat cu “umbrela” intereselor americane, iar pe unele segmente spațiale cu pătrunderea ingerințelor sovietice/ruse (Yemenul de Sud, Egipt între 1953-1971, Libia, Siria, Algeria). Din acest motiv, interesul pentru cunoașterea realităților
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]