2,554 matches
-
1974 obține titlul de Doctor în Litere cu teza "Opera lui Titu Maiorescu" la Universitatea din București. Teza de doctorat a stat la baza cărții sale "Contradicția lui Maiorescu", o incursiune critică, un eseu biografic și psihanalitic, un exercițiu de hermeneutică necesar, întrucât studiile despre Maiorescu sufereau de politizarea excesivă. Carieră didactică universitară la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din București începută în 1963, este numit profesor titular în 1990. Predă, de asemenea, și studenților străini. Debutează cu
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
magia și teologia formează o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce caută unirea cu divinitatea. ul i-a influențat, în diferite moduri, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii. Denumirea de hermetism (ca și aceea de hermeneutică) vine de la numele lui Hermes Trismegistul ("Hermes Trismegistos"), unul din Marii Înțelepți Inițiați din trecutul istoric. Hermetismul, ca filozofie, se bazează pe șapte legi universale, denumite și "Principiile Adevărului": Totul este spirit, Universul este mintal" Această lege explică faptul ca
Hermetism () [Corola-website/Science/336552_a_337881]
-
exaltarea emoțională pe care o operă de artă o poate trezi spiritului decadent (este vorba despre celebrul tablou „Salomea” al lui Gustave Moreau dar și despre diferitele lecturi din Dickens). În decadentism, important nu este neapărat ceea ce se vede, ci „hermeneutica”: ceea ce se simte când se vede și rezultatul creator al acestei senzații. Este curentul care cere din partea publicului o cooperare la munca artistică în sensul „recreării”. Imaginea propusă de decadenți este una violentă, care șochează, având o putere fascinantă și
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
Sadră Shiīrăzī ( 1571-1640), Corbin interpretează imaginația ca fiind o facultate transcendentă, care face ca lumea imaginală să fie o realitate transfigurată și care subjugă corpul imaginal ( "jism miṯălī"), acesta cunoscând la rândul său realitățile create de Dumnezeu, în urma inițierii sufletului. Hermeneutica Cărții este de fapt o teorie care se referă la situația specifică a șiismului definit printr-o serie de fapte spirituale care stau la baza tuturor comunităților care își ghidează existența după înțelepciunea Cărții ( "ahl al-kităb" ) ( Corbin, 1971: 136). Ceea ce
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
care se referă la situația specifică a șiismului definit printr-o serie de fapte spirituale care stau la baza tuturor comunităților care își ghidează existența după înțelepciunea Cărții ( "ahl al-kităb" ) ( Corbin, 1971: 136). Ceea ce Corbin teoretizează este de fapt o hermeneutică spirituală comparată a cărei rezultat în urma analizei tuturor religiilor ar fi cunoașterea unui "Domus Sapientiae". Această perspectivă indică de fapt ierarhii de semnificație care corespund rezonanțelor cuvântului divin în diferite sfere ale universului. Corbin mai punctează faptul că hermeutica spirituală
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
asigură în ismailism intrarea într-un "paradis potențial" ( "jinnat fi’l qowat"). Un alt aspect important în spiritualitatea interpretată de Corbin este imam-ul ( fără de care, Coranul ar fi doar un imam tăcut ( "șămit" )), un imam care are rolul maestrului hermeneuticii ( "șăḥib al-tă´wīl"). Conștiința eliberată de istoricitatea materială acceptă hermeneutica profetică ce depășește istoria reală și transcende orice sferă a universului. Corbin semnalează o dualitate prezentă în cele două conștiințe: un adevăr istoric și unul profetic, un sens istoric și
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
l qowat"). Un alt aspect important în spiritualitatea interpretată de Corbin este imam-ul ( fără de care, Coranul ar fi doar un imam tăcut ( "șămit" )), un imam care are rolul maestrului hermeneuticii ( "șăḥib al-tă´wīl"). Conștiința eliberată de istoricitatea materială acceptă hermeneutica profetică ce depășește istoria reală și transcende orice sferă a universului. Corbin semnalează o dualitate prezentă în cele două conștiințe: un adevăr istoric și unul profetic, un sens istoric și unul profetic, un caracter istoric al evenimentelor metaistorice și o
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
cosmic continuu, cantitativ și uniform, un timp exterior măsurat prin mișcarea astrelor, un timp psiho-spiritual interior, un timp propriu evenimentelor sufletești, un timp pur calitativ și un timp discontinuu. Aceste clasificări sunt de fapt scheme de filosofie a religiei adaptate hermeneuticii islamului care au la bază corespondența universală dintre "Deus revelatus" și "Deus absconditus". Ceea ce dorește să demonstreze Corbin este că religiile monoteiste nu sunt în conflict decât în sensul lor exoteric. Istoria filosofiei islamice propusă de Corbin este mai mult
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
spre sfârșitul activității sale creatoare, printr-o declarată afinitate a gândirii lui Gabriel Marcel cu spiritualitatea teologiei ortodoxe. 1893 : Decesul mamei sale. Tatăl se recăsătorește cu Marguerite Meyer, sora mamei lui Gabriel Marcel. Acest eveniment familial - filtrat prin optica unei hermeneutici filozofico-artistice - se va sublima în textura dramatică a mai multor piese de teatru ale sale. Problematica oedipiană - transpusă în contextul unei interpretări metafizice - va fi mereu prezentă în teatrul marcelian, care are o predilecție pronunțată pentru desfășurarea acțiunii dramatice în cadrul
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
pe larg pe parcursul cărții - Marcel inaugurează o metodă cu totul nouă în contextul reflecției contemporane. Prin această operă, filosofia “concretă” și “neosocratismul” marcelian sunt introduse în conștiința modernă. În paginile acestei opere de un răsunet excepțional, se cristalizează o adevărată hermeneutică organică a ființei. Concepția lui Schelling, după care meditația trebuie să se reformuleze, să se autodepășească și să-și păstreze deci caracterul ei proteic, își găsește în cartea lui Gabriel Marcel o ilustrare remarcabilă. În 1936 la Grasset apare piesa
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
în arabă direct din greacă. Alteori el realiza o primă traducere din greacă în siriacă, după care ajutoarele sale, care stăpâneau mai bine limba arabă, efectuau traducerea finală din siriacă în arabă. Așa s-a procedat, de pildă, la traducerea "Hermeneuticii" lui Aristotel. Deși relatările medievale îi atribuie succesul lui Ḥunayn în activitatea de traducere atenției acordate de el mai degrabă sensului contextual al cuvântului sau frazei decât înțelesului literal, cercetări recente au arătat că el combină tehnici de traducere literala
Hunayn ibn Ishaq () [Corola-website/Science/312448_a_313777]
-
(n. 1948, Negreni, județul Cluj) este un eseist și filosof român, specializat în structuralismul francez, semiologie, hermeneutică și filosofia religiilor. De la începutul anilor 2000 s-a impus și ca un specialist în comunicare interpersonală și de gen, fiind recunoscut la nivelul diferitelor instituții (juridice), ONG și mass-media. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie în cadrul Universității Babeș-Bolyai
Aurel Codoban () [Corola-website/Science/302579_a_303908]
-
lucrare numită ""Biblia dezgropată"" ("The Bible Unearthed"). Istoria documentelor, anume a textului sacru însuși, și ea, oferă multiple motive de scepticism: istoria mișcării creștine de la începuturi, istoria canonului biblic, a sinoadelor și a scrierilor apocrife, dovezile istorice care sprijină poziția hermeneuticii moderne asupra anumitor pasaje biblice introduse sau modificate de-a lungul timpului. Este dificil de cuantificat numărul de atei din lume. Un sondaj din 2010 publicat în "Encyclopædia Britannica" a constatat că circa 9,6% din populația lumii este non-religioasă
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetica, de asemenea a avut contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistică și modelarea matematică. A avut interese multidisciplinare, inclusiv în domeniul cosmogoniei, antropogenezei, epistemologiei, hermeneuticii și al religiilor. Născut la Brăila în anul 1922, Nicolau a dovedit din copilărie inclinații pentru electronică. După școala elementară , el a urmat cursurile Liceului Nicolae Bălcescu din orașul natal, absolvind bacalaureatul în anul 1941. În continuare el a studiat
Edmond Nicolau () [Corola-website/Science/306758_a_308087]
-
și riguroase ale patologiilor comuniste și post-comuniste . "„Elementul insolit care îl caracterizează pe autorul bucureștean este siguranța imperturbabilă pe care o afișează, atunci cînd se avîntă pe domenii intelectuale foarte distincte. Indiferent că e vorba despre chestiuni de filosofie,antropologie, hermeneutică, postmodernism, statut al minorităților, morală socială, anticomunism sau colaboratori ai fostei Securități, vocea lui se aude limpede și ferm în cetate. Este vocea unui om care își asumă foarte responsabil toate opiniile. Iar cuvintele lui țintesc puncte nevralgice ale mentalului
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
Sir Arthur Eddington), care sunt „semne de avertizare” pentru idealismul conceptual, potrivit lui Musgrave, deoarece ele chipurile nu există, ci doar evidențiază numeroase căi prin care oamenii încearcă să cunoască lumea. Acest argument nu ia în considerare lucrurile ce țin de hermeneutică, în special fundalul filozofiei analitice. Musgrave l-a criticat pe Richard Rorty, precum și filozofia postmodernistă în general, pentru confuzie. A. A. Luce și John Foster sunt alți subiectivi. Luce, în "Sens fără Materie" (1954), încearcă să-l aducă pe Berkeley
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române), "Biblia de la București", în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum"(I-III, 1988-1994; Premiul “B. P. Hașdeu” al Academiei Române). din 2011 - Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din 2010 - Președinte fondator al Asociației de Filologie și Hermeneutica Biblică din România. din 2009 - Director al Institutului de Filologie Română “A. Philippide” din Iași. 2006-2008, 2009-2010 — Profesor-invitat de lingvistică și filologie românească (Gastprofessor) la Institutul de Romanistica, Universitatea din Viena, Austria. 2006 — 2009 - Director executiv al Școlii Doctorale de
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
pentru Congresso Internazionale «La tradizione biblică romena în contesto europeo», Veneția, 22 23 aprilie 2010, organizat de Centrul «Monumenta linguae Dacoromanorum» al Universității «Alexandru Ioan Cuza», în colaborare cu Institutul Cultural Român. - 2010 : președinte fondator al Asociației de Filologie și Hermeneutica Biblică din România. - din 2009 : director al Institutului de Filologie Române „A. Philippide” din Iași (al Academiei Române). - 2006 2009: director executiv al Școlii Doctorale de Studii Filologice a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. - 2008-2012: membru în Consiliul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
romena nel contesto europeo» (Venezia, 22 23 aprilie 2010), a cură di Eugen Munteanu, Ana Maria Gînsac, Corina Gabriela Bădeliță, Monica Joița, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2010, 170 p. ISSN: 1583 9397. 8. Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutica și traductologie. Lucrările Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și Europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010. Editori: Eugen Munteanu (coord.), Ioan Florin Florescu, Ana Maria Gînsac, Maria Moruz, Sabina Savu Rotenștein, Mădălina Ungureanu, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
XXI, Chișinău, 2011, p. 38 44. 52. Vigoare și tenacitate, în „Limba Română“, nr. 3 6, anul XXI, Chișinău, 2011, p. 15. 53. Tradiția biblică românească. Coordonate, stadiu al cercetării, potential, în: Eugen Munteanu (coord.), Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutica și traductologie. Lucrările Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și Europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2011, p. 11 20. 54. (în colaborare cu Lucia Gabriela Munteanu), Un eveniment filologic de excepție: publicarea
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
în Le comique et le tragique 2. Dintr-o negație să scoatem, dialectic, o construcție, o utopie a spiritului. Vă rog să credeți în sprijinul și prețuirea pe care o am pentru dșumneaț vșoastrăț. M[ircea] E[liade] a primit Hermeneutica*, pretinde că n-a citit ceva mai „stimulating”. Crede că va intra în Cultural Hermeneutics, dar Rasmusen nu este încă la Chicago. M[ircea] E[liade] a revenit în Europa - Bruxelles - Academia Belgiană - și se reîntoarce la Chicago spre 15
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Vă rog să mă iertați că nu v-am răspuns mai repede, conform obiceiului meu. Scriu o nouă carte, apoi nu găseam tonul potrivit răspunsului. Entuziasmul d[umnea]v[oastră] mă dezarmează, dar - vai! - el nu este și al meu: hermeneutica, eu, ceilalți suntem, cum să vă spun?, abia tolerați, marginali, nu reprezentăm practic mai nimic în cultură. Câți știu ce este hermeneutica, utilitatea, istoria, filosofia ei? Domnul Eliade, întredeschise o clipă, s-a închis. Asta nu înseamnă că renunț la
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
tonul potrivit răspunsului. Entuziasmul d[umnea]v[oastră] mă dezarmează, dar - vai! - el nu este și al meu: hermeneutica, eu, ceilalți suntem, cum să vă spun?, abia tolerați, marginali, nu reprezentăm practic mai nimic în cultură. Câți știu ce este hermeneutica, utilitatea, istoria, filosofia ei? Domnul Eliade, întredeschise o clipă, s-a închis. Asta nu înseamnă că renunț la cărțile și studiile mele. Deloc. Dar lucid, foarte lucid știu exact despre ce este vorba. Atât. Am trimis acest extras la câțiva
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
un marginal. Acum scriu un Jurnal european (Portugalia, Anglia, Danemarca etc.), care are rolul său esențial de a continua un plan, o activitate, o orientare. Am luat notă de noile achiziții, pe Belti, îl voi citi, când voi redacta o Hermeneutică, concentrată pentru Dicționar II. Dar cine mai editează azi acest tom? Iată de ce totul stopează editorial. Traversăm o perioadă cu alte preocupări, iubite d[omnu]le Stanciu, să vă culcați și să vă sculați repetând aceasta ca o litanie. Altfel
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
franceză la Ed[itura] Academiei. Nu am datele precise, autor, titlu, an, editură, pagini la textul dat anterior. Are aspect de eseu. Dinu Noica îmi scrie că pleacă în Anglia, peste câteva zile, dar că la înapoiere va scrie despre Hermeneutica lui M[ircea] E[liade]. Iertați-mi stilul eliptic, dar sunt foarte aglomerat. La mulți ani și salutări amicale, Adrian Marino [Lucian Stanciu, Strada Emil Gârleanu, nr. 21, București, IV, cod 72242] Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]