561 matches
-
Alexandria, județul Teleorman Descrierea stemei Stema municipiului Alexandria, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut fasciat. În partea superioară, în câmp albastru, este reprezentat un cal de argint, în galop. În partea inferioară, în câmp de hermina, sunt reprezentate două mâini înfrățite, naturale, cu manșete negre. Pe fascia verde se află douăsprezece lacrimi de argint, dispuse șase cu șase și despărțite de șase besanti de aur. Semnificația elementelor însumate Calul de argint este simbol al curajului și
HOTĂRÂRE nr. 1.538 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Alexandria, judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147321_a_148650]
-
activitatea de creștere a animalelor, de negoț, dar evocă și faptul că locuitorii au trebuit să facă față năvălirilor străine, amintind de luptă pentru apărare. Cele două mâini reprezintă credință, evocând legăturile stabilite între oameni în vederea realizării unui scop comun; hermina este un atribut domnesc și amintește de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), întemeietorul orașului. Fascia cu lacrimi și besanti este inspirată din vechea stema a Ghiculestilor, ele amintind lupta pentru unitate națională, permanentă sete de apă a Bărăganului și rolul
HOTĂRÂRE nr. 1.538 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Alexandria, judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147321_a_148650]
-
Ion 11. Cociaș Galina 12. Constantinovici Rodica 13. Corici Sevastian 14. Costiniu Viorica 15. Csato Viorica 16. Danciu Marcela 17. Dicu Anca 18. Dinu Marin 19. Dumitrașcu Sofica 20. Frumuselu Magdalena Carmen 21. Glodean Florica 22. Iconomu Costică 23. Ignat Hermina 24. Ion-Tudoran Corneliu Bogdan 25. Ionescu Amalia 26. Iordănescu Simona 27. Mariniuc Maria 28. Mihai Despina 29. Mincu Elenă 30. Nicolae Ileana 31. Olaru Maura 32. Olteanu Ștefan 33. Piloiu Valeria 34. Popa Ion 35. Popescu Doina 36. Popescu Veronica
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
1937 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Crișan Ioan și Koșar Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 93057 Regensburg, Riesengebirgstr. 61. 2. Waninger Edith, născută la 29 iunie 1960 în Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Backer Rudolf și Hermine, cu domiciliul actual în Germania, 91604 Flachslander, Virnsberg 51. 3. Balla Elena, născută la 20 mai 1970 în localitatea Țibănești, județul Iași, România, fiica lui Tonu Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76133 Karlsruhe, Kaiserallee 27. 4. Barth Wiltrud Johanna
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
județul Alba, România, fiica lui Marc Gheorghe și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 61239 Ober Morlen, Heinrich Gebhardstr. 21. 192. Herz Halasz Judit, născută la 1 ianuarie 1916 în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, România, fiica lui Herz Heinrich și Hermina, cu domiciliul actual în Germania, 58730 Frondenberg, Wasserwerkstr. 1. 193. Hansen Constantina Ileana, născută la 4 iulie 1944 în localitatea Răhău, județul Alba, România, fiica lui Georgescu Constantin și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, Duren, Viandenerstr. 3. 194. Hutter
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
1964 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Botezan Liviu și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 83022 Rosenheim, Sandstr. 11. 286. Hubbes Gerhard, născut la 25 martie 1959 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiul lui Hubbes Karl și Hermine, cu domiciliul actual în Germania, 73660 Urbach, Elchingerstr. 15. 287. Reckerth Gheorghe, născut la 1 februarie 1952 în localitatea Dolhasca, județul Suceava, România, fiul lui Ciobanu Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 96052 Bamberg, Podeldovferstr. 104. 288. Weber
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
domiciliul actual în Suedia, 23138 Trelleborg, Nils Holgerssons VI. 22. Schaffer Rita Maria, născută la 6 iunie 1972 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Bogdan Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 88480 Stetten, Mittelstr. 11. 23. Strohmaier Hermina, născută la 1 septembrie 1960 în localitatea Dobrogostea, județul Argeș, România, fiica lui Toma Dumitru și Filoftia, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart, Zuffenhausen, Zabergandstr. 86. 24. Lazin Rudolf Istvan, născut la 3 martie 1976 în Satu Mare, județul Satu Mare, România
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
o coadă de iepure și alta în am un mantou de iepure, unde cuvântul a fost condensat din [blană de] iepure. Fenomenul se produce și în alte limbi: fr. (manteau) en lapin < (manteau) en [fourrure de] lapin; tc. kakım înseamnă "hermină", dar și "blană de hermină", cu acest din urmă sens provenind din sintagma kakım [kürkü] "idem" (kürk "blană"). Condensarea acestui tip de sintagme este convergentă, așadar, cu sinecdoca, și anume cu întrebuințarea numelui întregului în locul numelui părții sale constitutive: în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alta în am un mantou de iepure, unde cuvântul a fost condensat din [blană de] iepure. Fenomenul se produce și în alte limbi: fr. (manteau) en lapin < (manteau) en [fourrure de] lapin; tc. kakım înseamnă "hermină", dar și "blană de hermină", cu acest din urmă sens provenind din sintagma kakım [kürkü] "idem" (kürk "blană"). Condensarea acestui tip de sintagme este convergentă, așadar, cu sinecdoca, și anume cu întrebuințarea numelui întregului în locul numelui părții sale constitutive: în exemplele în care elementul reținut
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
față. S-ar fi așteptat, probabil, să ne vadă coborând cu pompă pe scara principală, din fața vestibului. Plecările se precipită. Prințul ia el însuși haina mea din mâinile unui lacheu și mă ajută să mă îmbrac. Este o haină de hermină ornamentată la gât cu o eșarfă lungă de zibelină. Prințesa Salm este extaziată de eleganța hainei mele. Prințesa imperială mă întreabă de unde vine această haină. De la Paris, desigur, spun doamnelor. Într-adevăr, de la Paris. Cu senzația ușoară a buzelor ce
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ori atât timp cât suntem într-o astfel de funcție, putem să ne permitem, ca să ne aplaude americanii!? Să revenim la personajele "emblematice" care vor să se remarce în fața națiunii române, prin acțiuni mai puțin comune! Vladimir (Volodea) fiul lui Leonid și Hermina Tisminețki, a plecat în anii 1981 în Franța, în Spania, ajungând în final și în SUA, s-a integrat în rândul colegilor comuniști din America și a uitat să mai revină la funcția de propagandist al Comitetului Municipal PCR București
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
32, 33 Sordony, Constantin / 57, 69, 70 Spiner, Aron J. / 127 Stamatiade, Ion / 127, 128 Stăiculescu, Nicolae / 63 Stăncescu, Dumitru / 75 Stănculescu, Jean (Ion, Ioan) / 79 Stănculescu / 117, 118, 175 Stăncescu, Iulian / 62 Stănicel, Jeanne / 128 Stănicel, Marin / 127 Sterler, Hermine / 171 Stiénon Léon / 37 Stoikitzoiu (Stoikițoiu) / 117, 118, 121, 122 Stroescu Jean / 127-130 Sturdza, Costache Gheorghe / 73 Sturdza, D.A. / 141 Sturzescu / 168 Sudețianu, Alexandru / 62 Suliotis, Christodul / 76, 78, 95, 189, 210 Suțu, Alexandru / 76 Suțu, Rudolf / 59 Suykens, Alphonse
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
59 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 60 Ibid. 61 Ibid., p. 98. 62 În film mai apar două personaje de origine română, Constantine Dimitrius Alecsandri și soția sa, care i-au avut ca interpreți pe actorii Steve Geray, respectiv Hermine Sterler; vezi site-ul http://www.tcm.com/tcmdb/title/89400/Secret-Agent-of-Japan/, consultat de noi pe data de 23.11.2014. Cronică din "New York Times", publicată pe 23 martie 1942, se găsește pe site-ul http://www.nytimes.com/movie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Găseam moravurile pe care mi le înfățișa Madeleine revoltătoare. Iubirea, așa cum o vedeam eu, n-avea nimic a face cu trupul; însă respingeam ideea de a-ți satisface trupul fără să iubești". În mintea mea, scrie gânditoarea, zăbovea imaginea unei hermine murdărite, a unui crin profanat". În închipuirea ei, atunci când nu era transfigurată de văpaia pasiunii, plăcerea întina. Chiar dacă își pierduse între timp credința, tânăra fată descoperă că rămăsese profund marcată de morala creștină. Crezusem că legea morală există numai atâta vreme cât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aur și argint, cu mâneci largi, cu manșetă strânsă, încins cu o cingătoare de culoare închisă, iar pe deasupra poartă o mantie din brocart, fără mâneci, a cărei răscroială cade mai jos de talie, tivită la poale și la mâneci cu hermină. Încălțămintea e din stofă (sau din piele fină) de culoare roșie, culoarea purtată de monarhi. În biserică s-a moștenit Bizanțul cu ceremonialul lui fastuos. Odăjdiile din stofe scumpe, cusute cu fir de aur, argint și de mătase, mitrele purtate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mâini te duceau cu gândul la regina Cleopatra. Dar ceea ce ne-a impresionat cel mai mult și a pus capac uluirii noastre infantile a fost scurta din blană de vulpe argintie și căciulița albă, nemaipomenit de frumoasă, din blană de hermină. Nu cumva doamna din fața noastră era împărăteasa aisbergurilor, a ținuturilor înghețate și a zăpezilor veșnice?? În timp ce privirea noastră proceda la inventarierea minuțioasă a elementelor exterioare aparținând enigmaticei noastre vizitatoare, ne-am gândit că n-ar strica să dăm o raită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și TV. În pregătire pentru tipar romanul: CRISTINA, sau morile de vânt ale vremurilor, în 3 volume: vol. 1 partea întâi: Drăcușorul cu ochi verzi; partea a doua: Pe unde trece un scriitor... vol. 2 partea a treia: Doamna în hermină albă; vol. 3 partea a patra: La Parcul cu Ciori; partea a cincea: Un senator, doi scriitori... Ediția I: Editura Cartea Românească 1979 Redactor de carte: Cornel Popescu Ediția a II-a: Editura Junimea, Iași 2008 Redactor de carte: Simona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de teroriști. În mijlocul unui asemenea furnicar deja enervat și zgomotos și în spatele unui cordon de trupe, corpul diplomatic a fost invitat să întîmpine trenul regal în gara Termini, la primele ore ale dimineții. În mijlocul fațadei îndoliate, un baldachin dublat cu hermină, în vîrf avînd coroana regală, marca intrarea în holul stației. Sub bolta de sticlă, liniile și peroanele erau acoperite cu o platformă de scînduri, lăsînd liberă doar linia centrală pe unde trebuia să sosească trenul funerar. Transformată astfel într-o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
societatea română în satire vehemente, fără valoare. Horia Furtună a scris poeme multicolore în tradiția Macedonski. Balada lunii, cea mai remarcată, e o desfășurare de decoruri selenare în genul feeric și de calambururi de imagini, agreabile: În straie albe de hermină Și că pădurea fermecată Pe codrul negru și sihastru De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în cerc albastru, Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aici pentru faptul că în esență romanele sale, de concepție lirică, interesează prin caracterul lor de experiențe sexuale. Femeia sângelui meu tratează, în forma unui caiet de însemnări, despre dragostele poetului român Emanuel Glineanu la Paris. Emanuel iubește matrimonial pe Hermina, are însă legături de ordin carnal și cu mama acesteia, precum îl iubește discret și Virginia, sora de 15 ani a Herminei, care cade leșinată când surprinde una din scenele de priapism ale poetului. Separația între dragostea fizică și raporturile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în forma unui caiet de însemnări, despre dragostele poetului român Emanuel Glineanu la Paris. Emanuel iubește matrimonial pe Hermina, are însă legături de ordin carnal și cu mama acesteia, precum îl iubește discret și Virginia, sora de 15 ani a Herminei, care cade leșinată când surprinde una din scenele de priapism ale poetului. Separația între dragostea fizică și raporturile sufletești e făcută cu multă gingășie, într-un spirit de tristeță umanitară asemănător cu acela al lui Duhamel. În Diamant verde dăm
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spune să plece că va învinge singur și va cuceri Troia, putîndu-se lipsi de oștile pelasgilor/mirmidonilor. Cîntul l ,,Ia-ți pe ai tăi și ale tale corăbii și întoarce-te acasă Și mirmidonilor tăi poruncește.’’ ............................................................. Cîntul ll ,,Pîn’ la Hermina și stînca Olenică și la Alesiu Locuitorii din Argos, ținutul pelasgic, oștenii Cei din Alope, din Alos, și cei din Trahina, din Ftia Și din Elida, din țara femeilor mîndre; bărbații Căror aheii le ziceau mirmidoni și elini deopotrivă.’’ În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
, Luiza (pseudonim al Herminei Zilberman; 1.III.1947, București), poetă și traducătoare. Învață la Liceul „Iulia Hasdeu” și la Liceul de Muzică din București. Absolventă a Facultății de Limbi Străine a Universității din același oraș, C. funcționează ca profesoară de pian și de engleză
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
este, în același timp, poetul evocator și analistul lucid al acestui tumult. Pentru că ceea ce în epocă a putut duce la acuzația de pornografie - pictura voluptuoasă a trupului feminin și a îmbrățișării erotice, iubirea în multiplele ei ipostaze (pură, spirituală, pentru Hermina, văzută ca dublul angelic al bărbatului; vicioasă, când obiectul ei e Virginia, sora Herminei, încă un copil, sau Paulina, mătușa lor, femeia-fecioară; incestuoasă, când intră în joc mama fetelor; provocator-scandaloasă, căci posedarea mamei are loc în prezența Virginiei adormite), în
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
în epocă a putut duce la acuzația de pornografie - pictura voluptuoasă a trupului feminin și a îmbrățișării erotice, iubirea în multiplele ei ipostaze (pură, spirituală, pentru Hermina, văzută ca dublul angelic al bărbatului; vicioasă, când obiectul ei e Virginia, sora Herminei, încă un copil, sau Paulina, mătușa lor, femeia-fecioară; incestuoasă, când intră în joc mama fetelor; provocator-scandaloasă, căci posedarea mamei are loc în prezența Virginiei adormite), în fapt, sunt experiențe „la marginea morții”, în atracția fatală exercitată de indistinctul dionisiac (Nietzsche
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]