KorAP: Find »[drukola/base=hieroglifă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...24 >

593 matches

Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873

capăt în citirea hieroglifei "pentru că mitul nu este niciodată o notație pe care să o traduci sau să o descifrezi, el este prezență semantică (s.n.), formată din simboluri, el conține și revelează propriul său sens" (Durand: 1992, 413). Dar înțelegerea hieroglifei ascunde o promisiune, fapt pentru care motivarea celui care încearcă decriptarea cunoaște o intensitate direct proporțională: "această cunoaștere este însoțită de o putere magică-religioasă. Într-adevăr, a cunoaște originea unui obiect, a unui animal, a unei plante etc. înseamnă a

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
poezia pare a se subordona unei alte realități (Melancu: 1999, 102). După cum accentuează Mircea Eliade cu fiecare prilej, fără trăire, nu se poate vorbi de mit. Teoretizarea nu înseamnă decât că ai văzut, ții minte forma și poți să imiți hieroglifa ("Ei văd icoana înțelesul nu"). Cât despre Eminescu și vârstele mitologice ale spiritualității umane, trebuie supus atenției criticului și teatrul ("Obscur, necunoscut, o literă/Ce necitită-a fost rămas de toți"). Registrul dramatic ar deschide subiectul relației intertextuale dintre Eminescu

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
a visului eminescian și a celui nervalian, astfel încât lumea magică din somn ("o lume ca nelumea este posibilă, nefiind întreruptă de-o altă ordine de lucruri") se conturează ca o altă realitate, configurată conform unei retorici onirice. Ne întoarcem la hieroglifă, ca resursă de magie și, în același timp, ca element intertextual: Ideea de descifrare a unei enigme, a unor hieroglife purtătoare de sensuri ascunse este comună lui Eminescu și Nerval și una din căile privilegiate de acces spre esențe este

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
de-o altă ordine de lucruri") se conturează ca o altă realitate, configurată conform unei retorici onirice. Ne întoarcem la hieroglifă, ca resursă de magie și, în același timp, ca element intertextual: Ideea de descifrare a unei enigme, a unor hieroglife purtătoare de sensuri ascunse este comună lui Eminescu și Nerval și una din căile privilegiate de acces spre esențe este aceea a visului" (Mureșanu-Ionescu: 175). Mai mult, la ambii autori semnele enigmatice sunt arabe. Gérard de Nerval a anticipat teoria

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
vorba în mod deosebit despre miturile de origine și de cele cosmogonice, în contextul a ceea ce istoricul religiilor numește "prestigiul începuturilor" consecința transportării in illo tempore se ascunde în puterea dobândită asupra lucrurilor a căror origine o cunoaștem. Alfabetul magic, hieroglifa misterioasă răzbat până la noi incomplete și deformate, fie de timp, fie chiar de cei care au tot interesul să rămânem ignoranți; să regăsim litera pierdută sau semnul șters, să recompunem gama disonantă și vom afla puterea asupra lumii spiritelor (Aurélia

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
fie de timp, fie chiar de cei care au tot interesul să rămânem ignoranți; să regăsim litera pierdută sau semnul șters, să recompunem gama disonantă și vom afla puterea asupra lumii spiritelor (Aurélia). (...) mitul nu e decât un simbol, o hieroglifă (Ms. 2257). Semnele arabe din nuvela Sărmanul Dionis, a căror apariție intratextuală o remarcăm și în Povestea magului călător în stele, sunt identificate de cercetătoarea ieșeană și pe inelul magic al eroului din Aurélia, podoabă gravată cu "trei cuvinte arabe

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
2011, II, 43). (S3h) ...painjinișul (s.n.) cel roș se lărgi, se diafaniză și se prefăcu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. (Eminescu: 2011, II, 43). Vom identifica o altă serie intratextuală (S4), dezvoltată pe firul roșu al cărților vechi. Hieroglifele stabilesc un raport metonimic cu tomurile bizantine, de unde decurge relația de incluziune între seria intratextuală a hieroglifelor și cea a cărților (vechi în toate aparițiile din textul nuvelei). Vom constata întrepătrunderea nu întretăierea de la primele două serii intratextuale (vezi supra

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
cer rumenit de apunerea soarelui. (Eminescu: 2011, II, 43). Vom identifica o altă serie intratextuală (S4), dezvoltată pe firul roșu al cărților vechi. Hieroglifele stabilesc un raport metonimic cu tomurile bizantine, de unde decurge relația de incluziune între seria intratextuală a hieroglifelor și cea a cărților (vechi în toate aparițiile din textul nuvelei). Vom constata întrepătrunderea nu întretăierea de la primele două serii intratextuale (vezi supra) a două șiruri de hipertexte care desenează încă o constelație intratextuală: hieroglife/cărți vechi (4). (S4c) La

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
incluziune între seria intratextuală a hieroglifelor și cea a cărților (vechi în toate aparițiile din textul nuvelei). Vom constata întrepătrunderea nu întretăierea de la primele două serii intratextuale (vezi supra) a două șiruri de hipertexte care desenează încă o constelație intratextuală: hieroglife/cărți vechi (4). (S4c) La căpițelul de lumânare ce sta în gâtul garafei cu ochiul roș și bolnav, el deschise o carte veche (s.n.) legată cu piele și roasă de molii un manuscript de zodii.[...] Inițialele acestei cărți cu buchii

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
putea fi descrise și altele care vizează metatextul, cromatica, alta,-um,-us ...) sunt importante pentru descrierea peisajului teluric. După ce Dan-Dionis accede la Paradisul selenar, frământării disimulate în obscuritatea interioarelor, în nevoia de refugiu, în desenul cabalistic al păienjenișului și al hieroglifelor îi ia locul paradigma ordinii liniștite și limpezi din proximitatea domei lui Dumnezeu. De la nivelul dimensiunii edenice unde protagonistul își satisface nostalgia după entropia-zero, se deslușește fără dificultate spectrul de conotații al seriei intaratextuale a cromaticii.Vom urmări desenul constelației

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

Istoria literaturii române: iluminismul transilvan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 1974, 140 p. SOROHAN, Elvira. Cantemir în Cartea ieroglifelor. București: Minerva, 1978, 286 p. (Confluențe). Conține rezumat în limba franceză și indice de autori. Titlu pe copertă: Cantemir în Cartea hieroglifelor. SOROHAN, Elvira. Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu. București: Minerva, 1982, 304 p. SOROHAN, Elvira. La legende de Dragos: interpretation eliadienne d'un mythe de fondation roumain. Montpellier: Université Paul Valéry, 1982 , [9] p. Extras din: Dialogue. Revue

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
PROTOPOPESCU, Al. Un nou Cantemir. În: Viața românească, 31, dec. 1978, nr. 12, p. 56-57. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. TITEL, Sorin. O lectură nouă a "Cărții ieroglifelor". În: România literară, nr. 39, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. PIRU, Al. "Istoria ieroglifică". În: Luceafărul, nr. 40, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea ieroglifelor". În: Cronica (Iași), 41, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. DOBRESCU, Al. Noua față a literaturii vechi. În

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. TITEL, Sorin. O lectură nouă a "Cărții ieroglifelor". În: România literară, nr. 39, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. PIRU, Al. "Istoria ieroglifică". În: Luceafărul, nr. 40, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea ieroglifelor". În: Cronica (Iași), 41, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. DOBRESCU, Al. Noua față a literaturii vechi. În: Convorbiri literare, 11, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. CONDURACHE, Val. Istorie și semnificație

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
nr. 39, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. PIRU, Al. "Istoria ieroglifică". În: Luceafărul, nr. 40, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea ieroglifelor". În: Cronica (Iași), 41, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. DOBRESCU, Al. Noua față a literaturii vechi. În: Convorbiri literare, 11, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. CONDURACHE, Val. Istorie și semnificație. În: Convorbiri literare, 88, aug. 1982, nr. 8, p. 4. Elvira Sorohan. Ipostaze ale revoltei la Heliade

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea ieroglifelor". În: Cronica (Iași), 41, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. DOBRESCU, Al. Noua față a literaturii vechi. În: Convorbiri literare, 11, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. CONDURACHE, Val. Istorie și semnificație. În: Convorbiri literare, 88, aug. 1982, nr. 8, p. 4. Elvira Sorohan. Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu. București: Minerva, 1982. DUGNEANU, Paul. Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu. În: Luceafărul

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
citată acum în toate bibliografiile despre Cantemir, a primit și un premiu al Uniunii Scriitorilor, ... a fost un debut care m-a impus. Am demonstrat ce era de demonstrat. E.M.: Cantemir în cartea semnelor hieroglifice. E.S.: Da, Cantemir în cartea hieroglifelor, o carte deloc ușor apărută. Îmi amintesc că am dus cu mari temeri trei sferturi la editura "Minerva", Zigu Ornea i le-a dat doamnei Maria Simionescu, redactorul cărții, să le citească și am primit un telefon. Mi s-a

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
în formă de carte, mult mai târziu, la aceeași editură, dar sub altă conducere. În schimb, succesul debutului în volum l-am cunoscut la București, la editura "Minerva", în 1978, cu volumul atunci premiat de Uniunea Scriitorilor, Cantemir în cartea hieroglifelor. Redactorul era și onest, și destul de învățat, încât să aprecieze valoarea cărții. Tot la "Minerva", cu amintiri plăcute despre colaborare, am mai publicat, în ani consecutivi, încă două cărți de autor și câteva ediții cu prefețe semnate de mine. E

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
observând "desenul din covor" al ansamblului culturii române, matricile stilistice și mentale, cu o rară vocație a sintezei. Lui Dimitrie Cantemir Elvira Sorohan îi consacră nu doar un capitol din Singurătatea scriitorului, dar și un volum anterior, Cantemir în cartea hieroglifelor, un capitol consistent din Introducere în istoria literaturii române și un volum recent de Legende și istorioare orientale, pe lângă alte capitole în volume colective sau reviste de specialitate, recuperând aspecte esențiale privitoare la personalitatea domnitorului moldav, marcată de erudiție și

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
de odinioară... Parcurgând glosările care pe alocuri aduc a festin analitic, mai că îți vine să scoți din raft, pentru o "relectură", operele pe care criticul și istoricul literar le supune înviorătorului tratament. Astfel se întâmplă în Cantemir în Cartea hieroglifelor, Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu, Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Introducere în istoria literaturii române, G. Călinescu în autoportret. Câteva lecturi în palimpsest. Ca și în Singurătatea scriitorului. Cantemir, Creangă, Urmuz, Geo Dumitrescu. În fond, singurătatea scriitorului ce

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
1974) al Elvirei Sorohan s-au scurs exact patru decenii. Răstimp în care criticul și istoricul literar și-a pus semnătura numai pe cărți substanțiale din perspectiva încărcăturii ideatice și strălucitoare din aceea a discursului (para)critic: Cantemir în cartea hieroglifelor (Editura Minerva, București, 1978), Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu (Editura Minerva, București, 1982), Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu (Editura Minerva, București, 1984), Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești (Editura Junimea, Iași, 1995), Introducere în istoria literaturii

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
despre Dimitrie Cantemir și G. Călinescu scriitori pe care îi unesc, în viziunea criticului, numeroase afinități descoperite deopotrivă în ordinea propriu-zis estetică și în cea biografică o reprezintă de altfel cel mai bine și pe Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor sau cel din Singurătatea scriitorului și G. Călinescu în autoportret. Câteva lecturi în palimpsest conțin suficiente chei de înțelegere a profilului omului real, cel din spatele numelui de pe copertă. Un om în al cărui cod existențial primează sobrietatea și demnitatea, probitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
ucenicia la școala profesorului Dima, ilustru exponent al acestui curent, au permis Elvirei Sorohan să situeze această perioadă într-un context european, să-i descopere și să-i pună în valoare filiații și înrudiri înnobilatoare. Cartea sa Cantemir în Cartea hieroglifelor a dat măsura unei capacități solide de interpretare în perspectivă estetică și de sincronizare cu ceea ce era însemnat în mișcarea literară a timpului în cele mai elevate medii culturale europene. Sigur, mult m-aș fi bucurat să fi avut și

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
se distinge printr-o serie de particularități menite a exprima "un punct de vedere absolut independent de amiciții literare sau de generație". Deslușim aici atitudinea mândră a solitarului Inorog, retruvabilă (ca trăsătură dominantă a personalității) și la avizata interpretă a hieroglifelor din opera lui Dimitrie Cantemir, care caută în literatură documentul de personalitate, faptul estetic autonom, scoțând-o astfel din orizontul previzibilelor determinări de ordin sociologic. Așa se explică preeminența metodei monografice, însușite în spirit călinescian, în discursul critic al profesoarei

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
logică, în empatie "auctorială" și examen al contextului, cu spirit de geometrie și finețe. Categoria va fi, așadar, reprezentată de volumele consistente și perene în judecata lor critică: Iluminismul transilvan, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, l974; Cantemir în cartea hieroglifelor, Editura Minerva, București, l978; Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Mihai Eminescu, Editura Minerva, București, l982; Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu, Editura Minerva, București, l984; Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Editura Junimea, Iași, l995; Introducere în istoria

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-journal/Imaginative/88_a_1539

prinde Înțelesul, trebuie să le citești o dată, de două ori, de câte ori simți că ți-e foame și sete de neînțelesuri. Eroii sunt ca și vii În codrul cel de frasini, sunt entități distincte, dar care Își duc dansul laolaltă În hieroglife și arabescuri fantastice. Doar valorile umane, intangibile, rămân la locul lor, cum Soarele și Luna stau pe firmamentul Cerului fără teama de nimicnicie. Prin Yggdrasil, codrul poematic, lupta pentru bine, frumos și pentru inima Arunei se dă pe viață și

Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc (2011) [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]