460 matches
-
face câteva precizări pertinente. Mai întâi, conform conceptului de globali zare definit mai sus, răspândirea creștinătății pe glob este un exemplu al glo balizării. Similar, răspândirea islamismului în Af rica și Asia este un alt exemplu de globalizare, în timp ce extinderea hinduismului în India sub-conti nentală nu este un exemplu de globalizare, cu t oat e că este răspândit, până în Cambodgia și Insula Java, în Indonezia. În a l d oilea rând, forumul Cooperarea Economică Asia Pacific (APEC) cuprinde țări din Asia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cu cultul morților, era consacrat prin menhiri și dolmene, rareori prin sanctuare; în ceea ce privește aglomerările, ele nu depășeau dimensiunea de sate32. După cum am văzut, adevăratele "orașe" megalitice erau construite pentru morți: erau necropole. 39. Concepții religioase protoistorice și paralelele lor în hinduism Religia harappiană, adică aceea a primei civilizații urbane din India, este importantă și din alt motiv, și anume, datorită raporturilor sale cu hinduismul, în pofida scepticismului anumitor autori, viața religioasă de la Mohenjo-Daro și de la Harappa ne este accesibilă, cel puțin în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
adevăratele "orașe" megalitice erau construite pentru morți: erau necropole. 39. Concepții religioase protoistorice și paralelele lor în hinduism Religia harappiană, adică aceea a primei civilizații urbane din India, este importantă și din alt motiv, și anume, datorită raporturilor sale cu hinduismul, în pofida scepticismului anumitor autori, viața religioasă de la Mohenjo-Daro și de la Harappa ne este accesibilă, cel puțin în liniile sale mari. Astfel, de exemplu, marele număr de figurine și de desene înscrise pe sigilii indică culte ale unei Zeițe-Mamă. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din zilele noastre, arborele pipai t folosirea turbanului (necunoscut în textele vedice, atestat numai după epoca Brahmanelor), podoabe de nas, pieptenul din fildeș etc.36 Procesul istoric care a asigurat transmisia unei părți a moștenirii harappiene și absorbirea ei în hinduism este insuficient cunoscut. Cercetătorii discută încă pricinile decadenței și ruinei finale a celor două orașe-capitală. S-au invocat inundațiile catastrofale ale Indusului, consecințele secetelor, mișcările seismice 37, în sfârșit, asaltul năvălitorilor arieni. După toate aparențele, cauzele declinului au fost multiple
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ci doar cu regresiunea sa către forme rurale, larvare, "populare" (e un fenomen amplu verificat în Europa în timpul și după marile invazii barbare). Dar, destul de curând, arianizarea Pcnjabului a declanșat procesul marii sinteze care trebuia sa devină într-o zi hinduismul. Un număr considerabil de elemente harappiene atestate în hinduism nu se pot explica decât printr-un contact, început destul de devreme, între cuceritorii indo-europeni și reprezentanții culturii Indusului. Acești reprezentanți nu erau în mod necesar autorii culturii Indusului ori descendenții lor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
populare" (e un fenomen amplu verificat în Europa în timpul și după marile invazii barbare). Dar, destul de curând, arianizarea Pcnjabului a declanșat procesul marii sinteze care trebuia sa devină într-o zi hinduismul. Un număr considerabil de elemente harappiene atestate în hinduism nu se pot explica decât printr-un contact, început destul de devreme, între cuceritorii indo-europeni și reprezentanții culturii Indusului. Acești reprezentanți nu erau în mod necesar autorii culturii Indusului ori descendenții lor direcți: ei puteau să fie tributarii, prin iradiație, ai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu acelea ale indo-europenilor - s-au păstrat, cu inevitabilele regresiuni, mai ales în straturile "populare", în marginea societății și a civilizației noilor stăpâni ariofoni: de acolo au ieșit ele, în valuri succesive, în timpul sintezelor ulterioare care au dus la formarea hinduismului"39. După 1954, au fost aduse alte dovezi ale continuității 40, în plus, fenomene similare sunt atestate în alte părți, și anume în Creta, în Egeida și în Grecia continentală, într-adevăr, cultura și religia elenică sunt rezultatul simbiozei între
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
întreagă. E vorba de furia capricioasă și irațională a unui zeu al fertilității contra propriei sale creații, viața sub toate formele sale. Concepții asemănătoare de ambivalență divină se întâlnesc și în altă parte; ele vor fi elaborate mai ales în hinduism (cf. Siva, Kălî). Faptul că rolul lui Telipinu a fost menit, de asemenea, zeilor furtunii și soarelui și anumitor zeițe - deci, în mare, divinităților guvernând diverse sectoare ale vieții cosmice - demonstrează că acest mit se referă la o dramă mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prin excelență" (acel ganz, andere al lui Rudolph Otto). Coexistența atributelor contradictorii, iraționalitatea unora din actele sale, îl deosebesc pe Iahve de orice "ideal de perfecțiune" la scară umană. Din acest punct de vedere, Iahve seamănă cu unele divinități ale hinduismului, cu Siva, de exemplu, sau cu Kălî-Durgâ. Dar cu o deosebire considerabilă: aceste divinități indiene se situează dincolo de morală, și cum modul lor de a fi constituie un model exemplar, credincioșii lor nu pregetă să-i imite. Dimpotrivă, Iahve acordă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se cunoaște numele, joacă un rol mai degrabă șters: enigmatica Aditi, Mama zeilor; Usâs, zeița dimineții; Rartri, Noaptea, căreia îi e consacrat un frumos imn (RV, X, 127). Cu atât mai semnificativă este deci poziția dominantă a Marii Zeițe în hinduism: ea ilustrează, desigur, triumful religiozității extrabrahmanice și, totodată, puterea creatoare a spiritului indian. Evident, trebuie ținut seama de faptul că textele vedice reprezintă sistemul religios al unei elite sacerdotale care era în serviciul unei aristocrații militare; restul societății - adică majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al unei elite sacerdotale care era în serviciul unei aristocrații militare; restul societății - adică majoritatea, cei din castele vaisya și sudra - împărtășeau probabil idei și credințe asemănătoare cu acelea pe care Ie regăsim, cu două mii de ani mai târziu, în hinduism 18. Imnurile nu reflectă religia vedică în ansamblul său; ele au fost compuse pentru un auditoriu preocupat mai ales de bunurile terestre: sănătate, viață îndelungată, copii numeroși, turme bogate, avere 19. Este, 16 Bineînțeles, trebuie completată această descriere a culturii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
niciodată că imnurile vedice și tratatele brahmanice au fost compuse pentru o elită, aristocrația și preoții, și că o parte considerabilă a vieții religioase a societății ariene era riguros ignorată. Totuși, promovarea lui Siva la rangul de Zeu Suprem al hinduismului nu poate fi explicată prin "originea" sa, fie ea anariană ori populară. E vorba de o creație căreia îi vom judeca originalitatea analizând dialectica religioasă indiană, așa cum apare ea în reinterpretarea și revalorizarea continuă a miturilor, a riturilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
adică "oblația focului [săvârșită] prin respirație" (Vaikhănasasmărta sutra, H, 18). Concepția acestui "sacrificiu interior" este o inovație plină de consecințe; ea va permite chiar celor mai excentrici asceți și mistici să se mențină în sânul brahmanismului și, mai târziu, al hinduismului. Pe de altă parte, același "sacrificiu interior" va fi practicat de către brahmanii "locului în pădure", adică aceia care trăiesc ca asceți (sannyăsi) fără să-și părăsească prin aceasta identitatea lor socială de "stăpâni ai casei"28. Pe scurt, tapas-ul este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
timp, tantrismul va elabora o întreagă tehnică având drept scop transmiterea sacramentală a sexualității. În ce privește diversele clase de asceți, de vrăjitori și de extatici care trăiau la periferia societății ariene, dar care au sfârșit, majoritatea, prin a fi integrați în hinduism, nu posedăm informații suficiente. Izvoarele cele mai bogate sunt târzii, ceea ce însă nu le diminuează deloc interesul, deoarece ele reflectă, cu siguranță, o situație mai veche. Astfel, Vaikhănasasmărtasutra prezintă o lungă listă de asceți și pustnici; unii se deosebesc prin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
El susține că progresul în știință nu este linear, ci prin schimbări paradigmatice, care deschid noi orizonturi în înțelegerea naturii și răstoarnă concepții existente. 6 Yoga - Tantric (kundalini) - consemnată în cartea lui Sivananda Saraswati (1935) este o yogă influențată de hinduismul credincios zeilor tantra și shakta ca divinități supreme. Practicarea regulată a meditației numită "trezirea Yoga", eliberează o energie care ridică valorile "adevărului", capabilă să vindece pe sine și pe alții. 7 Graham Hancock (născut în 1950), jurnalist și scriitor de
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
unui dialog între religii și un proiect pentru o etică mondială bazată pe încrederea de fond, idee ale cărei baze le pusesem în trecut. Am aprofundat-o și i-am dat formă prin intermediul dialogului cu specialiștii iudaismului, creștinismului și islamului, hinduismului, budismului și religiei chineze, dar și cu ideologiile seculare. În cele din urmă, în 1990, la zece ani după conflictul cu Roma, eram în măsură să prezint proiectul pentru o etică mondială. În acești ani, "ceea ce eu cred" s-a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
călătoream, vorbeam, ascultam și învățam, cu atât mai clar îmi era că dialogul interreligios nu era o chestiune academică. Dialogul este o necesitate politică și religioasă, fundamentală pentru pacea națiunilor. În 1984, în concluzia introducerii mele la dialogul cu islamul, hinduismul și budismul, publicată sub titlul Christentum und Weltreligionen (Creștinismul și religiile lumii), am formulat pentru prima dată fraza: "Nu există pace mondială fără pace religioasă". Ca urmare avea să devină fundamentul primului simpozion cu reprezentanții religiilor mondiale pe care UNESCO
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
trei sunt deja morți, dar au până în prezent un mare număr de adepți. Eu însumi admir viziunea hindusă a acelui anonim atotcuprinzător în care se poate depăși separarea individului (ătman) de originea sa, principiu universal ce pătrunde întregul (brahman). Pentru hinduism, mistica este în centrul religiei cel puțin din vremea perioadei vedice târzii a Upanișadelor celor mai vechi. Și eu cred că Dumnezeu nu se poate găsi doar în înaltul cerurilor, ci și în inimi, în sufletul nostru purificat. Aici el
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sau completoriul. Într-adevăr, nu se poate spune că rugăciunea, pe lângă studiu, era puțină; aceasta este de altfel și practica fiecărui ordin contemplativ. Rugăciunea poate fi ușor de făcut, dar meditația? Aceasta trebuie să fie învățată: în tradiția mistică, în hinduism și budism, meditația se diferențiază substanțial de tipul de rugăciune descris mai sus. Îndeosebi în budismul meditativ sau zen, s-a dezvoltat o metodă perfect calculată din punct de vedere psihologic, care prevede acordarea maximei atenții propriei respirații, ajutându-se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sau acțiunea liturgică. Acest exercițiu ce aparține tradiției monahismului se produce în mod esențial prin desprinderea de lume și de propriile pasiuni, realizând astfel reculegerea de sine. Prin metodă și sistem ar trebui să conducă la realitatea ultimă înțeleasă în hinduism ca "plinătate", în budism ca "gol". În special printr-o tehnică a respirației, observată și practicată cu o disciplină severă a poziției de stat (în japoneză za semnifică "a se așeza"), meditația (în japoneză zen, adică a fi absorbiți, concentrați
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
exemplu, conform modelului hindus. Modelul hindus Să presupunem că m-aș fi născut în India, împreună cu alte aproximativ 1,2 miliarde de persoane. Foarte probabil aș fi fost un hindus. La origine, "hindușii" și "indienii" erau același lucru. Astăzi însă, hinduismul indică doar o religie care a determinat cultura, stilul de viață, concepția asupra lumii și de ale cărei diverse curente aparțin aproximativ patru cincimi din indieni. Dacă aș fi hindus, aș crede evident precum fac și mișcările de reformă indiene
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sanătana dharma): ordine cosmică și morală atotcuprinzătoare, ce determină fiecare viață și căreia oamenii trebuie să i se conformeze, indiferent de clasa sau casta în care s-au născut. Totuși, nu aș fi fost legat dogmelor definite și ortodoxiei formale; hinduismul nu cunoaște nici un magisteriu obligatoriu. Ar fi fost mult mai importantă acțiunea dreaptă: ritul corect, obiceiurile, religiozitatea trăită. De asemenea, nu ar fi trebuit să mă preocup în primul rând de anumite drepturi ale omului, ci de cum să mă comport
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
gândesc că, la fel cum mi se întâmplă în interiorul creștinismului, și ca hinduist, dacă aș fi educat în același fel, aș fi probabil nemulțumit de anumite rituri, precepte și practici ale religiei mele. Aș fi unul dintre criticii moderni ai hinduismului, care denunță abuzurile sociale extreme, de multe ori în contradicție cu idealurile indiene originare. Nu aș cruța elitele sociale, privilegiate de "ordinea eternă", care în virtutea unei legi cosmice insistă deseori asupra drepturilor și privilegiilor de care se bucură de secole
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dar care de facto încă există) și pentru îmbunătățirea poziției femeii și a celor aproximativ 150 de milioane de paria. Dar poate, așa cum au făcut milioane de indieni în secolele trecute și până în secolul XX, m-aș fi îndepărtat de hinduism alegând budismul, tocmai din cauza sistemului rigid de caste, ce pare de neînvins. Aș fi urmat exemplul lui Bhimrao Ramji Ambedkar, primul ministru de justiție al Indiei independent, personalitate până în prezent foarte stimată, care în anul 1956 condusese convertirea în masă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
omenirii, precum și ideea determinării prin karma, sau mai exact a acțiunii vieților precedente. În calitate de budist aș refuză însă autoritatea Vedelor și supremația brahmanilor, sacrificiile cu împrăștierea sângelui și ordinea hindusă rigidă a castelor. Nu aș avea o religie comparabilă cu hinduismul vechi de patru milenii de lângă Gange. S-ar caracteriza mai curând prin figura extraordinară a indianului Siddharta Gautama, numit Buda, "trezitul", "iluminatul". Începând din secolul VII a.C., aceasta oferă omului o cale de spiritualizare, introspecție și de aprofundare a sinelui
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]