898 matches
-
diferența de concentrație a factorului natriuretic atrial între normotensivii și hipertensivii ADPKD există și la volume extracelulare identice; în acest fel, a fost scos din cauză factorul încărcare hidrosalină. Măsurătorile care s-au efectuat la nivelul sistemului circulator venos al hipertensivilor cu ADPKD au demonstrat că există tonus venos crescut și există o complianță scăzută a venelor mari. Aceste constatări ar putea explica atât creșterea concentrației factorului natriuretic, cât și creșterea debitului cardiac. în aceste condiții a apărut o nouă întrebare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a peretelui vascular venos? Dacă această suferință a peretelui venos există, înseamnă că ea caracterizează pe cei cu ADPKD și HTA, dar nu și pe cei cu ADPKD normotensivi. Sau poate că doar secreția mai mare de renină la cei hipertensivi explică această modificare? Hipertensivul ADPKD are deci un rezervor venos de volum mult mai redus decât normotensivul ADPKD. Prezența natriurezei mai crescute la hipertensivii cu ADPKD ar putea explica speculațiile din literatură privind tendința la pierderea de sare a hipertensivilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Dacă această suferință a peretelui venos există, înseamnă că ea caracterizează pe cei cu ADPKD și HTA, dar nu și pe cei cu ADPKD normotensivi. Sau poate că doar secreția mai mare de renină la cei hipertensivi explică această modificare? Hipertensivul ADPKD are deci un rezervor venos de volum mult mai redus decât normotensivul ADPKD. Prezența natriurezei mai crescute la hipertensivii cu ADPKD ar putea explica speculațiile din literatură privind tendința la pierderea de sare a hipertensivilor ADPKD. în realitate, ea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pe cei cu ADPKD normotensivi. Sau poate că doar secreția mai mare de renină la cei hipertensivi explică această modificare? Hipertensivul ADPKD are deci un rezervor venos de volum mult mai redus decât normotensivul ADPKD. Prezența natriurezei mai crescute la hipertensivii cu ADPKD ar putea explica speculațiile din literatură privind tendința la pierderea de sare a hipertensivilor ADPKD. în realitate, ea se suprapune foarte bine pe ideea de natriureză de presiune (11), caracteristică oricărei HTA și poate cel mult să fie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
hipertensivi explică această modificare? Hipertensivul ADPKD are deci un rezervor venos de volum mult mai redus decât normotensivul ADPKD. Prezența natriurezei mai crescute la hipertensivii cu ADPKD ar putea explica speculațiile din literatură privind tendința la pierderea de sare a hipertensivilor ADPKD. în realitate, ea se suprapune foarte bine pe ideea de natriureză de presiune (11), caracteristică oricărei HTA și poate cel mult să fie mai accentuată în ADPKD în contextul modificărilor de complianță venoasă discutate. în ceea ce privește sistemul nervos simpatic (9
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
efectuate au relevat: egalitate de concentrație a norepinefrinei plasmatice la ADPKD cu și fără HTA, indiferent de dietea sodată, indiferent de postură, indiferent de efortul fizic. Administrarea de simpaticolitice centrale și periferice a modificat în aceeași măsură valorile TA la hipertensivii și normotensivii ADPKD, neexistând diferențe de sensibilitate între aceștia în ceea ce privește SNV simpatic. Există și alte substanțe care intervin în inițierea HTA secundară ADPKD (15, 16, 17). Cei mai mulți cercetători au abordat patogenia HTA secundare din ADPKD în modul expus mai sus
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
stimularea sintezei de dopamină renală (perfuzie cu DOPA). Administrarea de IEC reduce parțial rezistența. Stimularea sintezei intrarenale de dopamină o readuce la valoarea normală. De aici, ideea de a folosi agoniștii pentru receptorii dopaminergici ca agenți terapeutici eficienți în tratamentul hipertensivilor ADPKD, mai ales al celor care se găsesc în apropierea perioadei de inițiere a HTA. Este cunoscut faptul că, în populația generală, riscul de apariție a HTA crește odată cu înaintarea in vârsta. Pacienții cu ADPKD pot dezvolta HTA secundară foarte
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
exemplifica modalitățile practice de realizare a sfatului genetic și a screeningului familial, precum și problemele pe care le ridică aceste acțiuni, vom prezenta un exemplu concret din activitatea noastră. S.A., de 51 de ani, reputat specialist și persoană publică, se știe hipertensiv (cu valori moderate ale TA) de 5-6 ani; medicii consideră HTA ca fiind corelată cu activitatea socio-profesională. De câteva zile prezintă o stare generală proastă, consultă un medic cardiolog, care îi recomandă un bilanț paraclinic. Pentru prima dată face o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și probleme pe care le pune ADPKD în contextul specific al familiei pacientului S.A. (caz proband II-1). 1. Anamneza familială relevă că tatăl pacientului (I-1) a decedat la 45 ani (!) de un accident vascular cerebral (?), fără a se știe hipertensiv sau renal; mama (I-2), o soră (II-3) și cei trei copii ai pacientului (III-2, III-3, III-5) sunt aparent sănătoși. Se bănuie la fata mai mică (III-5, 20 ani) un prolaps de valvă mitrală. Observație: în contextul diagnosticului de ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
gălbenele, frunze de păpădie și herba de sunătoare, din care se beau 2 căni pe zi, Înainte și după masa principală de la prânz, având efecte colagoge, coleretice și antiinflamatoare În dischinezie hipotonă-hipochinetică. În cazul când bolnavii de dischinezie biliară sunt hipertensivi se preferă o infuzie dintr-un amestec format din flori de coada șoricelului, frunze de anghinare, frunze de păpădie și flori de păducel, luate În părți egale, din care se beau 2- 3 ceaiuri pe zi. În dischinezia Însoțită de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
vieții pacienților cu IC, indiferent de vârstă (17). 49.2.3. Recuperarea cardiovasculară în hipertensiunea arterială În cazul pacienților vârstnici cu hipertensiune arterială (HTA), exercițiile aerobice după un program regulat au efecte de reducere a TA similare celor constatate la hipertensivii tineri. Mecanismele aflate la baza acestor efecte includ scăderea rigidității arteriale și activarea mecanismelor vasodilatației arteriale mediate de flux cu creșterea eliberării de oxid nitric din celulele endoteliului vascular (18). Reducerea TA determinate de exercițiul fizic aerobic este adesea similară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
fizic aerobic este adesea similară cu cea deter minată de utilizarea unui medicament antihipertensiv. Rezultatele unei meta analize importante arată reduceri medii de 3,8/2,6 mmHg ale TA sistolice/diastolice. Efectele hipotensoare s au dovedit asemănătoare la subiecții hipertensivi și la cei normotensivi, respectiv la cei supraponderali și la normoponderali (19) . Important în cazul hipertensivilor vârstnici este efectul hipotensor al exercițiului fizic de intensitate redusă, demonstrat a fi similar cu cel obținut prin antrenamentul fizic mai intens (20). Efectele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
meta analize importante arată reduceri medii de 3,8/2,6 mmHg ale TA sistolice/diastolice. Efectele hipotensoare s au dovedit asemănătoare la subiecții hipertensivi și la cei normotensivi, respectiv la cei supraponderali și la normoponderali (19) . Important în cazul hipertensivilor vârstnici este efectul hipotensor al exercițiului fizic de intensitate redusă, demonstrat a fi similar cu cel obținut prin antrenamentul fizic mai intens (20). Efectele recuperării cardiovasculare asupra profilului lipidic Tulburările metabolismului lipidelor reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
și cronică dacă simptomele au o durată mai mare de două săptămâni (1/3). 36.2.2. Particularități fiziopatologice Disecția de aortă se caracterizează prin separarea intimei de adventice, sub acțiunea unui eveniment inițiator, reprezentat de obicei de un episod hipertensiv. Disecția mediei aortice determină formarea unui lumen dublu, faldul de disecție (intima și partea internă a mediei) divizând lumenul aortei într-un lumen fals și unul adevărat. Partea externă a mediei aortice formează împreună cu adventicea lumenul fals. De obicei, există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
disfuncție sistolică de VS, programați pentru intervenție chi rurgicală cu risc mare; de asemenea, se recomandă continuarea tratamentului cu IECA în timpul intervențiilor chirurgicale non-cardiace la pacienții cu disfuncție sistolică de VS (clasa I) (23);- diureticele ar trebui întrerupte la pacienții hipertensivi în ziua intervenției chirurgi cale (clasa IC), iar la cei cu IC ar trebui continuate până în ziua intervenției; perioperator se administrează intravenos, ulterior se reia terapia orală atunci când este posibil (clasa IC) (23);- aspirina are dovezi limitate în perioada perioperatorie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
sau 2 nu există dovezi că amânarea intervenției chirurgicale până la optimizarea terapiei ar fi benefică (30). La cei cu hipertensiune gradul 3, trebuie atent cântărite beneficiile posibile ale amânării intervenției chirurgicale în vederea optimizării terapiei față de riscurile amânării intervenției. La pacienții hipertensivi cu boală coronariană se recomandă administrarea perioperatorie de betablocante.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
fiziologice ale Ang II. În comparație cu IECA, blocanții receptorilor pentru angiotensină prezintă mai puține efecte adverse în cursul terapiei cronice, în condițiile unor efecte farmacodinamice similare (10). Atât IECA, cât și blocanții receptorilor pentru angiotensină sunt agenți antihipertensivi preferați la vârstnicii hipertensivi, cu nefropatie diabetică, la pacienții cu DZ tip 2 (19). Asocierea între blocanții receptorilor pentru angiotensină și IECA va fi evitată, în special din cauza riscului crescut de disfuncție renală și hiperpotasemie, dar și a eficacității limitate a acestei asocieri (11
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
urgențele medicale (36). Abordarea diagnostică a urgențelor hipertensive trebuie țintită pe evidențierea disfuncției de organ. Tabloul clinic este variabil, simptome ca durerea toracică, dispneea, tulburările de vedere, cefaleea, semnele neurologice de focar, alterarea conștienței, oliguria pot semnala în contextul saltului hipertensiv leziuni de organ. Cel mai frecvent afectarea de organ-țintă este reprezentată de infarct cerebral, edem pulmonar acut, encefalopatie, IC congestivă. Mai rar se întâlnesc hemoragii intracraniene, disecție acută de aortă, infarct miocardic acut (IMA), leziune renală acută (35). Encefalopatia hipertensivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
prea bruscă, prelungită și necontrolată a TA se obține și la administrarea de hidralazină intravenos, motiv pentru care nu se recomandă folosirea sa (35). Principalele medicamente recomandate în urgențele hipertensive sunt grupate în tabelul 48.1 (35,38,40). Saltul hipertensiv care nu este însoțit de afectare de organ se datorează de cele mai multe ori non-complianței la tratament sau a medicației insuficiente și nu necesită o abordare agresivă. Scopul este de a reduce TA la 160/100 mmHg, în timp de 12-24
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
endoteliale de ET-1, ceea ce are drept consecință inhibarea producției endoteliale de NO (și antagonizarea efectelor acestuia) și, în final, promovarea disfuncției endoteliale. ET-1 plasmatic este un marker al bolii vasculare diabetice (21, 71), dar poate fi crescut și la pacienții hipertensivi sau aterosclerotici nediabetici. Creșterea expresiei ET-1 în straturile endotelial și adventicial al vaselor sanguine, stimulează expansiunea matricei extracelulare prin intermediul unor factori de creștere. Recent s-a demonstrat că administrarea unor inhibitori ai ET1 și ai unor antagoniști ai receptorilor ET
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
glicemiilor , se poate prelungi stadiul I până la 12 săptămâni, chiar dacă nu s-au obținut încă obiectivele glicemice. În lipsa unei aderențe / complianțe corespunzătoare și fără tendința de scădere a glicemiilor, mai ales la un pacient cu risc multiplu (dislipidemic, obez / supraponderal, hipertensiv, fumător), prelungirea stadiului I peste patru săptămâni este nu doar inutilă, dar chiar periculoasă. Trebuie avut în vedere că , prin optimizarea stilului de viață, se așteaptă o scădere glicemică de aproximativ 30mg/dl (1.7mmol/l) (1%A1c)(12). În
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
non-diabetici. Grupul Cooperativ Italian de Studiu al Dializei Peritoneale a evidențiat, în cadrul acestei populații, o prevalență dublă a afectării cardiovasculare la pacienții diabetici față de cei non-diabetici [Viglino et al., 1994]. Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) se întâlnește mai frecvent la pacienții hipertensivi diabetici decât la cei hipertensivi non-diabetici. Boala coronariană este foarte frecventă la această populație și adesea asimptomatică. într-un studiu al lui Manske et al. din 1993, dintre pacienții diabetici asimptomatici supuși coronarografiei, în cadrul evaluării pretransplant renal, 88% au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
by-pass valve” (aerul circulând în sens bidirecțional). Simptomatologia este cu atât mai gravă cu cât mărimea soluției de continuitate parietală este mai importantă. Gravitatea este cu atât mai mare cu cât diametrul soluției de continuitate depășește diametrul traheei [1]. Pneumotoraxul hipertensiv apare atunci când efracția pleurei viscerale se însoțește de un mecanism de supapă unidirecțională ce permite trecerea aerului numai într-un singur sens, dinspre căile aeriene spre pleură, cu acumularea acestuia sub tensiune (20-30 cm H2O) [23] - mecanism de „chake-valve”. Apar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie ● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere ● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală) ● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă ● Anestezia la bolnav hipertensiv ● Anestezia la bolnav în șoc Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică) Anestezia în chirurgia cardiacă ● Anestezia pentru înlocuiri valvulare ● Anestezia pentru pontaje coronariene ● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie ● Anestezia pentru pericardite Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament) ● Anestezia la bolnavi
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
coronariene acute 8. Reabilitarea în insuficiența cardiacă 9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis 1.4.8.2. Baremul activităților practice 1. Însușirea diverselor protocoale pentru testul de efort 2. Stratificarea riscului cardio-vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc. 3. Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcție de grupa de risc. 4. Alcătuirea unui program educațional. 1.4.9. MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ 1.4.9.1. Tematică (100 ore) 2. Principiile fizicii ultrasunetelor și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]