473 matches
-
a hiperventilației (vezi și Hornsveld et al., 1990). Informațiile obținute de la subiecții noștri sugerează faptul că ventilația poate fi una dintre cauzele declanșării atacului de panică, fără a fi însă nici necesară, nici suficientă. Holt și Andrews (1989a) au folosit hiperventilația (ca și alte metode de provocare a atacurilor de panică) și au descoperit că principala diferență între pacienții care sufereau de tulburări de panică și cei diagnosticați cu alte tulburări anxioase nu se găsea la nivelul simptomelor resimțite, ci la
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
principala diferență între pacienții care sufereau de tulburări de panică și cei diagnosticați cu alte tulburări anxioase nu se găsea la nivelul simptomelor resimțite, ci la cel al semnificațiilor dezastruoase care le erau asociate. Mai mult, cercetătorii au observat că hiperventilația nu era specifică tulburării de panică și agorafobiei, ci părea să se producă în timpul perioadelor de anxietate prelungită (crescînd, prin urmare, numărul simptomelor resimțite în timpul unui episod normal de anxietate ridicată). Așadar, se pare că hiperventilația poate produce simptome care
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cercetătorii au observat că hiperventilația nu era specifică tulburării de panică și agorafobiei, ci părea să se producă în timpul perioadelor de anxietate prelungită (crescînd, prin urmare, numărul simptomelor resimțite în timpul unui episod normal de anxietate ridicată). Așadar, se pare că hiperventilația poate produce simptome care se întrepătrund cu cele resimțite în timpul unui atac de panică. În plus, o mare parte dintre pacienți care suferă de tulburări de panică hiperventilează în timpul atacurilor. Cu toate acestea, nu se poate spune că hiperventilația provoacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că hiperventilația poate produce simptome care se întrepătrund cu cele resimțite în timpul unui atac de panică. În plus, o mare parte dintre pacienți care suferă de tulburări de panică hiperventilează în timpul atacurilor. Cu toate acestea, nu se poate spune că hiperventilația provoacă atacurile de panică, pentru că acestea survin chiar și în absența hiperventilației, iar aceleași simptome pot fi resimțite chiar dacă pacientul nu respiră accelerat. În aceste condiții, întrebarea este ce legătură există între simptomele produse de hiperventilație (sau prin alte mijloace
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unui atac de panică. În plus, o mare parte dintre pacienți care suferă de tulburări de panică hiperventilează în timpul atacurilor. Cu toate acestea, nu se poate spune că hiperventilația provoacă atacurile de panică, pentru că acestea survin chiar și în absența hiperventilației, iar aceleași simptome pot fi resimțite chiar dacă pacientul nu respiră accelerat. În aceste condiții, întrebarea este ce legătură există între simptomele produse de hiperventilație (sau prin alte mijloace) și panică? Unul dintre posibilele răspunsuri este dat de modelele cognitive de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se poate spune că hiperventilația provoacă atacurile de panică, pentru că acestea survin chiar și în absența hiperventilației, iar aceleași simptome pot fi resimțite chiar dacă pacientul nu respiră accelerat. În aceste condiții, întrebarea este ce legătură există între simptomele produse de hiperventilație (sau prin alte mijloace) și panică? Unul dintre posibilele răspunsuri este dat de modelele cognitive de panică. Cognițiile Au fost propuse diferite modele ale modului în care procesele cognitive contribuie la producerea atacurilor de panică (Clark, 1986, 1988; Beck, 1988
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fi interpretați ca și cum ar reprezenta o amenințare. Aceste concluzii coincid cu modelele cognitive de panică (vezi Beck, 1988; Clark, 1988). Fiecare susține că anumite sugestii (altfel inofensive) sînt interpretate drept posibile amenințări care pot declanșa anxietatea. Instalarea anxietății (și a hiperventilației asociate) produce anumite senzații fizice care sînt, la rîndul lor, interpretate în același mod, viitoarele atacuri de panică fiind anticipate de neliniște. Aceste modele cognitive au un avantaj rareori remarcat. Nici unul dintre ele nu contrazice datele analizate mai devreme, referitoare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
situații și atacurile de panică. Prin urmare, putem presupune că tratamentul adecvat ar trebui să modifice aceste percepții. O modalitate de a reuși acest lucru este să instruim pacienții cu privire la adevăratele cauze ale atacurilor de panică (de exemplu, personalitatea vulnerabilă, hiperventilația, cognițiile referitoare la dezastre posibile), demonstrîndu-le astfel că situațiile nu reprezintă un pericol în sine. O altă abordare este să îi deprindem cu strategii prin care să se confrunte cu frica, pentru a le insufla convingerea că pot opri orice
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pragul critic al expunerii, tehnicile de management al anxietății capătă o deosebită importanță. Prin urmare, o altă îmbunătățire a tratamentului ar putea implica strategiile de control al producerii atacurilor de panică. Una dintre aceste strategii este controlul respirației. Controlul respirației Hiperventilația poate produce simptome similare celor experimentate în timpul unui atac de panică și are deseori loc în timpul unei astfel de crize. Prin urmare, putem să presupunem că, dacă îi învățăm pe pacienți tehnici potrivite de respirație prin care să-și controleze
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
poate produce simptome similare celor experimentate în timpul unui atac de panică și are deseori loc în timpul unei astfel de crize. Prin urmare, putem să presupunem că, dacă îi învățăm pe pacienți tehnici potrivite de respirație prin care să-și controleze hiperventilația, vom ameliora simptomele de panică și vom îmbunătăți managementul pe termen lung al celorlalte. Din pricina multiplelor tehnici de control al respirației, este greu să facem o analiză a literaturii de specialitate care prezintă acest tip de tratament (vezi Garssen et
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a fiecărei sarcini, înainte de îndeplinirea acesteia. În prima zi, terapeutul trebuie să încerce să acopere următoarele informații și sarcini: materialul prezentat în Ghidul practic pentru pacienți: secțiunea 1 Natura anxietății, a tulburării de panică și agorafobiei și secțiunea 2 Controlul hiperventilației; însoțirea grupului de pacienți într-o plimbare prin împrejurimi (durată: 20 de minute); tema individuală 1: Mergeți spre cea mai apropiată stație de autobuz, apoi întoarceți-vă la clinică. Este important să subliniați faptul că sarcinile vor trebui îndeplinite în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să scadă anxietatea, ci pune și bazele restructurării cognitive. Primele două secțiuni ale Ghidului practic pentru pacienți îi ajută să înțeleagă faptul că atacurile de panică nu sînt altceva decît eșecuri ale reacției de tip luptă sau fugi, amplificate de hiperventilație și de cognițiile nepotrivite. Reacția de tip luptă sau fugi dă greș din pricina pragului prea scăzut de declanșare. Iar sensibilitatea ridicată ce provoacă această reacție este cauzată de temperamentul irascibil, stres și tendința de a respira accelerat (vezi capitolul 4
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
legătură între atacul de panică și reacția de tip luptă sau fugi, pacienților trebuie să li se întărească această convingere, explicîndu-li-se originile atacurilor de panică cu ajutorul presupusei etiologii a pragului scăzut de declanșare a acestei reacții. Stresul, temperamentul irascibil și hiperventilația sînt cele trei cauze identificate ale atacurilor de panică inițiale. Ghidul practic pentru pacienți folosește metafora alarmei auto pentru a sublinia faptul că răspunsul de tip luptă sau fugi se poate declanșa cînd nu trebuie, dacă mecanismul de activare este
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
generale încă din această etapă, este mai simplu să le răspundem celor care pretind că încentinirea ritmului respirator este o tehnică simplistă, reamintindu-le că atacurile de panică sînt manifestări eronate ale reacției de tip luptă sau fugi, exacerbate de hiperventilație. Nu este o abordare simplistă, din moment ce reușește să modifice un set complex de mecanisme responsabile de transformarea anxietății în panică. Cu toate acestea, tehnica de încetinire a ritmului respirator este chiar elegantă în practică. Odată ce procesele prezumtive de declanșare a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
încetarea ei prematură. Încetinirea respirației trebuie realizată încă de la primul semn de anxietate, pentru a opri transformarea gradată a acesteia în panică. Dacă se face în această etapă, individul va fi capabil să anuleze destul de repede orice schimbare provocată de hiperventilație. Acest proces va dura mai mult dacă se așteaptă pînă în momentul în care hiperventilația afectează nivelul de dioxid de carbon din sînge. Chiar și atunci cînd încetinirea ritmului respirator este folosită cu succes pentru a controla debutul unui atac
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
opri transformarea gradată a acesteia în panică. Dacă se face în această etapă, individul va fi capabil să anuleze destul de repede orice schimbare provocată de hiperventilație. Acest proces va dura mai mult dacă se așteaptă pînă în momentul în care hiperventilația afectează nivelul de dioxid de carbon din sînge. Chiar și atunci cînd încetinirea ritmului respirator este folosită cu succes pentru a controla debutul unui atac de panică, este bine să fie repetate ciclurile de respirație de cîteva ori. Altfel, individul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care le provoacă teamă, ca o măsură de profilaxie. Relaxarea izometrică poate fi folosită pentru a controla tensiunea din timpul unui atac de panică, dar, în programul conceput de noi, accentul este pus pe necesitatea de a controla mai întîi hiperventilația. Pacienții sînt învățați să-și țină respirația imediat ce apare primul semn de panică, pentru a opri transformarea anxietății în panică. După ce încetinirea ritmului respirator începe să-și facă efectul, pacienții pot începe să aplice tehnicile asociate, precum relaxarea mușchilor. Pot
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
efectul, pacienții pot începe să aplice tehnicile asociate, precum relaxarea mușchilor. Pot folosi tehnicile de restructurare cognitivă pentru a controla sentimentul de îngrijorare și relaxarea izometrică pentru a reduce orice tensiune. Fiecare opțiune (de exemplu, stoparea accentuării simptomelor induse de hiperventilație vs împiedicarea creșterii tensiunii fizice) este argumentată în mare parte de mărturiile pacienților. Ei susțin că, în timpul unui atac de panică, principala lor preocupare este legată de accentuarea rapidă și incontrolabilă a simptomelor de panică. De aceea, subliniem necesitatea de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tensiunii fizice) este argumentată în mare parte de mărturiile pacienților. Ei susțin că, în timpul unui atac de panică, principala lor preocupare este legată de accentuarea rapidă și incontrolabilă a simptomelor de panică. De aceea, subliniem necesitatea de a folosi controlul hiperventilației pentru a trata mai întîi acest aspect al problemei și abia apoi celelalte părți ale cercului vicios de panică. Probleme legate de expunerea gradată După ce pacienții au învățat cîteva strategii de management al anxietății, trebuie să fie încurajați să-și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
primului atac, devenind astfel mai vulnerabili decît alții. În al doilea rînd, este posibil ca cei care dezvoltă atacuri de panică să fie mai predispuși la stres și să se îngrijoreze cu privire la atacurile de panică decît alții. 1.1.3. Hiperventilația sau respirația accelerată A hiperventila înseamnă a respira excesiv, fie prea repede, fie prea profund. Respirația anormală trece adesea neobservată de pacient, dar nu și efectele hiperventilației. Simptomele includ amețeală, senzații de furnicături la mîini sau picioare, slăbiciunea picioarelor, palpitații
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și să se îngrijoreze cu privire la atacurile de panică decît alții. 1.1.3. Hiperventilația sau respirația accelerată A hiperventila înseamnă a respira excesiv, fie prea repede, fie prea profund. Respirația anormală trece adesea neobservată de pacient, dar nu și efectele hiperventilației. Simptomele includ amețeală, senzații de furnicături la mîini sau picioare, slăbiciunea picioarelor, palpitații, încordare sau durere în piept și o teamă din ce în ce mai accentuată. Aceste simptome sînt rezultatul reducerii dioxidului de carbon din sînge ca urmare a respirației excesive. Controlul acestor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
viețile noastre, căutăm o explicație. La fel, cînd experimentează un atac de panică, oamenii caută o explicație. În timpul atacului de panică, 90% dintre cei care suferă de agorafobie nu vor găsi o explicație plauzibilă pentru motivul atacului. Stresul, anxietatea și hiperventilația, care au cauzat de fapt atacul, nu sînt văzute ca motive de către persoana respectivă, deoarece ele se dezvoltă treptat și individul este adesea inconștient de prezența lor. Persoanele cu agorafobie explică în mod eronat atacul de panică în funcție de situația în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
face mai predispus să reacționați altfel decît majoritatea oamenilor? Cercetările psihologice au scos la iveală trei cauze ale unei alarme de anxietate sensibile. Prima este stresul, dar am discutat deja în ce măsură el anxietatea sporește. A doua este respirația accelerată (sau hiperventilația), iar despre asta vom discuta mai tîrziu. Al treilea motiv este cauzat de natura sau personalitatea dumneavoastră. 1.10. Efectul personalității Personalitatea se referă la modul obișnuit în care reacționăm, simțim și ne comportăm zi de zi. Cei mai mulți oameni care
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pot constitui o sursă de anxietate considerabilă. Acest lucru duce la o activare permanentă a răspunsului luptă sau fugi și, astfel, întreg ciclul se continuă. De aceea, tratamentul trebuie să vizeze ruperea acestui cerc vicios, una dintre modalități fiind controlul hiperventilației. 1.12. Hiperventilația Ne vom îndrepta atenția către un aspect particular al răspunsului luptă sau fugi, deosebit de important în tulburarea de panică și agorafobie, mai precis creșterea ritmului respirației sau respirația accelerată. După cum am discutat în contextul răspunsului luptă sau
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sursă de anxietate considerabilă. Acest lucru duce la o activare permanentă a răspunsului luptă sau fugi și, astfel, întreg ciclul se continuă. De aceea, tratamentul trebuie să vizeze ruperea acestui cerc vicios, una dintre modalități fiind controlul hiperventilației. 1.12. Hiperventilația Ne vom îndrepta atenția către un aspect particular al răspunsului luptă sau fugi, deosebit de important în tulburarea de panică și agorafobie, mai precis creșterea ritmului respirației sau respirația accelerată. După cum am discutat în contextul răspunsului luptă sau fugi, alarma de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]