KorAP: Find »[drukola/base=hipoacuzie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...27 >

672 matches

Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

va deveni și mut. De asemenea, disfuncțiile auditive cu cât sunt mai grave, cu atât vor influența mai mult apariția și dezvoltarea normală a vorbirii, fapt evidențiat prin frecvența crescută a tulburărilor de vorbire la copii cu diferite grade de hipoacuzie. În plus, din cauza absenței comunicării prin limbaj, un copil surd este mai dezavantajat, sub raportul structurării operațiilor cognitive, decât un copil orb, dar în ambele cazuri se produc modificări esențiale ale proceselor de recepție, analiză și răspuns pentru varietatea stimulilor

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
mixte - includ atât elemente ale deficiențelor de transmisie, cât și ale celor de percepție, consecutive unor afecțiuni de tipul otosclerozei, sechele operatorii, traumatisme etc. După gradul deficitului auditiv, pot fi identificate următoarele tipuri (clasificare BIAF - Biroul internațional de audio‑fonologie): - hipoacuzie ușoară (deficit de auz lejer) - o pierdere de auz de 20‑40 dB; - hipoacuzie medie (deficit de auz mediu) - o pierdere de auz de 40‑70 dB; - hipoacuzie severă (deficit de auz sever) - o pierdere de auz de 70‑90

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
consecutive unor afecțiuni de tipul otosclerozei, sechele operatorii, traumatisme etc. După gradul deficitului auditiv, pot fi identificate următoarele tipuri (clasificare BIAF - Biroul internațional de audio‑fonologie): - hipoacuzie ușoară (deficit de auz lejer) - o pierdere de auz de 20‑40 dB; - hipoacuzie medie (deficit de auz mediu) - o pierdere de auz de 40‑70 dB; - hipoacuzie severă (deficit de auz sever) - o pierdere de auz de 70‑90 dB; - anacuzie/cofoză (deficit de auz profund, surditate) - o pierdere de auz de peste 90

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
pot fi identificate următoarele tipuri (clasificare BIAF - Biroul internațional de audio‑fonologie): - hipoacuzie ușoară (deficit de auz lejer) - o pierdere de auz de 20‑40 dB; - hipoacuzie medie (deficit de auz mediu) - o pierdere de auz de 40‑70 dB; - hipoacuzie severă (deficit de auz sever) - o pierdere de auz de 70‑90 dB; - anacuzie/cofoză (deficit de auz profund, surditate) - o pierdere de auz de peste 90 dB. În funcție de lateralitate, putem întâlni: - deficiențe unilaterale; - deficiențe bilaterale. După criteriul etiologic și după

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
constă într‑un proces complex de reechilibrare a funcționării organismului, în scopul adaptării la solicitările mediului, pe baza legii unității și interacțiunii părților componente ale unui sistem. Fenomenul compensării poate fi întâlnit în următoarele forme: - compensarea organică - întâlnită în cazul hipoacuziilor prin creșterea eficienței percepției auditive (se referă la exersarea și creșterea sensibilității/acuității auditive pe baza resturilor funcționale existente și nu urmărește refacerea părții afectate din organul auditiv); - compensarea funcțională (intrasistemică) - se realizează în cazul pierderii totale a auzului și

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
ales de plasticitatea structurilor cerebrale (interferența funcțională a ariilor de proiecție primară cu ariile de asociație care intervine în integrarea și interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual‑motrice); - compensarea de tip mixt - întâlnită în anumite cazuri de hipoacuzie cu implicarea structurilor organice și funcționale. În compensarea organică sau funcțională, un rol important îl au mijloacele tehnice (protezele de anumite tipuri), intervențiile medicale (timpanoplastii) și, mai nou, echipamentele microelectronice (implanții cohleari). Formele de comunicare întâlnite în procesul educațional al

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
sunetului în organul auditiv și a permite persoanei deficiente recepționarea semnalelor acustice și a limbajului oral. Folosirea protezelor auditive are un caracter compensator și contribuie la integrarea școlară și socială a hipoacuzicilor alături de auzitorii. Protezarea este eficace, mai ales, în hipoacuziile ușoare și mijlocii, și ridică o serie de probleme în cazul hipoacuziilor severe sau la cei cu surditatea dar care mai prezintă resturi de auz. Referitor la vârsta optimă pentru protezare, unii autori susțin ideea că protezarea trebuie făcută cât

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
și a limbajului oral. Folosirea protezelor auditive are un caracter compensator și contribuie la integrarea școlară și socială a hipoacuzicilor alături de auzitorii. Protezarea este eficace, mai ales, în hipoacuziile ușoare și mijlocii, și ridică o serie de probleme în cazul hipoacuziilor severe sau la cei cu surditatea dar care mai prezintă resturi de auz. Referitor la vârsta optimă pentru protezare, unii autori susțin ideea că protezarea trebuie făcută cât mai de timpuriu atât pentru obișnuirea copilului cu proteza, cât și pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
și motorie (efectoare): - tulburarea proceselor de excitație și inhibiție la nivelul cortexului; - insuficiențe funcționale ale sistemului nervos central; - insuficiențe motorii la nivelul aparatului fonoarticulator (spasticitate sau tonus scăzut al musculaturii, afecțiuni pe traiectul nervului motor etc.); - deficiențe ale auzului fonematic (hipoacuzii, discriminare senzorială redusă etc.); c) cauze neuropsihologice - determină în special tulburări de ritm și fluență a vorbirii: - deficiențe mintale; - tulburări ale memoriei, atenției, reprezentărilor vizuale și acustice; - tulburări în sfera personalității (neîncredere în sine, timiditate, supraaprecierea imaginii de sine etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
cu citomegalovirus, encefalita, meningita etc.; - intoxicații medicamentoase sau în urma consumului de stupefiante și al altor substanțe toxice (toxoplasmoza congenitală); - leziuni ale structurilor nervoase și traumatisme produse în primii ani de viață; - sindromul Usher: afectează 3‑6% din populația cu surditate/hipoacuzie congenitală, se asociază cu retinopatia pigmentară progresivă și se prezintă sub trei forme în care se întâlnesc pierderi în grade diferite ale auzului și manifestări la vârste diferite ale retinopatiei pigmentare; - o categorie aparte și destul de numeroasă se referă la

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
pe care copilul, așezat la distanța de 1 m, trebuie să le reproducă. Cuvintele sunt pronunțate fără accent, lent, monoton. Proba poate evidenția deficiențe ale auzului fonematic. b) Proba „vocii șoptite” (ecranate): - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 4‑6 m - hipoacuzie ușoară; - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 1‑4 m - hipoacuzie medie; - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 1 m - hipoacuzie gravă. Examenul trebuie să fie bilateral, pentru fiecare ureche (una fiind obturată). În cazul evidențierii unei acuități auditive scăzute, se recomandă

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
să le reproducă. Cuvintele sunt pronunțate fără accent, lent, monoton. Proba poate evidenția deficiențe ale auzului fonematic. b) Proba „vocii șoptite” (ecranate): - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 4‑6 m - hipoacuzie ușoară; - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 1‑4 m - hipoacuzie medie; - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 1 m - hipoacuzie gravă. Examenul trebuie să fie bilateral, pentru fiecare ureche (una fiind obturată). În cazul evidențierii unei acuități auditive scăzute, se recomandă examenul audiometric, efectuat de specialist. 2. Percepția vizuală - se cere

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
monoton. Proba poate evidenția deficiențe ale auzului fonematic. b) Proba „vocii șoptite” (ecranate): - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 4‑6 m - hipoacuzie ușoară; - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 1‑4 m - hipoacuzie medie; - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 1 m - hipoacuzie gravă. Examenul trebuie să fie bilateral, pentru fiecare ureche (una fiind obturată). În cazul evidențierii unei acuități auditive scăzute, se recomandă examenul audiometric, efectuat de specialist. 2. Percepția vizuală - se cere copilului: 2.1. Să recunoască obiecte: - să descrie obiecte

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
stare de tensiune în cutia craniană (internă), în interiorul cavităților ventriculare cerebrale (externă) sau între foițele meningiene, însoțită frecvent de atrofii cerebrale. hipertrofie - dezvoltare exagerată a unui organ sau țesut ca urmare a activității sale crescute în scop adaptiv sau compensator. hipoacuzie - diminuare a capacității auditive care influențează negativ însușirea și folosirea corectă a limbajului. hipotrofie - dezvoltare subnormală a unui organ, țesut sau a întregului organism, datorată unui metabolism scăzut, de etiologie nutrițională, circulatorie sau neuro‑hormonală. hipoxie natală - reducerea nivelului oxigenului

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
un prognostic mult mai bun decât acesta. sindrom Langdon Down - afecțiune genetică cromozomială caracterizată prin dismorfie particulară, întârziere în dezvoltarea psihică și aberație cromozomială (trisomia cromozomului G 21). sindrom Usher - grup eterogen de mutații autozomale recesive, având drept consecință surditatea/hipoacuzia congenitală, asociată cu retinopatia pigmentară progresivă. spasm - contracție bruscă, puternică, repetitivă, involuntară a unui mușchi sau grup de mușchi, asociată cu alte mișcări involuntare care parazitează activitatea. spina bifida - malformație congenitală a canalului vertebral, întâlnită mai ales în regiunea lombo

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745

a categoriei "om obișnuit" care totalizează 8 asociații În cazul grupului 2 și doar una În cazul grupului 1. Se poate remarca faptul că sintagma deficiențe de auz este asociată, mai degrabă cu termenul de surditate decât cu termenul de hipoacuzie, deși, În mod obiectiv, sintagma se referă atât la surditate cât și la hipoacuzie: O discuție interesantă poate avea loc vis a vis de termenul compasiune. Acesta ocupă primul loc În analiza tabelară a datelor obținute prin chestionarea grupului 1

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
una În cazul grupului 1. Se poate remarca faptul că sintagma deficiențe de auz este asociată, mai degrabă cu termenul de surditate decât cu termenul de hipoacuzie, deși, În mod obiectiv, sintagma se referă atât la surditate cât și la hipoacuzie: O discuție interesantă poate avea loc vis a vis de termenul compasiune. Acesta ocupă primul loc În analiza tabelară a datelor obținute prin chestionarea grupului 1 (cadre didactice care nu lucrează cu elevi cu deficiențe de auz) și ultimul loc

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
cât și gradul de dezvoltare a limbajului În funcție de gravitatea afecțiunii și momentul integrării În procesul de demutizare. Ipoteza inițială privind limbajul elevilor deficienți de auz a presupus ideea că există o diferență cu privire la numărul de cuvinte expuse Între cei cu hipoacuzie și cei cu pierdere semnificativă de auz. De asemenea, studiul a urmărit și modul În care demutizarea timpurie influențează exprimarea verbală ulterioară a copilului. Experimentul a constat În aplicarea a două variante ale testului Rey, fiecare având o listă de

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
demutizarea timpurie influențează exprimarea verbală ulterioară a copilului. Experimentul a constat În aplicarea a două variante ale testului Rey, fiecare având o listă de 15 cuvinte, pe un eșation reprezentativ de 30 de elevi cu deficiențe auditive, o parte cu hipoacuzie (15 copii) și cealaltă parte cu surditate profundă (15 copii), cu vârste cuprinse Între 11-14 ani, ambele categorii fiind beneficiare de terapie de demutizare, Însă de la vârste diferite. Pentru tema acestei lucrări prezintă interes doar prima listă, conținând cuvinte cu

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse Între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost Împărțit În două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse Între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost Împărțit În două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat În alcătuirea unor propoziții pe

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost Împărțit În două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat În alcătuirea unor propoziții pe baza a 5 imagini, reprezentând acțiuni cunoscute, dând răspuns, În scris la Întrebarea: „Ce face

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost Împărțit În două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat În alcătuirea unor propoziții pe baza a 5 imagini, reprezentând acțiuni cunoscute, dând răspuns, În scris la Întrebarea: „Ce face?”. Imaginile reprezentau acțiuni

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
stau cu totul altfel, aceștia Întâmpinând dificultăți În a tarnspune În scris acțiunea pe care o sugerează o anumită imagine. S-a pornit de la ideea că există diferențe semnificative Între cele 2 grupuri de elevi, În sensul că elevii cu hipoacuzie ușoară dispun de un vocabular mai bogat și formulează propoziții cu o structură gramaticală mai corectă decât elevii cu hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
S-a pornit de la ideea că există diferențe semnificative Între cele 2 grupuri de elevi, În sensul că elevii cu hipoacuzie ușoară dispun de un vocabular mai bogat și formulează propoziții cu o structură gramaticală mai corectă decât elevii cu hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă Într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]