454 matches
-
stimulează secreția de glucagon, în timp ce hiperglicemia face oficiul invers. Paralel cu creșterea insulinosecreției, aportul exagerat de glucide inhibă secreția de glucagon. Dezechilibrele glicemice declanșează astfel reacții corectoare cuplate, la care participă ambii hormoni pancreatici. Acestea sunt dominate însă de efectele hipoglicemiante ale insulinei, întrucât pancreatectomia este constant urmată de hiperglicemie și diabet experimental. Contrar hiperglicemiei, creșterea aminoacizilor și, în special, a alaninei și argininei după un prânz hiperproteic stimulează secreția ambilor hormoni pancreatici, pentru a asigura energia necesară sintezei proteice tisulare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe nemâncate, pentru ca după mese să crească până la 1,20-1,40 g/l. Sistemele de autoreglare și control restabilesc echilibrul glicemic în aproximativ 2 ore de la absorbția hidrocarbonatelor prin reacțiile neuro-endocrino-metabolice, de feedback negativ, cu participarea insulinei ca principal hormon hipoglicemiant. Fenomene inverse se produc în cazurile de starvare, cu participarea funcției gluconeogenetice a ficatului în vederea formării glucozei necesare menținerii glicemiei în limite normale. Ficatul, ca principal sistem tampon al glucozei sanguine, depozitează sub formă de glicogen aproximativ 2/3 din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe cele anabolice produse de ADH, hormonii mineralocorticoizi (aldosteron) și gonadali. În timp ce ADH și sistemul renină-angiotensină-aldosteron conservă sarea și apa pentru a crește volumul plasmatic, glucagonul acționează în consens cu catecolaminele pentru a crește glucoza sanguină și a contracara efectele hipoglicemiante ale insulinei. De remarcat că ambele componente ale glandelor suprarenale, atât medulosuprarenala, cât și corticosuprarenala, participă la reacțiile de apărare și adaptare la stres. Evoluția trifazică a SGA, ca reacție de apărare și adaptare a organismului la diferiți factori stresanți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
au o amplitudine mai mare la nivelul circulației în vena portă (de 3-10 ori) se crede (64) că efectul lor major se exercită asupra producției hepatice de glucoză. Reproducerea experimentală a caracterului pulsatoriu al secreției insulinei a demonstrat un efect hipoglicemiant mai puternic (12, 99) comparativ cu administrarea continuă a unei cantități egale de insulină. Administrarea pulsatilă i.v. a insulinei la pacienți cu diabet zaharat insulinodependent (tip 1) a produs o reducere a producției hepatice de glucoză și o creștere
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
glucoză și o creștere a utilizării glucozei echivalentă cu cea produsă prin infuzia continuă a unei cantități de insulină cu 40% mai mare (12). Reproducerea experimentală a caracterului pulsatoriu al secreției insulinei (prin administrare discontinuă) a demonstrat că majorarea efectului hipoglicemiant devine semnificativă după aproximativ 7 ore de administrare pulsatilă (99) iar legarea insulinei de monocite a fost crescută după administrarea pulsatilă a insulinei comparativ cu administrarea continua a unei cantități egale de insulină. Pentru explicarea eficacității crescute a secreției pulsatile
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
Kcal/kg și partea necomestibilă 7 %. Ceapa este un diuretic puternic, iar conținutul în fitoncide îi conferă proprietăți antiseptice, de reglare a microflorei intestinale și prevenire a deranjamentelor stomacale. Stimulează digestia și are acțiune carminativă. Manifestă și proprietăți pectorale, proprietăți hipoglicemiante, fluidifică sângele. În țara noastră este produsă preponderent ceapa din arpagic care intră în rețeaua de valorificare de la sfârșitul lunii iulie și până în primele două decade din septembrie. Până la sfârșitul anului, consumul este asigurat direct de la producători, sau din ceapa
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
PP 1 mg%, vitamina E 2 mg%. Valoarea energetică este de 180-360 kcal/kg, iar partea necomestibilă constituie 32 %. Țelina de rădăcină are un conținut de 0,01% în uleiuri volatile. Țelina de rădăcină este un stimulent, tonic general, diuretic, hipoglicemiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie (salate, supe, ciorbe). Consum de iarnă. Stimulent, tonic general, diuretic, hipoglicemiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie (salate, supe, ciorbe). Păstârnacul conține apă 80 %, glucide 12 %, celuloză 3 %, substanțe pectice 3 %, protide 2 %, lipide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
constituie 32 %. Țelina de rădăcină are un conținut de 0,01% în uleiuri volatile. Țelina de rădăcină este un stimulent, tonic general, diuretic, hipoglicemiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie (salate, supe, ciorbe). Consum de iarnă. Stimulent, tonic general, diuretic, hipoglicemiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie (salate, supe, ciorbe). Păstârnacul conține apă 80 %, glucide 12 %, celuloză 3 %, substanțe pectice 3 %, protide 2 %, lipide 0,5%, substanțe minerale 1 %, K 430 mg%, Mg 24 mg %, Ca 55 mg%, P 72 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Regular) sau analogi de insulină cu acțiune ultrarapidă (Lispro sau Aspart). Insulinele cu acțiune intermediară și/sau prelungită nu sunt potrivite datorită imposibilității acoperirii adecvate a bolusurilor de masă și datorită variabilității mari de absorbție din țesutul subcutanat, cu răspunsuri hipoglicemiante impredictibile [14]. Actualmente se preferă folosirea analogilor de insulină care prezintă avantajul controlului mult mai bun al glicemiei postprandiale precum și posibilitatea corecției mai rapide a unei eventuale hiperglicemii. 3.2. Rate bazale. Reprezintă insulina descărcată continuu de pompă prin intermediul setului
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
vezi mai sus) • Cu glomerulonefrita rapid progresivă (există retenție hidrosalină) Există caracteristici ale manifestărilor clinice funcție de etiologia nefritei interstițiale acute: a) Nefrita interstițială acută medicamentoasă Medicamentele cel mai frecvent implicate sunt: • antibioticele (penicilinele, cefalosporinele, sulfamidele antibacteriene, quinolonele, rifampicina); • sulfamidele thiazidice, hipoglicemiante; • antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS). Mecanismul de afectare renală este imunoalergic. în mod eronat, se consideră că o insuficiență renală acută poate fi cauzată de nefropatia interstițială acută numai atunci când tabloul clinic include: • debut prin febră, rash cutanat, concentrație plasmatică crescută de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Controlul glicemic strict este dificil și riscant, având în vedere riscul crescut de episoade hipoglicemice. Acest risc este crescut prin: diminuarea catabolismului renal și extrarenal al insulinei; modificarea absorbției cutanate a insulinei; reducerea aportului nutrițional și a activității fizice; efectul hipoglicemiant al ședinței de hemodializă. Managementul diabeticului dializat este foarte dificil datorită complexității patologiei: prezența frecventă a ischemiei coronariane silențioase/dilatației cardiace, a complicațiilor oculare (frecvent este prezentă cecitatea) și neurologice (neuropatie senzitivă și vegetativă). 15.6.2. Dializa peritoneală a
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ar putea explica printr-o creștere a sensibilității anumitor receptori farmacologici. Narcoticele și sedativele (fenobarbitalul și clorpromazina) au, la insuficienții renali, o acțiune mai profundă și mai prelungită decât la subiectul normal. Se observă deasemeni o sensibilitate marcată la acțiunea hipoglicemiantă a sulfonilureei, în absența oricărei retenții a medicamentului; aceasta ar putea fi explicată printr-o diminuare a mecanismelor de răspuns la stimuli hipoglicemianți. 5. Eliminarea Ficatul și rinichiul sunt cele două căi principale de eliminare a unui medicament. Eliminarea renală
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai profundă și mai prelungită decât la subiectul normal. Se observă deasemeni o sensibilitate marcată la acțiunea hipoglicemiantă a sulfonilureei, în absența oricărei retenții a medicamentului; aceasta ar putea fi explicată printr-o diminuare a mecanismelor de răspuns la stimuli hipoglicemianți. 5. Eliminarea Ficatul și rinichiul sunt cele două căi principale de eliminare a unui medicament. Eliminarea renală a unui medicament poate fi apreciată prin demi-viața sa, definită ca timpul necesar pentru diminuarea la jumătate a concentrației plasmatice a principiului activ
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de acțiune a medicamentului. Pentru medicamente al căror efect terapeutic este legat de concentrațiile plasmatice, un gradient important între extremele de concentrație antrenează o mare variație a efectului, ceea ce constituie, în anumite cazuri, un inconvenient evident (ex: anti HTA, anticoagulante, hipoglicemiante). în aceste condiții, metoda dozei care diminuă gradientul de concentrație și deci variațiile efectului, este optimală. în schimb, diminuarea gradientului de concentrație este defavorabil în cazul medicamentelor care acționează prin intermedierea picurilor de concentrație crescute, de exemplu anumite antibiotice cu
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
folosirea unei doze minime eficace de corticoizi. Hiperglicemia apare în special la obezi sau la pacienți cu antecedente familiale de intoleranță la glucoză. Prevenire: reducerea consumului de glucide cu absorbție rapidă. Se impune supravegherea regulată a glicemiei, uneori adaptarea tratamentului hipoglicemiant la diabetici. Diabetul cortizonic este de obicei reversibil după întreruperea tratamentului, dar adesea tardiv. Retenția hidro-salină este datorată efectului mineralocorticoid - cel mai intens pentru hidrocortizon, moderat pentru prednison și prednisolon și absent pentru metilprednisolon și dexametazonă. Se manifestă prin creștere
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
un model terapeutic pentru diferitele defecte de glicoreglare, având în vedere o clasificare a medicației antidiabetice orale în legătură cu veriga patogenetică interesată. În Tabelul 2 sunt prezentate nivelurile de intervenție a diferitelor clase de substanțe folosite în tratamentul diabetului zaharat. Efectul hipoglicemiant al sulfonilureicelor poate fi amplificat de unele substanțe medicamentoase (salicilați, fenilbutazonă, alte sulfamide, cloramfenicol, antivitamine K, alopurinol, betablocante, clofibrat, probenecid, antidepresive tricliclice), sau poate fi diminuat de altele (barbiturice, corticosteroizi, diuretice, estrogeni, rifampicină, hormoni tiroidieni etc.). Mecanismul de acțiune al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
inhibată lipoliza, este stimulată glicogen sintetaza și potențat transportul de glucoză prin translocarea GLUT4. Efectele secundare ale sulfonilureicelor includ: hipoglicemia, care apare mai frecvent după Clorpropamid (datorită timpului său îndelungat de acțiune, depășind 24 h) și Glibenclamid (probabil datorită efectului hipoglicemiant și al produșilor săi de degradare). Câștigul excesiv în greutate este înregistrat atunci când aportul caloric este mai mare decât consumul sau, ca urmare a stimulării secreției de insulină, creșterea apetitului duce la escaladarea dietei. Efecte secundare rare sunt: erupții cutanate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
II-a cu eliberare modificată (MR sau XL) sau a sulfonilureicelor din generația a III-a (Glimepirid), a căror cinetică permite administrarea în dozăunică zilnică (25). Sulfonilureicele sunt metabolizate în ficat dar sunt excretate, de regulă, pe cale renală. Efectul lor hipoglicemiant poate fi crescut în afectările hepatice sau renale. În circulație ele sunt legate de proteine, fiind utilizate progresiv. Aspirina și unii compuși sulfamidici pot afecta această legare, crescând efectul hipoglicemiant al sulfonilureicelor. Sulfonilureicele se administrează cu 15-30 min înaintea meselor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
ficat dar sunt excretate, de regulă, pe cale renală. Efectul lor hipoglicemiant poate fi crescut în afectările hepatice sau renale. În circulație ele sunt legate de proteine, fiind utilizate progresiv. Aspirina și unii compuși sulfamidici pot afecta această legare, crescând efectul hipoglicemiant al sulfonilureicelor. Sulfonilureicele se administrează cu 15-30 min înaintea meselor. În caz de toleranță digestivă scăzută, vor fi administrate în timpul meselor. Numărul de prize este dependent de particularitățile farmacocinetice ale fiecărui preparat. Trebuie menționat că sulfonilureicele (ca și biguanidele de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
sau 15 ani deseori se înregistrează “eșecul secundar” al tratamentului oral, fiind necesară introducerea insulinoterapiei. Înaintea introducerii acesteia, sulfonilureicele se pot asocia cu biguanidele, acarboza sau fitodiabul, mecanismele lor de acțiune fiind diferite. Dintre cauzele obișnuite de pierdere a efectului hipoglicemiant al sulfonilureicelor menționăm: creșterea necontrolată a aportului alimentar și a câștigului în greutate, slaba complianță a pacientului la tratament, lipsa activitații fizice, prezența bolilor intercurente sau a stresului. Alți factori legați de tratamentul însuși includ: o doză prea mică sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
produsului Novonorm. Debutul acțiunii se situează la circa 10 minute, timpul atingerii concentrației plasmatice maxime este de 50 minute, perioada de înjumătățire este de 60 minute, cu eliminare rapidă pe cale renală. Studiile clinice au arătat că repaglinida are o eficiență hipoglicemiantă apropiată de cea a sulfonilureicelor din generația a II-a (34), putând contribui la reduceri cu 1, 5-2% a HbA1c în tratamentul pacienților cu DZ tip 2. Se administrează oral într-un interval de 0-30 minute înaintea mesei, în doză
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
în tratamentul T2DM pentru creșterea sensibilității la insulină (insulinosensibilizatori). Reducerea insulinorezistenței se obține prin activarea receptorului PPAR? (peroxisome proliferator activator receptor ?) ce mediază transcrierea unor gene legate de acțiunea insulinei în diferite țesuturi în special în țesutul adipos. Efectul hipoglicemiant se instalează progresiv și este acompaniat de reducerea nivelurilor serice ale acizilor grași liberi și insulinemiei (18). Trigliceridele circulante pot, de asemenea, să scadă, în timp ce fracțiunile de colesterol HDL și LDL rămân nemodificate sau cresc ușor, fără ca raportul dintre ele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
aportul alimentar și contribuie la asimilarea nutrienților deja introduși în organism. Prin efectul de stimulare a secreției insulinice și de scădere a eliberări de glucagon, GLP-1 se poate dovedi util în tratmentul DZ tip 2, ca urmare a efectului său hipoglicemiant. Totuși, GLP-1 este rapid metabolizat chiar de la locul injectării subcutanate prin acțiunea dipeptidil-peptidazei IV (DPP-IV), ceea ce a impus căutarea unor alte metode de valorificare a acțiunii acestuia. Astfel, s-au studiat ca variante terapeutice administrarea subcutanată continuă, folosirea unor analogi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
creșterea secreției de insulină va readuce glicemia către valorile normale. Stimularea cronică însă, prin caracterul său nefiziologic, va face ca, pe lângă insulină, celula β-pancreatică să arunce în circulație un procent mai mare de proinsulină, moleculă cu o foarte slabă acțiune hipoglicemiantă. Dacă la o persoană normală procentul proinsulinei din circulație este de 5-10%, la acești pacienți, procentul poate atinge 20-30%. Evident, acțiunea hipoglicemiantă nu mai corespunde cu valoarea dozată a insulinei circulante, care cuprinde ambele fracțiuni - insulina și proinsulina. În acest
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
celula β-pancreatică să arunce în circulație un procent mai mare de proinsulină, moleculă cu o foarte slabă acțiune hipoglicemiantă. Dacă la o persoană normală procentul proinsulinei din circulație este de 5-10%, la acești pacienți, procentul poate atinge 20-30%. Evident, acțiunea hipoglicemiantă nu mai corespunde cu valoarea dozată a insulinei circulante, care cuprinde ambele fracțiuni - insulina și proinsulina. În acest caz, avem de-a face cu un pseudo-hiperinsulinism, întrucât sustrăgând fracțiunea proinsulinei (lucru posibil prin tehnici speciale), insulina circulantă va avea valori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]