644 matches
-
delincvență, care pot traduce în special efectele unei inegalități economice și sociale sau prejudecăți intergrupale. În consecință, există mari probabilități ca anumiți angajatori să devină tot mai reticenți la angajarea unui membru din acest tip de grup (arabi în Franța, hispanici sau afro-americani în Statele Unite). Ceea ce poate genera insulte sau conduite deviante din partea unui individ sau altul discriminat, confirmînd prejudecățile și stereotipurile la adresa lor. Într-un alt registru, conținutul programelor de televiziune adresate "publicului larg" este elaborat pornind de la un raționament
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
apelativele cu care autoritățile se adresează deținuților: "băi țigane", "mișcă țigane", "cioroiule", "coloratule" etc. Deși reprobabilă, centrarea excesivă pe delincvența unei etnii minoritare este întîlnită și în alte țări. În Statele Unite ale Americii sînt mult mai dur sancționate infracțiunile negrilor, hispanicilor și asiaticilor, decît cele ale albilor. În Franța și Germania există o numeroasă populație turcă și arabă încarcerată, în Spania o populație bască, în Marea Britanie o populație nord-irlandeză. Mai mult decît atît, numărul străinilor arestați este mult mai mare în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Universitatea „El Salvador” din Buenos Aires, unde înființează Catedra de filologie romanică (prima din Argentina) și Institutul de Filologie și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii revistei „Cuget românesc” (1951-1958). În 1962 e profesor titular la Universitatea din La Plata, unde predă filologie hispanică și lingvistică. Numit concomitent șeful Departamentului de filologie, din 1965 va fi director al Institutului de Filologie Romanică, sub auspiciile căruia editează revista „Románica” (1968-1973). A colaborat la numeroase reviste din România și din străinătate: „Revista critică”, „Arhiva”, „Cercetări istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
scrisă între anii 68 și 43 î. Hr., adevărată frescă a vieții Romei din vremea sa. Ambrosius Theodosius Macrobius s-a născut în a doua jumătate a secolului al IV-lea d. Chr. în Africa romană. Prefect al pretoriului pentru zona hispanică (399 d. Chr.) și proconsul al Africii (410 d. Chr.) A murit, probabil, în al doilea sfert al secolului al V-lea d. Chr. Opera sa cuprinde un tratat de gramatică comparată De diferentiis et societatibus Graeci Latinique verbi (păstrat
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
acum un secol, o dată cu plecarea lui Darío la Paris, si ca problemele pe care le consemna scriitorul nicaraguan atunci continuă să existe și azi, o sută de ani mai tarziu, având o greutate determinanta în ceea ce privește ambițiile, fanteziile și visele romancierilor hispanici de mai tarziu. Literatura hispano-americană ia ființă o dată cu ieșirea pe arena internațională a tânărului entuziast Darío, începe din mână unei mișcări tinere și cosmopolite, din care făceau parte câțiva poeți hispano-americani care nu aveau un început, o poetica comună. Ochiul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
stereotipice, de loc comun, asupra vechiului oraș ce va deveni în curând, prin experiență personală trăită de mulți alți scriitori porniți în căutarea "paradisului pe pamant", o sursă de mari dezamăgiri, unde nu deveneai dintr-odată faimos și unde cultură hispanica încă nu își găsise admiratori, ci, dimpotrivă, putem vorbi de un fenomen à rebours, se imită tot ce venea de la Paris, iar scriitorii latino-americani erau criticați când încercau să înlocuiască principesele dintr-o literatura artificială și ridicolă, povestirile cosmopolite ale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
eșecul lui Darío nu este, în realitate, numai al său, ci al fiecăreia în parte și al tuturor literaturilor hispano-americane la un loc. E că scena primitivă a modernității literare hispano-americane și una din mărcile originii comune a literaturilor naționale hispanice. Eșecul lui Darío poate se datorează, analizează Miguel Angel Asturias, dincolo de numitului "galocentrism" boală unei culturi care, incepand cu secolul al XVIII-lea, se consideră a fi cultură universală, faptului că Darío nu a fost conștient că venea prea târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
consecințe benefice." 22 Schimbarea, "el cambio", devine o temă dominantă, pe continent se impunea o înnoire radicală, în acord cu schimbările revoluționare la nivel politic. Schimbarea este cerută de noile condiții socio-politice, fenomenul înnoirii radicale, adesea violente, dobândind în America hispanica o arzătoare actualitate, cu o poziție crucială în expresia literară. Tema schimbării, așa cum se reflectă în operele scriitorilor hispano-americani de la începutul secolului al XX-lea, vădește o complexitate în care factorul politic reprezintă numai o linie dintr-un desen mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
crucială în expresia literară. Tema schimbării, așa cum se reflectă în operele scriitorilor hispano-americani de la începutul secolului al XX-lea, vădește o complexitate în care factorul politic reprezintă numai o linie dintr-un desen mai complicat. Schimbarea este ceea ce diferențiază literatura hispanica modernă de cea tradițională. În literatura tradițională, sunt ușor de remarcat emoțiile generate de împrejurările specifice continentului: astfel, simpatia pentru cei de jos este concretizata în românul indianist și indigenist, protestul împotriva puterii aberante este cuprins în românele antidictatoriale, denunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de miracole promovate de catolicismul popular european și mai ales spaniol (andaluz). În ziua de azi, dificultatea multora din tinerii romancieri de a se distanța de boom este consecința faptului că acestui fenomen i se datorează recunoașterea internațională a literaturii hispanice, dar, în același timp, paradoxal, tocmai aspectului care a făcut-o celebra, conceptul de "realism magic". Criticii sunt de acord în a susține că, dacă nu se vrea decesul literaturii latino-americane, ar trebui păstrată faima internațională de care se bucură
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
figură de Ernesto Sábato, Eudeba, Buenos Aires, 1971. DELLEPIANE, A.B., Ernesto Sábato: el hombre y la obra. Ensayo de interpretación y análisis literario, Las Américas, New York, 1968. GALVEZ ACERO,M., Sobre abandono y fidelidades, Anthropos, Barcelona, 1988. GEORGESCU, P.A., Valori hispanice în perspectiva românească, Cartea Românească, București, 1986. GEORGESCU, P.A., Cartea întrupărilor, Paidea, București, 1999. GEORGESCU, P.A., Ernesto Sábato y el estructuralismo, Ed. Nueva Estafeta, Madrid, aprilie 1982. GIACOMAN, H.F., Homenaje a Ernesto Sábato. Variaciones interpretativas en torno a șu obra
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în care personajul trăiește la Paris timp de zece ani, fără bani și mereu cu nostalgia pentru Buenos Aires. 16 Héctor Bianciotti a colaborat cu Copi la acest ziar. 17 Gustavo Guerrero, Art. cît, p. 5. 18 Alexandru Paul Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, Cartea Românească, București, 1986, p. 195. 19 Jean Cassou, citat de Gustavo Guerrero în art. cît. 20 Ernesto Sábato, La Cultura en la encrucijada nacional, Colección Rescate, Ediciones de Crisis, 1973, Buenos Aires, Argentina, p. 69. 21 Mundovinismo
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Española en el Franquismo. América Latină: Giro Óptico. Puebla, México, Sec. Cultură, 2006, pp. 549-565. 29 La literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985, p. 36. 30 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, Ed. Cartea Românească, 1986, p. 347. 31 Aluzie la locuri imaginare celebre din românele lui Márquez y Cortázar (Macondo, Cronopio), folosite aici că substantive comune, semn al transformării lor în simboluri de delimitare a spațiilor românului latino-american
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Llosa, García Márquez, Carlos Fuentes. 34 Ernesto Sábato, La Cultura en la encrucijada nacional, Colección Rescate, Ediciones Crisis, 1973, Buenos Aires, Argentina. 35 Ibid., p. 65. 36 Ibid., capitolul "Nosotros, los bárbaros". 37 Ibid., p. 67. 38 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 347. 39 Joc de cuvinte dintre "mundo" lume și "nuevo" nou, ceea ce dă în spaniolă "mundo nuevo", cu derivatul sau, "mundovinista" cu sensul de "ce aparține lumii noi". 40 Jorje Volpi, El fin de la narrativa latino-americană
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
s-a editat un volum de articole, comentarii, interviuri, dialoguri ale scriitorului cu unii dintre exegeții operei sale: Marină Gálvez Acero, de la Universitatea Complutense din Madrid, Arnaldo Liberman, scriitor și poet, Mónica Lieberman și Luis García Martín, licențiați în filologie hispanica, si Trinidad Barrera, de la Universitatea din Sevilla. Volumul se numește Ernesto Sábato. Premio Miguel de Cervantes 1984, Ed. Anthropos, Madrid, 1986. 52 Mónica Liberman, La novela como indagación de la condición humana, text publicat în seria Premios Cervantes din colecția Ambitos
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985. 67 Raúl Antelo, Antonio Candido y los Estudios Latino-americanos, Instituto Internacional de Literatură Ibero-Americana de la Universidad de Pittsburgh, 2002. 68 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 393. 69 Augusto Roa Bastos, Yo, El Supremo, Presses Universitaires du Mirail, Collection Hespérides, ediția în franceză, 1991. 70 Milan Kundera, El arte de la novela, Tusquets Editoriales, Barcelona, 2006. 71 Ernesto Sábato, Hombres y engranajes, Alianza
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
p. 66. 81 Ibid., p. 67. 82 Paul Alexandru Georgescu, Nueva visión sistémica de la narrativa hispanoamericana, Ed. De la Academia de Historia, Caracas, 1992, p. 46. 83 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos, capitolul XIII, p. 310. 84 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 237. 85 Georges Bataille, Literatura și răul, pp. 140-141. 86 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 45. 87 E. Sábato, El Túnel, p. 5. 88 Personaj malefic din Dare de seamă despre orbi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de Historia, Caracas, 1992, p. 46. 83 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos, capitolul XIII, p. 310. 84 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 237. 85 Georges Bataille, Literatura și răul, pp. 140-141. 86 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 45. 87 E. Sábato, El Túnel, p. 5. 88 Personaj malefic din Dare de seamă despre orbi, capitol din Despre eroi și morminte. 89 Personaj din românul Abaddón, Exterminatorul. 90 Personaj din românul Abaddón, Exterminatorul. 91
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fost acesta: să nu intru în dispute cu americanii, fie să-i aprob, fie să nu spun nimic. În statul Vermont am mai lucrat la vreo două-trei companii. Apoi, în 1993 am venit în sud, la Miami, la o companie hispanică, unde mi s-a spus că nu pot fi angajat pentru că angajații lor vorbesc spaniola. Le-am zis să-mi dea schițele proiectului, pentru că eu îl înțeleg și știu ce am de făcut și mă pot înțelege cu ceilalți angajați
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Chestiunea asta eu n-am putut s-o înțeleg. Nici părinții lui n-au venit la ei, dar nici ei nu s-au dus la părinți. Erau înstrăinați unii de alții deși erau același sânge. De exemplu, în cartierele cu hispanicii veniți de prin Mexic sau America Latină sau Centrală, ai să auzi muzică, răsete, hohote... sângele latin! Erau săraci, într-adevăr, dar știau să-și trăiască timpul. În zonele acestea cu construcții frumoase, unde oamenii erau mai înstăriți, vedeai că ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
italiene, cuprinde peste o sută de lucrări ce acoperă o arie vastă a cunoașterii, de la filosofie și teologie până la teoria politică și ficțiunea utopică. Importante pentru problematica socială sunt: * Civitas Soli Cetatea soarelui * De monarchia Messiae * Atheismus triumphatus * De monarchia hispanica Cea mai cunoscută și cu urmări importante în gândirea europeană, este Cetatea soarelui, scrisă, după modelul utopiei lui Morus, ca un dialog între două personaje. Învățăturile * A apărat monarhia și papalitatea, acestea reprezentând punctele de rezistență ale societății. * Preluând ideile
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și criterii de diagnostic folosite în diverse părți ale globului. Conform ADA (5), prevalența DG în SUA variază între 1-14% din sarcini, cu o medie de aproximativ 6-7% (aproximativ 200.000 cazuri anual), fiind mai mare la femeile de origine hispanică, amerindiană și negrese, decât la femeile albe. Date provenite de la OMS (67) evidențiază o prevalență foarte scăzută a DG la indienii din sudul Indiei (0,6%), ceea ce contrastează puternic cu prevalența crescută a DG întâlnită printre emigranții indieni din țările
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
risc crescut, prezintă următoarele caracteristici: -obeze (> 120% greutate ideală); -rude de gradul întâi cu diabet zaharat; -vârsta mai mare de 30 ani; -glicozurie; -istoric personal de DG sau toleranța alterată la glucoză; -apartenența la un grup etnic cu risc crescut (hispanici, negri etc.); -sarcini complicate cu nașterea de copii macrosomi sau malformați, moarte intrauterină inexplicabilă a fătului în antecedente; Acestea trebuie testate cât mai rapid, iar dacă primul test de screening este negativ, vor fi retestate între săptămânile 24-28 de sarcină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
tatălui său, Severianus; locul nașterii pare să fi fost Cartagena sau o localitate din acea provincie spaniolă. Familia sa ar fi fost exilată de vizigoți în jurul anului 559, probabil din cauza opoziției față de monarhie care era de credință ariană: totodată, nobilimea hispanică privea cu simpatie Orientul bizantin și acesta a fost un alt motiv pentru care a fost dispersată de puterea dominantă. Într-adevăr, în acei ani, în 552, începuse invazia bizantinilor în Spania care a fost însă de scurtă durată. Familia
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a operei lui Ieronim, pentru că de-acum, prin forța lucrurilor, din cauza izolării reciproce în care se găseau regatele romano-barbare, se știau puține lucruri despre ceea ce se întâmpla în afara granițelor fiecărei țări. Așadar, Isidor se limitează în esență să înregistreze scriitorii hispanici din secolul al șaselea, iar continuatorii săi vor strânge ulterior domeniul istoriografiei literare. Impresionanta erudiție care caracterizează operele profane se întâlnește și în cele cu conținut religios unde sunt reluate în număr mare motivele tradiționale ale exegezei biblice, ale polemicii
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]