962 matches
-
francez din secolul al XII-lea, Benôit de Sainte-Maure, care a compus o lucrare amplă, Roman de Troye. Peste aproape o sută de ani, poemul a fost tradus în proză latină de scriitorul sicilian Guido delle Colonne în a sa Historia Troiana. Având ca punct de plecare opera conaționalului său, Giovanni Boccaccio a reluat povestea celor doi îndrăgostiți în poemul Il Filostrato, i-a conferit numeroase note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inevitabil, Însă impur. Este vorba despre superstiții de o vagă natură religioasă sau igienică, complet iraționale. Pe mine, În schimb, mă șochează mai mult prejudecățile care apelează la fapte și care, totuși, nu se bazează pe ele. Plinius, În Naturalis historia, spunea: „La apropierea unei femei În această stare mustul se acrește, atinse, semințele viitoarelor roade devin sterile ș...ț, plantele din grădini sunt arse, fructele copacilor sub care se așază cad ș...ț, albinele mor În stupi”1. Chiar și
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
din urmă a fost definită ca un refuz al istoriei 17 ori, dimpotrivă, ca fiind "adevărata" istorie 18: o materie primă, un factor de presiune sau, pur și simplu, un alt nume al vechii și singurei povestiri posibile despre trecut (historia). Accepțiile s-au succedat, pendulând între variate forme de memorie: individuală, colectivă, socială, istorică, generațională, culturală. În majoritatea acestor studii, memoria este însoțită cel puțin ca presupoziție tacită și de alte noțiuni consonante, cum ar fi cele de identitate, patrimoniu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
obiectivare a fost minimalizarea drastică a narațiunii, ceea ce nu a convenit nici autorilor, nici publicului. În Franța anilor '80 s-a redescoperit o istorie așa-numit "tradițională", noul curent fiind întreținut de "Asociația profesorilor de istorie și geografie", de revista "Historia" și de unele personalități ale vieții publice și culturale franceze 285 în sensul revalorizării biografiei, a istoriei politice, a monografiilor. Totuși, manualul nu a mai putut reveni la relatările extinse de altă dată, textul principal al lecției fiind categoric surclasat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mihail, Memorii, vol. I, ediție îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, București, 1993. Marghiloman, Al., Note politice, vol. IV (1918-1919), Editura Institutului de Arte Grafice "Eminescu" S.A., București, 1927. Maria (Regina), Însemnări zilnice, vol. V, traducere de Sanda-Ileana Racoviceanu, Editura Historia, București, 2006. Martinescu, Pericle, 7 ani cât 70. Pagini de jurnal, 1948-1954, Editura Vitruviu, București, 1997. Idem, Jurnal intermitent, 1945-1947, 1964-1984, Editura Ex Ponto, Constanța, 2001. Mârzescu, Gheorghe Gh., Fapte și impresii zilnice (1917-1918), ediție îngrijită de Ioan Lăcustă, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ion S., Istoria românilor pentru cursul superior de liceu, ediția a VI-a, Editura Socec, București, 1935. Georgian, Lucia, Neagu, Vasilica, Nuțu, Constantin, Istoria Evului Mediu. Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990. Glubiński, Tadeusz, Historia 8. Trudny wiek XX, Wydawnictwa Szkolne i Pedagogiczne, Varșovia, 1998. Grigore, Simona, Berciu-Drăghicescu, Adina, Cristea, Niculae, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Sigma, București, 2000. Hurezeanu, Elisabeta, Totu, Maria, Smarandache, Gheorghe, Istoria Modernă a României. Manual pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-a elementară, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1954. Kiss, Paraschiva, Mureșan, Sabin, Istoria românilor pentru școalele primare, Institutul de Arte Grafice "Ardealul", Cluj, 1924. Korkuti, Myzafer, Thëngjilli, Petrika, Shpuza, Gazmed, Rama, Fatmira, Gjeçovi Xhelal, Shahu, Ajet, Lalaj, Ana, Historia e Popullit Shquiptar, Shëpia Botuese e Librit Shkollor, Tirana, 2001. Lazăr, Liviu, Lupu, Viorel, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, București, 2001. Lambrino, Scarlat, Arbore, Virgiliu P., Istoria românilor pentru clasa a IV-a secundară, ediția
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în Mihalache, Andi, Cioflâncă, Adrian (ed.), In Medias Res. Studii de istorie culturală, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007, pp. 319-343. Miroiu, Adrian (coord.), Învățământul românesc astăzi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iași, 1998. Moniot, Henri (ed.), Enseigner l'historie. Des manuels à mémoire collective, Peter Lang, Berna/NewYork, 1984. Murgescu, Mirela-Luminița, Figura regelui Carol I în manualele școlare românești, în "Revista istorică", tom X, nr. 5-6, 1999, pp. 533-541. Idem, L'enseignement de l'histoire dans les écoles roumaines
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A'92, Iași, 1999, p. 18). Lucrările au fost publicate în același an cu primul volum coordonat de Pierre Nora, în seria Les Lieux de Mémoire vezi Henri Moniot (ed.), Enseigner l'historie. Des manuels à mémoire collective, Peter Lang, Berna/New York, 1984 ceea ce sugerează existența mai multor cercetări autonome pe această temă. 39 "Media memoriei ce ne ajută să construim și să transmitem cunoașterea și sentimentele noastre relative la trecut se bazează
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să exerseze astfel de situații, pentru că disciplina școlară se bazează pe buna funcționare a consensului intern și extern. Profesorii evită discuțiile contradictorii, ceea ce se echivalează, în lumea școlii, cu practicarea unor virtuți precum "ascultarea, atenția, învățarea". Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, L'historie enseignée entre coutoume disciplinaire et formation de la conscience historique: l'exemple français, în Nicole Tutiaux-Guillon, Didier Nourisson (eds.), Identités, Mémoires, Conscience historique, Publications de l'Université de Saint-Étienne, 2003, p. 36. Se știe că, "în ciuda tuturor inovațiilor didactice, principala manieră
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
evreilor și a creștinilor, dar nu se pune întrebarea de ce francezii o consideră și acum un document patrimonial; respectivul "document" rămâne un suport de lucru pentru epoca în care a fost produs, nu pentru cea de astăzi (Nicole Tutiaux-Guillon, L'historie enseignée entre coutoume disciplinaire et formation de la conscience historique..., p. 34). 63 Alain Choppin, Les manuels scolaires: histoire et actualité, Hachette, Paris, 1992, p. 120. 64 Ibidem, p. 164. 65 Ibidem, p. 167. Astăzi nu se mai poate vorbi despre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
coerență explicativă. Această organizare lasă a se înțelege că nu se poate face o legătură cu prezentul decât dacă am parcurs tot ansamblul istoriei, de la origini, ceea ce îndeamnă la o lectură genealogică și deterministă a istoriei. Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, L'historie enseignée entre coutoume disciplinaire et formation de la conscience historique: l'exemple français, în Nicole Tutiaux-Guillon, Didier Nourisson (eds.), op. cit., p. 33. Nu este însă singura abordare posibilă. În spațiul anglo-saxon, se practică insistent inciziile temporale selective, care lasă timp elevilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ci doar propusă. Se presupune că "a fi conștient de ceea ce a fost societatea, omul [de altă dată], permite să judeci, să alegi, să dai un sens timpului și prin aceasta chiar să imaginezi un viitor" vezi Nicole Tutiaux-Guillon, L'historie enseignée entre coutoume disciplinaire et formation de la conscience historique: l'exemple français, în Nicole Tutiaux-Guillon, Didier Nourisson (eds.), op. cit., p. 28. Astfel, învățarea istoriei ar dobândi, într-adevăr, o funcție formativă individuală, civică și identitară utilă societății contemporane. Noțiunea nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1. 211 "Opinia" de duminică 30 noiembrie 1919, p. 2. 212 "Evenimentul" de duminică 30 noiembrie 1919, p. 1. 213 "Evenimentul" de joi 2 decembrie 1920, p. 1. 214 Regina Maria, Însemnări zilnice, vol. V, traducere de Sanda-Ileana Racoviceanu, Editura Historia, București, 2006, p. 442. Observăm că ordinea simbolică a celor două entități unite (Regatul și Transilvania), corespundea perspectivei suveranilor țării ce decretaseră intrarea în război pentru eliberarea acestei provincii și nu celei a ardelenilor, care considerau că unirea era consecința
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
În 1968, tancurile sovietice au stopat reformele în Cehoslovacia. La cererea Uniunii Sovietice și trupele armatei maghiare au trebuit să ia parte la această operație, spre nemulțumirea cehilor, slovacilor și a populației din zonă" (Ibidem, pp. 167-168). 62 Tadeusz Glubiński, Historia 8. Trudny wiek XX, Wydawnictwa Szkolne i Pedagogiczne, Varșovia, 1998, pp. 337-367. 63 Ibidem, pp. 341-342. 64 "Pentru prima oară în istoria sa, statul polonez, mereu slăbit de incapacitatea sa de a integra diferitele naționalități din care era compus, devenea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru un lanț de schimbări asemănătoare pentru țările blocului din est, și pentru căderea regimului socialist în Ungaria, R.D.G., România, Bulgaria, Cehoslovacia" (Ibidem, p. 366). 69 Myzafer Korkuti, Petrika Thëngjilli, Gazmed Shpuza, Fatmira Rama, Xhelal Gjeçovi, Ajet Shahu, Ana Lalaj, Historia e Popullit Shquiptar, Shëpia Botuese e Librit Shkollor, Tirana, 2001, pp. 194-221, capitolele "Albania în sistemul socialist totalitar (1944-1990)", "Albania în anii 1949-1980" și "Prăbușirea sistemului socialist (1980-1990)". 70 Ibidem, p. 195, 205, 210. 71 Vezi, de exemplu, Ylli Pango
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorie în povestirea ei, inclusiv viața suveranului pe care a considerat-o pură fantezie. Syme a criticat faptul că Yourcenar a scris neavând cunoștință de statutul izvoarelor ei; nu a fost conștientă nici măcar de problemele inerente din Vita Hadriana din Historia Augustus. Unde va începe el să o corecteze? La fel ca alți romaniști profesioniști, a detectat zeci de erori: acest fapt, acel detaliu, această dată, acea atribuire. Pagină cu pagină i-a enumerat toate greșelile și a implorat-o pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
înțeles despre ce este vorba. Yourcenar făcuse cercetări mai mult de două decenii; a fost convinsă că toți pilonii principali ai vieții împăratului erau la locul lor. Terenul era vast dar ea acoperise majoritatea lui; cele două povestiri antice majore Historia Augusta și Istoria Romei a lui Dio și studii mai puțin însemnate din lumea antică. Dar în fond ea a studiat caracterul, nu veridicitatea Imperiului Roman târziu. În calitate de romancieră franceză postromantică, conștientă că scrie un roman istoric, totuși bazat pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ar vrea: "Doamne, își zise, grea mai mi-este viața!" Își smulge barba, plânsu-i umple fața. (Cântecul lui Roland, în Poeme epice ale Evului Mediu, p. 82) 225 Despre Turpino, arhiepiscop din Reims, se crede că ar fi autorul cronicii Historia Caroli Magni et Rolandi, de unde și o formulă inovatoare de intertext renascentist. 226 Francesco de Sanctis, op.cit., p. 410. 227 Cf. Maurice Lever, apud Toma Pavel, "Romanele comice", în Arta îndepărtării. Eseu despre imaginația clasică, traducere de Mihaela Mancaș, Editura
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cult. Deși nu-i lipseau cunoștințele detaliate, nu reușește pentru nimic să-i înțeleagă substanța, motiv pentru care îl descrie după criteriile religiozității antice care, spre sfârșitul secolului IV, căpătase trăsăturile unui liberalism nivelator. 4.5. Problema intransigenței creștine în «Historia Augusta» Historia Augusta prezintă dificultăți în stabilirea caracterului cronologic, literar și istoric, până și în zilele noastre. Afirmațiile sau aluziile despre creștinism conținute în acest text au o semnificație deosebită pentru studiul nostru, chiar dacă nu este decât un pamflet împotriva
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu-i lipseau cunoștințele detaliate, nu reușește pentru nimic să-i înțeleagă substanța, motiv pentru care îl descrie după criteriile religiozității antice care, spre sfârșitul secolului IV, căpătase trăsăturile unui liberalism nivelator. 4.5. Problema intransigenței creștine în «Historia Augusta» Historia Augusta prezintă dificultăți în stabilirea caracterului cronologic, literar și istoric, până și în zilele noastre. Afirmațiile sau aluziile despre creștinism conținute în acest text au o semnificație deosebită pentru studiul nostru, chiar dacă nu este decât un pamflet împotriva creștinismului. Informațiile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
redus aproape complet la silențiu după victoria de la Frigidus (394) a împăratului Theodosius I asupra lui Eugenius. Condiționat de acest aspect, autorul anonim luând exemplu din istorie, actualizează problematica chestiunilor de pe ordinea de zi și stimulează reflecția critică (J. Straub). Historia Augusta caută să demonstreze în biografia lui Alexandru Sever (222-235), toleranța pe care principii păgâni au practicat-o față de creștini care, acum, nu mai este garantată sub steagul creștin. Ca exemplu al deschiderii evocate, ni se spune că Alexandru Sever
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
motto pentru sine: o indicație pentru realizarea unui comportament asemănător în situațiile schimbătoare ale vremii. La întrebarea dacă Alexandru Sever a ridicat într-adevăr, așa cum ni se spune, la rangul de program de viață această formulă orientată spre dreptul natural, Historia Augusta nu poate răspunde cu certitudine, chiar dacă nu există dubii că i-ar fi lăsat în pace pe creștini. Sublinierea atitudinilor binevoitoare ale unor principi păgâni față de creștini, exprimă invitația indirectă la un apel pentru momentul prezent. Din viața sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oscilantă a împăraților succesivi, de a adopta o politică mai mult sau mai puțin favorabilă creștinismului, a devenit problematică la jumătatea secolului III, în plină perioadă de anarhie militară, în timpul domniei lui Decius. 2. Persecuțiile anticreștine din epoca Dominatului În Historia ecclesiastica a lui Eusebiu din Cezareea, se găsește un fragment referitor la martiriul unui soldat creștin din perioada domniei lui Septimius Severus. Episodul citat (HE, VI, 5, 1-7) se desfășoară la Alexandria între anii 202-203. Fragmentul asociază istoria soldatului Basilide
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
JAMES M. WELSH DUMITRU DOROBĂȚ INSTITUTUL EUROPEAN 2000 REGELE LEAR DE-A LUNGUL SECOLELOR 1135 Istoria tragediei Regele Lear de William Shakespeare începe cu mult înainte de perioada cînd a fost creată, anii 16031606. În anul 1135, Geoffrey of Monmouth scrie Historia Regum Britaniae în care menționează pentru prima oara istoria legendară a regelui Leir. Începînd cu 1135, povestea regelui Lear va fi reluată de mulți alți cronicari și istorici, ca parte integrantă a istoriei legendare a Mării Britanii. Printre cei mai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]