669 matches
-
Oltenia. Aburii telurici mă învăluiau, învigorându-mă, servindu-mi de încălțări. Și năpristan un gând mă scutură, ca un atac de malarie; era ziua alegerilor, pierdeam ocazia celei din urmă înfruntări cu rivalul meu, Ghelase. Ochii mi se umplură de lacrimi. Hohoteam. Ghelase avea să mă aștepte zadarnic, fără adversar nu se putea alege. Iar postul i se potrivea ca o mănușe. Cât mă privea, degeaba achiziționam Curtea Supremă, în lipsa unor spații comerciale corespunzătoare. Și, oricum, ar fi trebuit cumpărat mai întâi
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
Gheo. Pe autorul Fairiei, defectele "populare" ale președintelui nostru jucător nu-l deranjează câtuși de puțin. "Toată lumea știe cum e Băsescu: iubitor de petreceri și dans, admirator nestăvilit al femeilor frumoase, amator de whisky și cu un râs gros. Și hohotește așa, în cele mai nepotrivite momente". Dar - ricanează autorul - Hitler nu se omora după petreceri sau după femei și nici nu se menționează pe undeva prin istorie că ar fi dansat în restaurant cu țigănci cu fuste înflorate. Nu s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
încă rîzînd. Pe fața cu un rictus chinuit a bărbatului ei curgeau lacrimi. Rîsul îi dispăru. Se întinse lîngă el, jos, pe dalele răcoroase și suspină cînd Ul o cuprinse cu un gest brusc, înfundîndu-și nasul în bluza ei și hohotind disperat"
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
a căscat vreodată în timp ce-și ținea discursul de debut în Camera Lorzilor, cu excepția răposatului duce de Devonshire, care drept consecință a avut parte de respectul profund al auditoriului.” (p. 52) Umorul acesta ceremonios, de cochetărie gravă sub care hohotește un spirit jucăuș, e constanta scrisului lui Russell. O tachinare perpetuă țintind moravuri și vicii, pornită dintr-o umoare care emană o halenă deșteaptă. Cititorul reține glumele și anecdotele, dar nu rețeta de fericire pe care o propune autorul, cauza
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
poet singuratic, timid și dipsoman. Nu e nici greu, nici periculos de ghicit că ultimul din ei se numește chiar Dan Sociu. Ceilalți doi trec, în ficțiune, drept Derrin și Diriga. În aburii alcoolului se hotărăsc lucruri pe care, deducem hohotind, de cele mai multe ori, numai presa le face să pară vitale: "După două ore, știam totul despre el și despre misiunea lui în zonă. Fără nici o jenă - și deloc ca-n filmele cu spioni - mi-a dezvăluit, aproape în joacă, aproape
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
pricepi" o nesfîrșită rugăciune laică, murmurată numai pentru tine, înțeleasă numai de tine" Și totul se derulează cu o rapiditate îmbătătoare" Nu mai are nici o importanță nimic" Rămîne doar dorința de-a o vedea cum se mișcă, cum respiră, cum hohotește cristalin, picurat" hi, hi, hi" de a-i sorbi vocea tînără, subțire, întremătoare, de a i-o bea ca pe-o apă limpede, rece, păstrată în cana mată, cu temelia solidă, lichid sfînt hărăzit doar mie" de a-i mirosi
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
Hunarus, care-i lega sandalele, să-i spună numele zilei în care se găseau după calendarul dac. Ca de fiecare dată, se strică de rîs auzind bolboroseala ininteligibilă lui. Politicos, omul de credință, care vorbea latina curgător, dar cam vulgar, hohoti și el împreună cu ocupantul. Agillus îl mîngîie pe creștet numindu-l cu tandrețe "viezure". Cuvîntul ăsta i se întipărise în minte, nu se știe de ce, și-l folosea totdeauna ca să-și alinte favoriții. Apoi se îndreptară împreună spre un fost
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
prin plânsul ăsta fără lacrimi, prin hohotul inaudibil, printr-o sluțenie care cere milă. Nu, însă, pentru că e... slută, ci pentru că-și trădează rolul, - ce este unul de bufon; că și-l trădează lamentabil. Și Rigoletto și-l trădează, iar hohotind, e tot mai rigolo. De unde oare, te întrebi, "umoarea șmult preaț negativă" la comici, la aceia atitrați? La, așadar, aceia ce au făcut eroarea de a se da drept comici din vârsta cea mai crudă (și cărora onor. publicul nu
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Frunzar m-aș vrea tăcutului desiș, Ca rătăcitul pas pierdut de tine S-alunece-n fricos păienjeniș, Din pragul visului ce în treziri rămâne; Oricând aș vrea, în unde să-ți cuprind Întreaga-ntruchipare-atât de dragă, Cum drag e muntelui, când hohotind, Ecoul trece, mirosind a fragă... Cu mii de vorbe-aș vrea să te încânt Să-ți mângâi părul, buzele, făptura, S-ascult și eu nepotolitul cânt, Ce-l spune-adesea-ți fermecată, gura...
DORIN?? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83787_a_85112]
-
a pierdut în mărăcini parura - toți greierii tac Vântul sculpează dansul apelor mării - valuri de nisip Lipăit de tălpi goale-n băltoacele reci - ploaie de toamnă Sunetul toamnei - dintre castane ce iar cad culeg amintiri Ursuză ploaia plânge-n grădini hohotind greierii-au tăcut Fluturi galbeni se desprind ușor de copaci - valsul frunzelor Răpăit de stropi reci și castane arămii - jazz-ul toamnei Clepsidra vegetală - ultima frunză cade din copac Trecut pastelat în zbor - vântul șuieră desfrunzind copacii Ploaie-ndârjită cu
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Ne ! Simțindu-l pe bătrân în puterea sa, Voicea făcu treaba cu temei. Cu hotărârea pătimașă care da trăsăturilor lui groase energie, țiganul ținu găleata până când, ca un șoarec cufundat în apă, bătrânul se liniști. Bine dispus, tăietorul încă mai hohotea când un fior zvâcni în Voicea : deși îl slăbise din strânsoare, moșul rămânea nemișcat. Aproape mângâietor, țiganul puse mâna pe el. - Haide, moșule, scoală... Cu orgoliul rănit de împotrivire, Voicea nu voise decât să-și arate puterea. Furișă o privire
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
mă așteptam mai puțin s-o găsesc. — Ia-mă și pe mine pe unde ai călătorit până acum! i-am strigat tocmai în secunda în care se pregătea să plece iar. — Ai să rămâi fără suflare de atâta mers, a hohotit Ioana zglobie. — Încearcă-mă! nu m-am lăsat eu descurajată. — Atunci, hai! Japonia? Dincolo de templele înconju rate de grădini magice, sunt oameni de o poli tețe desăvâr șită, care nu fac nici un gest nelalocul lui, com por ta mentul e
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
negociam, Rebecca coborâse și o vedeam cum fugea spre satul din vale. Am strigat-o. S-a întors și am văzut că plângea. — Iau autobuzul de-aici, mi-a țipat. Dispari. — De ceeeeee?!!! am strigat. — Ai râââsssss, mi-a răspuns hohotind. Lașule. Am tras mașina pe marginea șoselei și m-am culcat. Am bele scaune din față miroseau încă a mirodenii amare. M-am pus pe bocit. 4 Saskia și o rățușcă Am iubit odată o femeie cu care nu știam
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
umeri și m-a pupat apăsat, mută. Cu o seară înainte ieșise la restaurant cu un idiot care o lăsase să plătească. Eu i-aș fi tras un cap în gură în momentul în care plătea pentru el, i-am hohotit. Am să te învăț. Tre buie s-o faci scurt, pe neașteptate, și o faci răcnind, ca să dublezi surpriza și teroarea. Lovești cu partea de sus a frunții, unde începe părul, că altfel te doare. Militarul în uniformă și chipiu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nimic. Păpădie își desfăcea cureaua. Am început să răcnesc, strângând pumnii, venele gâtului încordate. Zbieram animalic, modulând frecvența, urlam atât de nefiresc, că mi s-a urcat violent la cap ca o beție în viteză rapidă - și am continuat să hohotesc până au dispărut, fugind panicați de partea cealaltă a bălții. Dita se ridicase și se scutura, zâmbind acru. — Credeam că știi să te bați, mi-a zis calmă, exami nându-și rochia. După rochie și-a verificat unghiile, strângând buzele într-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
am tras în jos pantalonii treningului care la pipăit părea un supliment de piele. Când am intrat în ea, m-a strâns și mai tare, legănân du-se, și a început să gângurească: Oh, mon bébé, oh, mon bébé... Am hohotit de râs nervos, iar ea m-a împins sec, răsturnându-mă, și și-a tras treningul la loc. — Ar trebui să te dau afară, dar e prea târziu, a mor măit prin pernă. — Chiar nu te poți abține de la mon
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să funcționeze între noi, cu tot vicleșugul meu ieftin care o făcuse să râdă? Pentru că lăbărțarea Îsau, alternativ, crăcirea) și râsul ei erau disociate. Când râdea voluptuos nu pricepea că ar fi semn de crăcire. Când se crăcea nu mai hohotea. Or, asta duce ineluctabil la dislocare afectivă. Seriozitatea în lăbărțare e reaua vestire a reproșului: EA: De ce nu vii odată cu mine? EU: Pentru că, deși suntem la circ, prefer să nu fi citit programul dinainte. Apoi, trebuie acolo și ceva exhibiționism
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
așa îmi place. M-a pocnit cu o rapiditate uluitoare, după care a depus un neașteptat sărut cast pe roșeață și durere. — Ai nas de etruscă beată, ca alea care dansau desculțe în frescele din morminte, cu capul pe spate, hohotind suveran. Aveau călcâiele crăpate, ca tine. — Doar că ele sunt moarte, mi-a zis, fâlfâind din sprâncene. A luat, învârtind degetul, puțină sare de pe mar ginea paharului de cocktail și și-a depus-o pe vârful limbii, ridicat ca un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
aderare. înăuntru, printre lasere, paiete și decibeli solidificați ca în reactoarele de particule, Pop s-a oprit mai întâi să privească dansatoarea despuiată care se prelingea ondulat pe un stâlp de inox. în colț, pe banchete de piele, Minoiu bea hohotind cu niște tatuați, protejați de felurite frapiere funcționale. Pop s-a apropiat cu pas lent și sigur, despicând decibelii. Minoiu l-a văzut exact în momentul în care răcnea: — Viciu de procedură, mă! Cel mai genial avocat din ciclul ăsta
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de pe șine cu o pârâitură și mare zgomot de fierărie, cum trece prin balustrada podului și se repede adânc, bâltâ căind, în apa morților, dedesubt, apă care s-a închis peste ei, împroșcând cu ură blocurile de pe mal. Atuncea am hohotit și am urlat de mi-am întins venele din gât, și am strâns cartea la piept. Și când am deschis-o, repede, să mă uit în ea înainte să vină ăia să mă salte, am văzut, cu groază, că paginile
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
păcănituri metalice. Kalașnikovul de pe genunchii lui era îndreptat spre mine, așa cum zăceam pe scaunul din față, dar Shaganè a întins o mână printre scaune și a împins țeava de parte de mine, ușor în față, spre botul mașinii. Nureddin a hohotit sacadat: — îi e frică, ha? Neascunzându-și disprețul din rânjet, a ridicat mitraliera și a înfipt-o vertical cu patul în spațiul din spatele frânei de mână, moment în care percutorul s-a declanșat și a trimis o rafală scurtă în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Dar ai un copil... m-am bâlbâit. S-a aprins la față candidă, brusc surâzătoare, și mi-a zis simplu: — Dacă te deranjează, îl las aici. Ridicându-mă, am fugit fără rușine în camera mea, în vreme ce ea țipa după mine, hohotind în barul gol: — De ce, de ceeeeee m-ai făcut să mă-ndrăgostesc de tiiineee?... Dimineața nu a venit, înainte de zborul nostru, să și primească plata. Plecase din hotel. Nureddin, încă beat și buhăit, ne-a condus la aero port. La
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
papucilor și halatului, și în curând o va duce la groapă. Exagerez? Nu, dar pierd șirul. Voiam doar să vă spun cât de bine mi-au prins acele luni de orgie. Trăiam într-un fel de ceață, în care râsul hohotea tot mai stins, încât până la urmă nici nu-l mai auzeam. Indiferența mea, și până atunci atât de mare, nemaiîntâlnind nici o stavilă, se întindea ca o scleroză. Terminasem cu emoțiile! Starea mea de spirit era mereu aceeași sau, mai bine-zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Conțescu găina? -N-a mai tăiat-o! - De ce? Cum așa? Întrebară ceilalți. - Găina se obișnuise cu ceremonia și de câte ori se apropiaConțescu de ea ca s-o caute, se lăsa în jos. Atunci Conțescu, de milă, n-a mai tăiat-o. - Ha-ha-ha-ha! hohoti Gaittany într-un râs actoricesc, potolindu-se numaidecât. În realitate nu pricepea deloc umorul chestiunii, fiindcă nu văzuse niciodată de aproape o găină și nu știa absolut exact cum ouă. Studiile colegiale și le făcuse în străinătate, iar la moșia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acest proiect, că puțin îi pasă de lume, toată greutatea era de a găsi un bun sculptor care să-i facă statuia plastică precum a Venerei cu delfin din Muzeul Național din Roma. G. Călinescu - Dar ar fi un scandal, hohoti amuzată madam Valsamaky-Farfara, care însă era receptivă la ideile cele mai înaintate. - Nu cred, continuase Ioanide într-un stil pe jumătate himeric, pe jumătate pozitiv, că va fi vreun scandal. Nudul nu va avea nici cap, nici mâini, ca și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]