704 matches
-
pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi și focuri plutitoare,/ miniștrii răzbunării lui Jupiter cel mare/ arunc-a lor văpae. Pustiul să întinde,/ și, fără de cruțare, răstoarnă și cuprinde/ Grădini și case, holde, și oameni și turme;/ într-un moment cetatea dispare fără urme164*. E vorba de o poveste didactică ("Filemon și Baucis ne oferă un exemplu"), cu privire la adevărata fericire, retrasă, departe de bogățiile lumii. Față de societatea celor bogați și a luxului, Filemon
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
citat); trecând "pe bulevarde", seara, ea se simte solidară cu ruralii; o vizitează înaintașii: Fiecare venim dintr-un sat Unii direct, alții trecând prin părinți (...) Vreau drumul părinților mei să-l întorc, Vreau satul cu sunetul lacrimei mele, Poteca de holde știută din somn (...) Să intr-un cimitirul cu crucile căzute Și cunoscându-mi pașii asemenea cu-ai lor, Să se-ncâlcească-n rădăcini străbunii. Câteva texte blandiene din Somnul din somn bunăoară Satul întreg, Satul în care mă-ntorc, Sat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ion, Achim și ceilalți) sunt de aceeași stirpe cu vorbăreții olteni ai lui Marin Sorescu (La Lilieci). Fără s-o spună expres, George Vulturescu, altminteri un răzvrătit, un neșovăielnic în căutare de sine, are, lângă ai săi, cei rămași între holde, sentimentul sacrului. Cu un asemena datum genetic, instalarea în alt mediu rănește. Titluri precum Camerele, Ziduri paralele, Viziune dintr-un oraș de Nord-Vest sau Ochi obosit de varul pereților (dintr-o altă secțiune a plachetei) circumscriu un spațiu citadin închis
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este strict didactică, încercîndu-se să se răspundă la întrebarea: cine e mai mare. I s-a adăugat o parte finală, stil orație, făcînd ca Dealul Mohului să capete elemente de cîntec de seceriș: Stăpîne, stăpîne Nu te prea-ntrista Că holdele-s rari, Da la spic îs mari. Dumnezeu a da Claia, găleata. Snopu felderea... Segmentul este destul de confuz dacă ar fi să-l raportăm la momentul calendaristic al muncilor agricole: grîul încă n-a crescut, seceratul n-a fost efectuat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș, Sighet, Trotuș. Multe dintre toponimele cu aspect maghiar pot fi formate de către romîni de la apelativele împrumutate din limba maghiară și devenite active în limba romînă: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinchiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Holda, Surduc, Tău etc. Conviețuirea cu populația germană se reflectă în cîteva toponime din Transilvania și Banat: Bungard, Vingard, Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav, Gherla, Șelimbăr, Calbor, Vorumloc. Cîteva „pseudogermanisme“ pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriș, Hoșleaga, Obșineț
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
viața, o simte și o interpretează după modul specific al darului său de creator, în fața unui lan de grâu dat în spic, plugarul reacționează într-un fel, negustorul cerealist într-altfel, iar artistul cu totul deosebit de ei. Plugarul prețuiește frumusețea holdei gândindu-se la rodul ce vine să i răsplătească munca; negustorul o evaluează imediat în chintale, dibăcind cu șiretenie cum s-o cumpere mai ieftin și cum s-o vândă mai scump; artistul singur se încântă de verdele brumat al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
gândindu-se la rodul ce vine să i răsplătească munca; negustorul o evaluează imediat în chintale, dibăcind cu șiretenie cum s-o cumpere mai ieftin și cum s-o vândă mai scump; artistul singur se încântă de verdele brumat al holdei, de ritmul valurilor ei în bătaia vântului, de susurul spicelor, de „apele”’ mătăsoase ale efectelor de soare. Dar nu e numai atât: încântarea lui e totdeodată o preocupare spontană de felul cum s-ar transpune aceste impresii în vers sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele noastre deschise, unde nu erau nici trupe rusești, nici chiar trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
n.a.), grăbiți de apropierea unei furtuni neașteptate, astfel și cei din lunca Vasluiuluiă.loveau cu nădejde” . Dintr-un cu totul alt motiv și marele Iorga zice: „ăTopoarele, securile, ciomegile și ghioagele bătură turbat asupra haitei lupilor, coasele începură să taie holda cruntă a picioarelor cailor turcești. Cu cât ținea mai mult frământarea, cu atât se făcea mai strașnic în desișul zăpăcit al dușmanilor” . Dus de val se lasă și colonelul Gh. Romanescu: „Ziua bătăliei: 10 ianuarie 1475. Ceață groasă. Promoroacă. Se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
clasici și contemporani incluși în două cuprinzătoare antologii), a transpus, de asemenea, poemul epic în versuri iambice Albigenzii de Nikolaus Lenau. SCRIERI:Vioara roșie, București, 1948; Balada tovarășului căzut împărțind „Scânteia” în ilegalitate, cu desene de Ligia Macovei, București, 1949; Holde, București, 1949; Vișinul lui Vania, București, 1951; Versuri, București, 1952; Lauda patriei, București, 1955; Vară fierbinte, București, 1956; Versuri alese, București, 1956; Cornul pădurarului, București, 1957; Poet și ostaș, București, 1958; Eu nu cânt că știu să cânt, București, 1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
albinele devreme, Soarele arde prea tare (... ”. Zăgazurile ploilor. Datini și practici de secetă În legătură cu lipsa sau „zăgăzuirea” ploilor, românii posedă câteva credințe și datini străvechi, cele mai multe din aceste practici fiind mai vechi decât creștinismul. Devenind principala sursă de alimentație prin holdele sale, pământului Îi erau necesare ploi timpurii. În anumite perioade, oamenii au asociat fenomenele meteo unor făpturi mitice, personificându-le. Incantațiile de amenințare a stihiilor sunt depozitare ale unor străvechi concepții mitice sau obiceiuri rituale. O practică foarte veche este
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
e de neglijat nici sugestia folclorică, dialogul rapid, insertul antipoetic, comedia amoroasă: „Mărie, merlița mea,/ Creanga s-a frânt, lumea-i grea// Dar cuibul tău, dar palma mea?// Grâul verde din ochii mei/ L-au cosit ochii lui răi // Mărie, holda mea, măi!// Nu te-a întrebat umbra ta/ Unde-i pe lună umbra mea?// Mărie, a stins-o noaptea.// Zâmbetul ți-a-nțelenit/ Vocea albă ți-a-nnegrit/ Treci! Cărașul l-am grăbit.” Alintul e neobișnuit, apelativul „merlița” aparținînd unei inițiative aparte, legat, probabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
regimul sentimental îl prefațează pe cel imnic. Un ecou palid al lui Arghezi („Tu, creangă cazi, tu frunză te ridici”) întîlnește o temă vie: aceea a cuibului și a palmei care ocrotește și poate transfigura un univers. Citabil este spațiul holdei, al grâului verde. Enigmaticul începe să-și facă loc în versuri care au, totuși, fluență. O „amintire vieneză” (Pe bulevard) introduce (nu fără explicabile stîngăcii) dialogul dezabuzat, ușor cinic, conversația fantastă: „Salut tramvaiul cunoscut/ ce vine din cartierul meu// Niciodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
măi! Hăi, Hăi! Plugușorul românesc Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați Și cuvântul mi-ascultați: Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
într-un ciclu etern: „și pruncii cresc / și iarăși este toamnă peste lume / și unii sunt și alții au pierit / și unii par vestiți și unii-s fără nume // Rusalii, Bobotează, ouatul către Paști / și Maica Domnului în plină vară / Holdele-s coapte, secerători puțini / Viața noastră, țară milenară.” Poetul a devenit așadar „Marele Preot al sfintelor cuvinte”, sorbind din „marile izvoare”, întreținând cultul graiului în „templul care se lărgește și iată a cuprins / Pământ și cer și veac și cimitire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
reînvierii eterne: „Ceea ce știm și am văzut / Sunt strâns de gât de nu voi spune / și mărturia mea va fi / Că cel ce este veșnic va rămâne. / Iată cum toate se-nnoiesc / Grai și părinți și neam și țară / O holdă moartă pusă-ntr-un sicriu / Din piramidă-ncepe să răsară.” Uneori, aceste lungi cicluri de poeme închinate Transilvaniei, Moldovei, Țării Românești, Maramureșului, locurilor celebre și eroilor naționali, ca și unor sate neștiute și unor oameni anonimi, capătă un ton de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
formează straturi groase în formație de glimer și fer pe dealu Boambei, lângă satul Șaru Dornei. 9-le. Aramă-piatră, chalkopyrite, copper-pyrites, kupferkies, se compune din aramă, argint, fer, pucioasă, silițium și talc, formează straturi groase de vr-un stânjen în valea Holda, pe dealul Țăzrei, în formă de glimerșifel. Straturile acestui mineral încă nu sînt descoperite. Totuși, întinderea de câteva ceasuri este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre sud-ost, prin unele punturi ale acestui strat de mineral ce-s dezvelite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
părăul Aramei, unde se văd și gropi vechi năruite. Cum că în vechime, în acești munți, se lucra băi de aramă și de alte metale se dovedește de pe năruitele gropi vechi pe costișul de sud al muntelui Aluniș, în valea Holda, de asemine prin videratul loc în valea Holdița, unde din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
valea Holdița, unde din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea s-au numit și satul acela Holda sau groapa Holda (adică un dâmb mic, format din pământul scos din groapă); asemene, numele satului Holdița sau Holda mică. Aceste băi, desigur, că în veacul al 12-le au fost desființate prin invazia tătarilor, în care epohă, rămăița de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea s-au numit și satul acela Holda sau groapa Holda (adică un dâmb mic, format din pământul scos din groapă); asemene, numele satului Holdița sau Holda mică. Aceste băi, desigur, că în veacul al 12-le au fost desființate prin invazia tătarilor, în care epohă, rămăița de cumani părăsiră pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea s-au numit și satul acela Holda sau groapa Holda (adică un dâmb mic, format din pământul scos din groapă); asemene, numele satului Holdița sau Holda mică. Aceste băi, desigur, că în veacul al 12-le au fost desființate prin invazia tătarilor, în care epohă, rămăița de cumani părăsiră pe atunci Moldova și se statornici<se> în Ungaria. 10-le. Plumb-peatră cu argint, galene, sulphurat of
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color negru-verde, calitate foarte vârtoasă, se găsește în stânci, în valea Holda, moșia Broștenii. 28-le. Micachiste, mica slate, glimmershiffer, se compune din glimer sau talc în o textură așchioasă, cuprinzând înăuntru sâmburi de silițium. Din acest fel de stânci se compun munții de la Bucovina până în apropiere de satul Galu. 29-le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și-i supune, lovește 47 dârz în ziduri bine încheiate de piatră sau de bârne. Primăvara adie cald, topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
el însuși o dăduse cetății, aceasta era de necucerit și sacrificiul ar fi fost inutil. Era credincios și se îngrijea de bunăstarea supușilor săi. Se ruga lui Dumnezeu pentru ajutor în fața năvălirilor și a evitat să întrerupă răzeșii de la strânsul holdelor. Avea obiceiul de a cerceta țara de la un capăt la altul, fie pentru a pregăti locurile potrivite pentru lupte, fortificațiile și târgurile, fie pentru a lua măsuri de refacere în urma războaielor. A dobândit recunoștința întregului popor care l-a trecut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
op. 25 (1915) - Pupazzetti, op.27 - 5 Piese (1918) Castaldi, Paolo (n. 1930) Compozitor, dirijor și pedagog italian - Voce interioară (1974) Chabrier, Emmanuel (1841 -1894) Compozitor, dirijor și pianist francez - Souvenir de Munich (1885/86) pe teme din Tristan și holda de Wagner - Cortège burlesque (editat postum -1923) Chaminade, Cécille (1857 -1944) Pianistă și compozitoare franceză - Sérénade op. 29Pierette Air de ballet op. 41 - 6 pièces romantiques op. 55 Clementi, Aldo (n. 1925) Pianist și compozitor italian - Tre piccoli pezzi "Omaggio
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]