701 matches
-
s-aud șoapte, Peste toate se așterne, Blinda noapte! E vară E vară iar, livezile sunt pline, De fluturi și de zumzet de albine, Stau pomii încarcați cumulta roada, Și fructele atârnă, măi să cadă! E vară iar câmpiile cu holde Si-arata aurul în spice blonde, Ce pe-nserat abia le-adie vântul Când se porneste-a răcori pământul! E vară iar și marea-i mai albastră, Cresc florile în fiecare glastra, Și munții poart-a turmelor povară, Când peste tot pmantul
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
de bucurie, Iar zorelele din glastra, Stau de pază la fereastra Noaptea sub un con de luna Câte-un greier canta-n sttruna Iar albinele din zori, Culeg roua de pe flori! Culorile toamnei Zilele-s de farmec pline, Coapte-s holdele-n câmpii Când în țară toamnă vine Prin livezi, grădini și vii! Copți sunt strugurii gălbui Când în țară toamnă vine, Cu aromă de gutui Și cu gem dulceag de prune! Copate-s merele-n livezi Nucile se bat să cadă
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
chiar acum din grădină,,,ne spunea mândră de reușita ei, într un vas frumos colorat așezase într o anumită ordine preparate de casă ,gen pișcoturile de pe la noi, biscuiți, dar cu alte forme și cu un gust aparte , apropiat de specificul holdelor lor . Nu ne întreba nimic. A început să ne povestească despre ce făcuse în grădină, cum a reușit să aranjeze gardul viu, un fel de zid verde ce înconjura toată curtea, perfect aliniat, tuns și frezat de parcă urma să participle
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
simte mâinile luiînodând nuriiViațaZile și nopțiîntre galopul întinsOstatic în timp... XXXIII. BĂI, NEA. BADE..., de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 406 din 10 februarie 2012. Ascultă frate, nene, bade Gheorghe Ce tragi pe brânci în mine și pe holde Și tot privești la Cer în aste vremuri Până când îți va să fie dat să tremuri!? Ascultă, măi Ioane, ciob de oală Când vei mai pune iară de-o răscoală Ca să strivești sub goalele tălpi jugul Ce ne grăbește pe
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
în el un conținut nou devenind el însuși: de țară iubitor si-apărător de patrie. Un bun gospodar își iubește gospodăria și ține la prosperitatea ei. Devenit Președintele unei țări dotată din belșug cu păduri, ape energetice sau minerale, mare, holde bogate și livezi înfloritoare, chiar cu produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui Hade, el îndrumă pe cei din jur să gospodărească aceste resurse în folosul întregului popor, nu spre a umfla propriile buzunare. Este un
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
cu muzici de harpe și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de slugile prinse în neorânduială în acele inspecții ale stăpânului. În sezonul când, lucrările pe ogoarele ostrovului erau în toi, începând cu inundațiile Nilului și până la strângerea și treieratul recoltelor, vedeai pe
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ZVON DE MUGURI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului dorm semințele la adăpostul ogoarelor visându-se holde pline de rod lebede polare își sacrifică zborul în depărtări lunecoase din rădăcini izvoarele urcă în seva anotimpurilor vin păsări cu aripi săgeată în zbor aducând primenirea la tâmpla sufletului îmi cresc boboci de zâmbet primăvăratec se desțelenesc adâncurile cu
ZVON DE MUGURI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374693_a_376022]
-
2016 ) ..................................................... LA RUȘII-MUNȚI ( II ) La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul, cu aripi de ceară. Trec lin păstori Turme spre somn și uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub " Bursucău " Satul petrece sorocul... Mândri, " rusenii ", Împărățesc holda, locul. Mureșul sfânt Curge spre ceruri de stele... La cimitir Dorm amintirile mele. Sufletul meu Încărunțește-n pustie... E Dumnezeu " Rusan " din veci, pe vecie. Mugurel Puscas( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: LA RUȘII-MUNȚI
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371765_a_373094]
-
se prind în horă și dau puteri deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune de lecuit toate bolile... Bătrânii credeau că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Și tușa Sia jura că în noaptea aceea le-a văzut cu ochii ei. Sânzienele sunt și niște făpturi ireale, fantastice, frumoase, făpturi luminoase de aer, albe, binefăcătoare
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
ploaia începe să cadă Izbind cu putere pământul. Codrul se zbate, șuieră vântul, Lovind cu furie, lan și livadă, Ferească sfântul! De frică întreaga natură vibrează, Plâng sălcii aplecate spre râu, Se-înghesuie frunze, spice de grâu Pe ramuri, în holde, toate dansează În ritmuri de brâu. Se joacă cu luna pe cer greu, de cleștar Doi nori întunecați, de sezon, Stelele fug, iute, spre Orion Și Carul Mare scârțâie iar, solitar, Stingher, monoton. Dar iată că ploaia acum se oprește
FURTUNA UNEI NOPŢI DE VARĂ (ANCESTRAL) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379183_a_380512]
-
doi fii nu pot fi frați de undeva, ci frați dintr-o mamă! „Nicolae Sulac era om de omenie și cântăreț, un mare, uriaș cântăreț de muzică populară românească. Toate cântecele sale sunt ca grânele treierate, fără puzderie, agonisite din holdă, bob cu bob!”, spunea maestrul Benone Sinulescu, întemeind cele reflectate mai sus prin ideea că maestrul basarabean aparține de culegătorii grânelor dintr-o holdă. În anul 2003, Nicolae Sulac, pe când poate că nimeni nu credea și nici nu prea ar
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
cântăreț de muzică populară românească. Toate cântecele sale sunt ca grânele treierate, fără puzderie, agonisite din holdă, bob cu bob!”, spunea maestrul Benone Sinulescu, întemeind cele reflectate mai sus prin ideea că maestrul basarabean aparține de culegătorii grânelor dintr-o holdă. În anul 2003, Nicolae Sulac, pe când poate că nimeni nu credea și nici nu prea ar fi avut cineva pricini să bănuiască, a fost secerat, fulgerător. De ce, de unde a venit glonț tragicul sfărșit? Din sine, de la sinistra întunecime neîndurătoare, sau
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
mai albastru cerul/ Strălucitoare stele-n nopți de jar,/ Par licurici împrăștiind lumină/ Clipe de vară-n vremuri de cleștar./ Pe drum de care, mai aproape-i visul.../ Când ostenit se-ntoarce de la câmp,/Țăranul, adormit, cu biciu-n mână,/ Visează holde mari pe-al său pământ./ Curgând încet, purificând prin apă,/De la- nceput spre mâine, vii si morți.../ E Mureșul, eternă acoladă!/Ruseni au fost, vor fi, suntem cu toți!“ (La Rușii Munți). Pentru el, copacul vieții are doar două
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
României, și Drăgaica". Potrivit tradiției folclorice, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, de obicei, în jurul unui foc, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, împart rod holdelor, umplu de leac și miros florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor și "Amuțitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocțiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstițiul
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
iunie 2017 Toate Articolele Autorului Soției mele : La mulți ani !!! Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune. Ne-a fost iubirea ca un mozaic desăvârșit, și-n rele și în bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362218_a_363547]
-
Și de aici să mă îmbăt de toamna ce în mine-i trează, cu multe altele-ndărăt (la voi, e toamna ce urmează), să sorb aromele recoltei lăsându-vă pe voi să vă-nfruptați cu poftă și nesaț din seva holdei. Eu frunză de copac fiind, mă țin cu jind, cu gheara-nfiptă-n coaja zgârcitului meu timp, să nu îmi scape vraja acestui anotimp. Referință Bibliografică: SUNT FRUNZĂ DE COPAC... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07
SUNT FRUNZĂ DE COPAC... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362224_a_363553]
-
aurul , De scrum , Si perla să o scoți Din mare . Să cerni cărarea , De nisip , S-alegi valoarea -n loc De faima , Sub pașii tăi Să crească iarbă , Si crini În loc de bolovăni . S-alegi neghina Dintre grâu , Să-ți fie holda aurie . Cand vânt de iunie Te adie , Să înflorești Că maci-n lan . Referință Bibliografica: Îndemn / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate
INDEMN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378702_a_380031]
-
îl stăpîneau în înălțimi. Și-acesta este Cîntul cîntat la Sărbătoarea lui Los și Enitharmon. "Efraim strígă la Sion: "Trezește-te, O, Frate Munte! Să refuzam Plugul și Lopată, greul Tăvălug și 380 Grapa cea cu spîni; arde toate aste Holde, doboară toate aste-ngrădituri! Căci îngrășați cu sînge Omenesc și îmbătați cu-al vieții vin este cu mult mai bine Decît toate aceste trude ale secerișului și-ale culesului vitei de vie. Vezi rîul, Roșu de sîngele Oamenilor, se úmflă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
415 Și în cuptoare-nchiși, ai lui Luváh nenumărați fii, fiice, În brazde se topesc; iarnă își úmflă foalele: Gheață și nea Călesc năprasnicele nicovale: Munții sînt întristați, si Rîurile neputincioase cad și seaca. Nici o cetate nu-i, și nici o Holda, nici Livadă; totul e Stîncă și Nisip. Nu-i nici un Soare, și nici Luna, nici Stea, ci aspre înghețate stînci 420 Izbindu-se-n neant 33, ce-s suspendate prin focuri dinăuntru 34. Acuma nerăbdarea s-o-ndure nu mai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pălălaie, si pletele-i sînt precum codri Cu jivine; acolo leul fioros privește, tigrul și lupul urlă-acolo, Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cerului de nepătruns de deasupra capetelor noastre. Imperiul cu armata lui de temut, cu spărgătoarele de gheață atomice care spintecau Polul Nord, cu uzinele lui care, în curând, aveau să producă mai mult oțel decât toate țările din lume laolaltă, cu holdele lui de grâu care unduiau de la Marea Neagră până la Pacific... Cu stepa aceea fără de hotar. Și, în balconul nostru, o franțuzoaică ne vorbea despre barca ce străbătea un oraș mare, inundat, și acosta la zidul unei clădiri... Am tresărit încercând să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ne citească câteva pagini din Hector Malot! Simțeam un trecut îndepărtat, obscur - un trecut rusesc, de data aceasta - reînviind din străfundurile vieții ei de altădată. Avdotia se ridica, o săruta pe bunica și își relua drumul care o ducea printre holde nesfârșite, sub soarele stepei, într-o căruță înecată în oceanul de ierburi înalte și de flori... De data aceasta, când ieșea din încăpere, am văzut-o atingând cu degetele ei butucănoase de țărancă, cu o grijă șovăielnică, statueta delicată de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei. Iarna, În căsuțele lor de bârne sau de pământ, adunați pe lângă vatră, Își povesteau isprăvile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ! Unde-i unul, nu-i
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au [dat] gând de biruință mulgătorilor de iepe; Peste mări călătorite și cetăți înfloritoare Mohamet aruncă lacom ochii Asiei tartare, Împăcând cu gândul pradei ale triburilor certuri, El răsare peste ele, soare roșu din deșerturi. Peste munți, peste ruine, peste holdele strivite, Peste frunți încoronate trec a cailor copite, Ard cetățile-ntre ziduri, ard corăbiile-n porturi Când din loc în loc își mută el imperiul de corturi Ca-să-nfigă peste lume semnul nouăi sale legi Au surpat două imperii și pe paispreze
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]