1,975 matches
-
aprilie 1848, a fost protejată oarecum de noroc, pentru că holera din vara acelui an a făcut mii de victime în orașul Botoșani, iar mitricele din acel an, 1848, arată nominal că și prin satele vecine cu Ipoteștiul au murit de holeră: 75 Ia Stîncești, 53 la Cucorăni, 37 la Cervicești, 10 la Cătămărești, apoi, peste deal, în satul Vlădeni, 54, la Brehuești 34, iar în satul Ipotești numai 9 bărbați, lucrători de pămînt și cu vîrsta între 30 și 40 ani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Brehuești 34, iar în satul Ipotești numai 9 bărbați, lucrători de pămînt și cu vîrsta între 30 și 40 ani. Totuși, lui Eminovici i-a venit o mare supărare de la Botoșani, pentru că în luna noiembrie 1848 a murit, de holeră, asociatul său, Moișe Michel, lăsînd neachitat impozitul către stat, în sumă de 6027 lei, și mare încurcală și îngrijorare printre creditori. Isprăvnicia de Botoșani, catagrafiind averea mortului debitor, a înregistrat și acele 405 vedre de spirt ale lui Eminovici pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dar era la Cernăuți în 1864 și 1865. Numai în vara 1863, în vacanța de Paști putea să fie". Apoi a făcut cîteva presupuneri, care nu se pot crede. "După toate probabilitățile, moartea fetei va fi adus-o tifosul sau holera" și "stingerea copilei nu putea să vină înaintea sfîrșitului de toamnă al anului 1864, deoarece proaspătul copist li se arată colegilor în bună dispoziție și deosebit de sîr guincios. Mai de crezut e că faptul se întîmplă cu puțin înainte de precipitata
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
amețeală; analize; aparență; băgare; bătrînă; beteag; bube; bucurie; cap; catastrofă; chin; chinuitor; chinuri; ciumă; clinică; cola; copil; coșmar; crîncenă; cumplită; despărțire; devreme; diagnostic; diagnoză; disconfort; doamne ferește; doare; dulce; dură; farmacie; galben; ghinion; ceva grav; greață; greu; gri; groaznic; grozavă; holeră; incapacitate; infect; inimă; insuportabilă; invaliditate; îmbolnăvire; îngrijorare; însănătoșire; fără leac; lecție; lene acută; leneș; lipsa de anticorpi; lovitură; lungă; medici; medicină; microbi; migrenă; miopie; de moarte; moleșeală; molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune el cu capul și, turnînd scăldătoarea afară, să se toarne pe acel capăt unde stau picioarele - și apoi copilul va umbla curînd în picioare. Copiii cei slabi este bine a-i scălda într-o scăldătoare făcută din spini de holeră* și apoi se întrămează. Oala în care se scaldă copilul nou-născut trebuie să fie nouă, pentru că precum sună oala cea nouă, așa și copilul să aibă voce curată, pătrunzătoare și plăcută. Copiilor le place să se joace în apă, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a Ilioaei este luat cu arcanul și recrutat cu forța în armata moldoveană.După o perioadă în care urmează școala sub supravegherea lui Iordache, pe care textul îl descrie ca pe un bețiv, noul învățător moare într-o epidemie de holeră, iar Smaranda și Ștefan decid să-și trimită fiul afară din sat. Nică urmează calea transhumanței și este dat în grija unor ciobani, dar se îmbolnăvește și el de ceea ce naratorul afirmă că este holeră și, la întoarcerea acasă cu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
moare într-o epidemie de holeră, iar Smaranda și Ștefan decid să-și trimită fiul afară din sat. Nică urmează calea transhumanței și este dat în grija unor ciobani, dar se îmbolnăvește și el de ceea ce naratorul afirmă că este holeră și, la întoarcerea acasă cu febră mare, este vindecat cu un leac băbesc fabricat din oțet și leuștean. După un timp, sub pretextul că nu ar mai dispune de bani, Ștefan își retrage fiul de la școală. Datorită insistenței Smarandei, copilul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dețină. În același sens, împotriva unui medic care încearcă, la 1858, să obțină plata onorariilor pentru tratarea unor sclavi, proprietarul acestora depune plângere pentru malpraxis, arătând că, în urma diagnosticului eronat și, pe cale de consecință, a aplicării eronate a tratamentului pentru holeră în loc de febră tifoidă, unii dintre sclavi decedaseră. și cu această ocazie, instanța a reținut obligativitatea aplicării cunoștințelor medicale corespunzătoare nivelului de pregătire profesională, invocat, dar și că, în mod firesc, un doctor nu poate fi ținut culpabil și responsabil pentru
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
o dată marotei contemporane, poate franceze cu deosebire, a (auto)biografiilor erudit romanțate, de preferință, reunind toate ingredientele aventuri, revoltă, entuziasm, melancolie, poezie necesare unei reușite narative capabilă să cîștige un mare premiu literar. E cazul volumului Peste&Cholera (Ciumă și holeră, 2012), de Patrick Deville, care le-a sedus pe toate juratele Premiului Femina. Formidabila epopee este construită în jurul unui om de excepție, de care nimeni nu pare să mai știe nimic astăzi, deși numele său ar trebui să figureze alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
într-un cuvînt, modernitatea încă mai erau sinonime cu optimismul și încrederea într-un viitor mai bun. Primul Război Mondial avea să le secere în mare măsură, iar odată cu cel de al doilea, se punea problema alegerii între ciumă și holeră... Dar goana cultivată și electrizantă pe urma invizibililor microbi deschide practic zăgazurile conformismului și sedentarismului nostru vicios, readucîndu-ne în nări și în suflet parfumul libertății și bucuria nesfîrșită în fața diversității vieții. Patrick Deville așează într-o lumină strălucitoare, binemeritată, viața
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a guvernului de la Iași a fost grija de care trebuia să aibă parte copiii orfani și, în mod deosebit de cei orfani de ambii părinți deoarece prin satele noastre bântuia cu furie tifosul exantematic dar și febra recurentă, febra tifoidă sau holera, toate boli mortale cu o rată de supraviețuire extrem de mică, în condițiile inexistenței vreunui tratament. Astfel, Eduard Ghica, prefectul județului Vaslui indica într-o adresă din 17 noiembrie 1917 următoarele: „...fiind gata orfelinatul din gara Bârzești vă rog ca în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dou) revoluții înfrânte, prin intervenția militară a Înaltei Porți și a Rusiei (1821, 1848-1849), fuga marilor boieri din cele dou) Principate Române (1821-1827), prezența trupelor rusești (1829-1834, 1848-1853), urmată de instalarea armatelor austriece (1854-1857), efectele dezastruoase ale numeroaselor epidemii de holeră ș.a. Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a adus societății românești o binevenită stabilitate. Pe acest fond, procesul de modernizare a căpătat, treptat, o coerență tot mai fecundă, cuprinzând toate domeniile de activitate. Ritmul schimbării a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fie chiar din cărămidă? Dar ce, Bacăul îi Paris, Londra sau Viena? Dacă n-aveți răbdare să mai așteptați ... acolo ... dou)-trei secole, atunci rugați-vă la Dumnezeu să mai dea și la anul o molimă de tifos, ciumă sau holeră și are să se mai dărâme încă câteva bucăți”. În perioada dintre cele dou) Războaie Mondiale în oraș au fost ridicate noi clădiri și edificii publice, între care amintim Palatul „Mărăști” (1927-1929) - una dintre cele mai înalte clădiri ale orașului -, sediile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
peste Dunăre”; și, în sfârșit, „sosirea tardivă și pe unități răzlețe a ajutoarelor”. Generalul Teodorescu avea dreptate, dar ce avea să urmeze nu a putut anticipa. Lipsa de igienă corporală a trupelor aflate în tranșeele din Dobrogea a determinat apariția holerei (22 septembrie-25 octombrie) care, spuneau autoritățile sanitare ale armatei, a fost stăvilită oarecum dar s-a semnalat și apariția cazurilor de febră tifoidă (25 octombrie-11 noiembrie) care erau într-o continuă și alarmantă creștere. Toți istoricii, mai vechi sau mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așa în Pădureanca (1884) un bărbat o îndepărtează pe iubita sa lipsită de putere. Procesele sufletești se dezvoltă atât de subtil, uneori chiar prea subtil, încât necesită o lectură foarte atentă. Descrierile sunt, din contră, tot atât de simple, pe cât de emoționante: holera care-l are ca victimă pe căruțasul de pe uliță, astfel încât boii rămân pe loc. Pupăză cel vorbăreț etc"67. Să fi avut cei de la 1891 o mai clară conștință a valorii creației lui Slavici decât cei de acum optzeci de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu prea are de ce. A te lăsa păcălit, nu e tot una cu a fi păcălit și bărbatul știe asta. 2.3. Iorgovan cel depresiv Nuvela Pădureanca este inspirată din împrejurări și evenimente social-istorice reale: este vorba de epidemia de holeră din vara anului 1873, observa Sara Iercoșan în paginile consacrate acestei creații lui Slavici în Dicționarul analitic de opere literare. Studiile recente de demografie istorică având ca subiect comitatul Aradului, ca acela al lui Corneliu Pădurean 108, susțin prin datele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
am împrăștiat pe la casele noastre”. 1848. „După vreun an, iarăși s-a deschis școala”, dascăl fiind Iordache „fârnâitul de strana mare”, care „clămpănea de bătrân ce era” și pe deasupra „mai avea și darul suptului”. În acest an, fiind epidemie de holeră, dascălul Iordache moare, iar elevul Nică a lui Ștefan a Petrei scapă cu greu, fiind tratat cu leacuri băbești. 1849. În primăvară continuă școala la Broșteni, cu învățătorul Neculai Nanu. Este adus aici de bunicul David Creangă, împreună cu fiul acestuia
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
face, se scarpină în fund până dă sângele”. Jos, pe Pământ, oamenii mureau de tineri, de foame și sete, de frig, căci erau cam dezbrăcați, la cheremul animalelor sălbatice, îi măcinau bolile grave, dar ei nu știau de ce mor, pentru că holera, cancerul sau sida nu erau cunoscute, dar dădeau iama printre ei; păduchii le aduseseră tifosul exantematic, unii munceau de se speteau iar alții, mai puțini la număr, se lăfăiau în petreceri și lene, ca într-o piesă de teatru tragicomină
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
printre dinți, abia auzit șopti: Deși... doar Dumnezeu știe. Eh, erau bune vremurile când te judecau și-ți tăiau capul, nu era rău nici când te găseau strangulat sau otrăvit dimineața în patul tău și dădeau vina pe ciumă sau holeră. Acum însă dispari, pur și simplu, dispari, iar dacă cineva din ai tăi vrea să afle în ce fel și de ce, dispare și el. Mihai simți ceva rece în lungul șirei spinării, dar ca să pareze, zâmbi vesel și cu glas
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre fereastră să mai cerceteze orizontul. — Mâine o să fie căldură mare. Nu o să sufle nici o adiere. Nu putem porni spre București. Ard să ajungem la București, dar oamenii și caii sunt obosiți. În urma noastră, la Odrii a pornit să secere holera. Dacă până mâine seară dă Domnul să fim cu toții sănătoși, pornim la miez de noapte să mergem pe răcoare. Vodă vorbea cu spatele spre odaie, lăsându-i pe cei adunați să se lase bântuiți de gânduri. De fapt nu știa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-e.bo.; L7TXCXU5RXN7, Arction, Molinio - Arrhenatheretea, Lolio - Plantagion, Al., Fr., Me., Md., In. *Tusilago farfara L. (Podbal) - G., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L8TXC3U6R8NX, Melilotion, Arction, Convolvulo - Agropyrion, Potentillo - Polygonetalia, Sisymbrion, Galio - Urticetea, Al., Me., Md. *Xanthium spinosum L. (Holeră) - T., Cosm. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T7CXU4R6N5; Onopordion, Malvion neglectae, Stellarietea mediae, Md., Tx. CLASA LILIOPSDIA (MONOCOTYLEDONATAE) SUBCLASA ALISMATIDAE ORD. ALISMATALES FAM. ALISMATACEAE *Alisma plantago-aquatica L. (Limbariță) - HH., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.: L7T5CxU10RxN8; Phragmiti - Magnocaricetea, Bidention, Me
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
GHEORGHE BRĂTESCU PAUL CERNOVODEANU BICIUL HOLEREI PE PAMÎNT ROMÎNESC - O calamitate a vremurilor moderne - EDITURA ACADEMIEI ROMÎNE București, 2002 I. Holera - caracteristici patologice si epidemiologice 1. Paradoxurile holerei Holera a reprezentat cea mai amenințătoare afecțiune epidemică a secolului al XIX-lea, atât prin imprevizibilitatea propagării flagelului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
GHEORGHE BRĂTESCU PAUL CERNOVODEANU BICIUL HOLEREI PE PAMÎNT ROMÎNESC - O calamitate a vremurilor moderne - EDITURA ACADEMIEI ROMÎNE București, 2002 I. Holera - caracteristici patologice si epidemiologice 1. Paradoxurile holerei Holera a reprezentat cea mai amenințătoare afecțiune epidemică a secolului al XIX-lea, atât prin imprevizibilitatea propagării flagelului, prin desfășurarea dramatică a cursului îmbolnăvirilor, prin relativ slaba eficiență a măsurilor de prevenire și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]