703 matches
-
sfera sa de cuprindere și implicațiile sale cultura organizațională depășește granița managementului organizației. Practic toate procesele de firmă, indiferent de natura lor, sunt influențate sub raportul conținutului și manifestărilor de cultura organizațională. Conform definiției, cultura organizațională are următoarele caracteristici: este holistică, În sensul că reprezintă mai mult decât suma părților componente; este determinată istoric, Întrucât reflectă evoluția În timp a organizației; este conectată la elemente de natură antropologică (simboluri, rituri etc); este fundamentată social, deoarece este creată și păstrată de grupul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
complicată care nu are rezolvare simplă; deși sarcina poate fi scurtă, timpul de lucru este relativ lung; Începe, se desfășoară și se termină În clasă; poate fi individuală sau de grup; aprecierea modului de realizare a investigației este de tip holistic, de obicei; presupune obiective care se urmăresc: Înțelegerea și clarificarea sarcinilor; aflarea procedeelor pentru găsirea / obținerea de informații; colectarea și organizarea datelor sau informațiilor necesare; formularea și testarea ipotezelor de lucru; schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date dacă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
fizicienii pătrund mai adânc În natura realității, descoperă că aceasta nu poate fi Înțeleasă În termeni mecaniciști. Mecanicismul presupune existența unor obiecte separate care interacționează În moduri determinate, cauzale. Dar nu aceasta este realitatea În care trăim. Realitatea cuantică este holistică și o astfel de Încercare de a-i studia părțile individuale va furniza o imagine incompletă. În paradigma cuantică actul observării creează la propriu o realitate fizică. Această interpretare afirmă că starea de bază fundamentală a realității o reprezintă conștiința
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și efect. Din aceste schimbări revoluționare În conceptele noastre despre realitate, aduse de fizica modernă, apare acum o viziune coerentă asupra lumii. În contrast cu viziunea carteziană asupra lumii, viziunea ce reiese din fizica modernă poate fi caracterizată prin termenii de organică, holistică și ecologică. Universul nu mai este privit ca o mașină, compusă dintr-o multitudine de obiecte, ci trebuie imaginat ca un Întreg indivizibil, dinamic, ale cărui părți sunt legate În mod esențial și pot fi Înțelese doar ca modele ale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
un univers straniu, presupunând un destin incert, un destin cuantic. 3. Echilibrul biostructural sau armonia biostructurală În paradigma newtoniană, omul privit În ansamblu este privit din punct de vedere fizic. În paradigma cuantică, omul este privit din punct de vedere holistic și cuprinde trei mari laturi, componente: 1. Omul fizic 2. Omul psihologic, emoțional 3. Omul spiritual. Omul fizic reprezintă partea fizică a organismului, tot ce Ține de corpul fizic, de materia din care suntem creați. Omul psihologic, emoțional reprezintă partea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
respectivului text. Iar identificarea poate fi, după caz, asociativă, admirativă, simpatetică, kathartică și ironică. În acest punct, studiul se leagă de teoria mai apropiată de noi, propusă de Matei Călinescu: cea a recitirii și, implicit, a rescrierii textului literar. "Lectura holistică" nu este un concept străin de parodie, caci și parodiștii, concurând, prin intermediul literaturii, exegeza, încearcă în fond să producă lecturi, chiar dacă lipsite de inocența cititorului-descoperitor de lumi imaginare. Iar dacă noțiunea umanistă de autor (în sensul de "sursă generatoare de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în literatura problemei, după extinderea aplicării modelului kuhnian și la educație. Majoritatea referințelor fac trimitere la studiile cercetătoarei finlandeze Jaana Venkula (1993), care apreciază macroparadigma ca un copil al modelului valorilor asupra acțiunii educative, care se leagă de cercetarea științifică holistică, mai precis în planul metodologiei, pentru a le distinge de microparadigme. În același timp, sunt evidențiate aici cel puțin patru caracteristici ale acestei categorii intermediare: ele sunt cele care explică natura realității educative, ca ansamblu de fapte, acțiuni (ontologie), arată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații, controlul continuu, flexibilitatea metodologică, șanse de combinare variată a tehnicilor de căutare, modelul dinamic al adaptării proiectului la evoluția înțelegerii în clasă) sau teoria mediilor pentru învățarea deschisă (cu plasarea în contexte autentice de rezolvare a problemelor, prin abordare holistică, apoi cu decontextualizarea experiențelor de învățare) sau modelul proiectării pe baza învățării constructiviste. ► Teorii ale învățării bazată pe rezolvarea de probleme, care insistă pe organizarea unui context, ce permite rezolvarea de probleme complexe și punerea educatului într-un rol activ
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
progresului în raport cu acestea și consecințele acționale diferențiate. Ca urmare, autorii propun un model LCM (Learner-Centered Model) bazat pe aceste 14 principii și pe consecințele pedagogice rezultate, care să evidențieze (McCombs și Miller, 2008, pp. 33-37) și să ofere o imagine holistică a tuturor domeniilor psihice, sociale, culturale antrenate. Acesta implică construirea contextului pentru relații interpersonale și conexiuni, alegerea strategiilor pentru diferențe individuale și după diversitatea acestora, aplicarea strategiilor pentru autocontrol, verificarea eficacității practicilor instruirii pentru aceste diferențe, apelul la învățarea în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatului, învățarea colaborativă, integrarea curriculară, focalizarea pe construirea înțelegerii, diversitatea situațiilor-problemă de rezolvat, exersarea capacităților cognitive, verificarea alternativă, interactivitatea educator-educat. Dar toate aceste schimbări conceptuale și metodologice fuzionează, se combină variat în clasă, mai ales în modelul instruirii de tip holistic, ca o soluție de trecere de la paradigma clasică la cea nouă. Mai mult, este subliniat și faptul că nu se pot realiza acestea, dacă nu sunt aduse în prim plan anumite condiții pentru participarea activă, responsabilă a fiecărui educat (Brossard
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
propriu folosite, înțelese. Focalizarea pe limbajul utilizat în situații tipice reale, cum îl folosesc educații. • Cunoașterea este o combinare a eforturilor educator și educați. Sub ghidarea educatorului, educații sintetizează informațiile folosind rezolvarea de probleme, gândirea critică, reguli de descoperire. • Abordarea holistică a părților conținutului. • Învățarea este constantă, dar cu timp variat. • Învățarea în contextul realității, por nind de la experiența anterioară sau de la experiențe din diferite realități • Organizat după modele raționale, structurate și tratate cronologic, cu înțelegere unitară sau structurare secvențială, lineară
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formării capacităților și competențelor (prin construirea înțelegerii cunoștințelor), • modificarea rolurilor și relațiilor interactive educator-educat în acest context. De aici, alături de alte caracteristici particularizate, se va contura nevoia proiectării flexibile, în variante metodologice și structurale ale tipurilor clasice de lecții, integrate holistic în sistemul unității de învățare. Nu este lipsită de interes nici atenția care trebuie dată cauzelor ce determină ineficiența acestor activități, ca expresie a atitudinii de rezistență a educatorilor în fața schimbării (acum în proiectare): • copierea simplă a modelelor tradiționale și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a sensurilor actuale ale evaluării, rezultă că poate fi verificat, analizat, apreciat orice aspect intern sau extern care poate contribui la cunoașterea și eficientizarea formării, dezvoltării personalității educatului, din perspectiva viitorului său. De unde, practic evaluarea trebuie să fie globală, holistică, să privească integrativ diferitele aspecte ale formării, iar nu să se limiteze doar la aspecte particulare, care sunt etape, secvențe premergătoare, elemente corelate apoi, procesul evaluativ fiind unul care reflectă și paradigma complexității, a abordării în sistem, fără utilizări trunchiate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca acțiune sau ontologică unde evaluarea este abordată ca fenomen, ca fapt real. De unde și două limbaje eterogene în reprezentarea acestora: viziunea cantitativă clasică, prin măsurare, la nivel particular, raționalist și viziunea calitativă, prin valorizarea sensurilor și a semnificațiilor, globalistă, holistică. Însă evaluatorul, pe care o aplică în practică? Este o problemă de prioritate, în realitate apelând la ambele, dar diferit după cultura sa, după context, logica sensului căutat, scop, experiență pozitivă, cadrul instituțional sau procesul curent, referențiale date, așteptările formulate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite. • Realitatea educației nu este uniformă și este relativ obiectivă. • Caută semnificațiile faptelor, a acțiunilor educaționale, a inovațiilor metodologice, a proceselor de evoluție a educatorilor, a valorificării rezultatelor cercetării. Scop Înțelegere, descriere, interpretare, dezvoltare. Principii metodologice • Are o abordare complexă, holistică, înțelegere în context. • Domină demersurile inductive, utilizând metode comprehensive pentru a înțelege interiorul, semnificațiile faptelor, acțiunilor, situațiilor. • Face apel la complementaritate, interdisciplinaritate în analiza faptelor educative. Înțelege educația ca o întreprindere normativă, unde faptul educativ se manifestă într-o situație
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Educația informală („difuză”, spontană, incidentală) - definiție: include ansamblul influențelor cu efecte educative ce rezultă din contextul situațiilor și activităților cotidiene, care nu-și propun în mod deliberat realizarea unor obiective educaționale d) Interdependența dintre formele educației Este promovată o abordare holistică a educației, atât din perspectiva cercetătorilor, cât și a educatorilor, cele trei forme analizate fiind văzute nu ca entități distincte, ci „ca moduri predominante de învățare” (apud Cozma, T., 2005). EVALUARE 1. PROPUNERI DE ITEMI Itemi cu răspuns dual Citiți
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
educația nonformală. 4. Condițiile interne ale învățării școlare includ: a. factorii biologici; b. organizarea școlară; c. factorii sociali - culturali; d. factorii psihologici. 5. Interdependența formal-nonformal-informal la nivelul sistemului și procesului de învățământ este promovată de: a. didactica tradițională; b. abordarea holistică; c. didactica modernă. EVALUARE Itemi cu răspuns scurt 1. Enumerați trei tendințe generale în organizarea și perfecționarea sistemelor de învățământ. 2. Prezentați structura sistemului național de învățământ preuniversitar. 3. Analizați comparativ cele trei dimensiuni generale ale procesului de învățământ. 4
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
A., 2001, Dumitriu, C., 2003) Metodele alternative de evaluare prezintă o serie de caracteristici: - au valențe formative: - realizează evaluarea rezultatelor în strânsă corelație cu instruirea/învățarea; - permit evaluarea produsului și a procesului care a condus la obținerea lui; - realizează evaluarea holistică a progresului elevului; - evaluează gradul de realizare a obiectivelor ce vizează aptitudinile, atitudinile, capacitățile, competențele elevului; - consolidează deprinderile și abilitățile de comunicare socială, de cooperare, precum și capacitatea de autoevaluare - sunt bazate pe performanță și sunt raportate la criterii. c.1
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
pentru toți, relevanța curriculum-ului pentru individ și pentru societate, dezvoltarea unor atitudini și valori dezirabile, dezvoltarea abilităților, a gândirii critice, preocuparea pentru adecvarea instruirii la nevoile fiecărui individ, maximizarea potențialului fiecărui copil, predarea și învățarea centrate pe elev, evaluarea holistică a performanțelor. Care sunt implicațiile acestor tendințe asupra competențelor necesare profesorilor? Paradigmele și evoluțiile recente ale teoriei și metodologiei curriculumului, instruirii și evaluării solicită din partea profesorilor noi competențe, concretizate în: preocuparea pentru adecvarea procesului de instruire la nevoile fiecărui individ
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de a încuraja spiritul de inițiativa și capacitatea de studiu independent ale elevilor; maximizarea potențialului fiecărui copil (cu deosebire al copiilor dezavantajați): capacitatea de a diagnostica nevoile fiecărui elev, în termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio-economice sau culturale; evaluarea holistică a performanțelor: capacitatea de a adapta modul de evaluare la dezvoltarea globală a elevului și de a utiliza informațiile evaluative pentru a proiecta activități de predare-învățare; dezvoltarea capacității de autoevaluare la elevi; elaborarea unor instrumente de evaluare; interpretarea rezultatelor evaluării
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
mai precis fără remoralizarea economiei și redarea statutului său de știință umană, de activitate guvernată de principii înalte și nu de goana aceasta după mărunțiș. Am analizat pînă acum și alte sisteme, inclusiv ale noilor puteri emergente, într-o manieră holistică, integratoare, în căutare de variante-alternativă, sau de mixturi funcționale. Am ajuns asfel să cercetăm și spiritualitatea hindusă, daoistă, budistă, confucianistă, iudaică, islamică, zen și altele, urmărind să surprindem influențele lor specifice asupra vieții cotidiene a respectivelor comunități, inclusiv a preocupărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și trepein mișcîndu-se către. Totul se deplasează către Unu printr-o evoluție de conștiință. Fiind economist, am considerat avenit să vorbesc și despre economia holotropică, adică acea activitate și acea reflecție economică ce urmărește unitatea, întregul, abordarea ei fiind una holistică, sistemică. Am considerat că un asemenea demers poate ajuta mult evoluției economice și evoluției de ansamblu a omenirii. În locul unor abordări hiperspecializate care au ajuns într-o fundătură, pierzîndu-se pădurea printre copaci, cred că economiei trebuie să i se redea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
finită, extatică și terifiantă, creatoare și distrugătoare... Așa-zisa identitate devine una cu Sursa într-un non-timp durabil. Conștiința cosmică nu este neapărat personală. Am pledat mereu pentru o bună înțelegere a vidului, ca gol primordial, de relevanță și proporții holistice, metacosmice. Dar numai ceea ce este gol poate fi plin, de aceea percepem vidul și ca plenitudine esențială. Nu e nimic straniu și nimic paradoxal aici, natura extraordinară a vidului transcende orice paradox. Acest gol plenar primordial pare să fie principiul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de fapt, ̀ n modalitățile de acționare, impuse de autorii fiecărei metode, și ̀ n terminologia folosită. Scopul tuturor acestor metode nefiind altul decât păstrarea, îmbunătățirea sau recuperarea stării de sănătate a omului, a omului privit din punct de vedere holistic (ca un întreg), este de la sine înțeles că, în activitatea practică, ele vor fi folosite singure sau ̀în combinații cât mai eficiente, acest lucru hotărându-se ̀ n funcție de scopul urmărit și de caracteristicile individuale ale fiecărui subiect. în ceea ce privește
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
și trepein "mișcîndu-se către". Totul se deplasează către Unu printr-o evoluție de conștiință. Fiind economist, am considerat avenit să vorbesc și despre economia holotropică, adică acea activitate și acea reflecție economică ce urmărește unitatea, întregul, abordarea ei fiind una holistică, sistemică. Am considerat că un asemenea demers poate ajuta mult evoluției economice și evoluției de ansamblu a omenirii. În locul unor abordări hiperspecializate care au ajuns într-o fundătură, pierzîndu-se pădurea printre copaci, cred că economiei trebuie să i se redea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]