834 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > LUNA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LUNA Luna pe un horn clocește Două ouă vechi de cioară; Mică-i cât un solz de pește, Albă e ca o fecioară. Într-un beci plesnește-o doagă Speriind stropii de rouă, Musculițe-n cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum cutia jaluzelelor și chiar în hornurile caselor, așa cum o atestă și arsurile de pe urechile unor indivizi. Micuțele animale sălășluiesc alături de noi mai ales în sezonul cald, când femelele se adună în colonii de naștere și de creștere a puilor. În funcție de dimensiunea lor și de particularitățile speciei
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sobă, că era iarnă; ș-apoi îl legănă și-l dezmierdă până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cîtu-i lua gura: "Aolio! Copilașul meu, copilașul meu! Muma ei, care torcea după horn, auzind-o zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și sărind o-ntrebă: - Ce ai draga mamei? Ce-ți este? - Mamă, mamă, copilul meu are să moară! - Când și cum? - Iaca cum. Vezi drobul cel de sare pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
auzind-o zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și sărind o-ntrebă: - Ce ai draga mamei? Ce-ți este? - Mamă, mamă, copilul meu are să moară! - Când și cum? - Iaca cum. Vezi drobul cel de sare pe horn? - Îl văd. Și...? - De s-o sui pisica, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! - Vai de mine, că bine zici fata mea. Și-ncepură, amândouă a-l boci ca niște smintite. Pe când se sluțeau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ai învățat, om bun! Pentru un lucru de nimica era să-mi ucid vaca. Așa, drumețul nostru mirîndu-se și de astă mare prostie, zise în sine: Pisica tot s-ar fi putut întîmpla să dea drobul de sare jos de pe horn; dar să se care soarele în casă cu oborocul, să arunce nucile cu țăpoiul și să se tragă vaca în pod la fân, n-am mai gîndit!... Apoi drumețul se întoarse acasă și petrecu lângă ai săi, pe care îi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
animaliere se plasează brânzăriile și cășăriile. În acea epocă, funcționau în Moldova, aproximativ 30 de brânzării și casării. Dintre ele, șase erau situate în orașe (patru în Iași, una în Târgu Neamț, una în Bârlad). Toate aveau câte un singur horn, prelucrând lapte de oi și obținând produse în valoare de peste 61.000 lei anual. Numărul lucrătorilor folosiți era de 12, ceea ce înseamnă că ele se încadrează fie în cooperația capitalistă simplă, fie în mica producție, în cazul când lucrătorii erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașe, mai precis la marginea lor, întrucât locuitorii se opuneau înființării lor în cartierele locuite deoarece „stricau sănătatea orășenilor”. În 1860-1862, existau în Moldova aproximativ 88 de tăbăcării și dubălării, dintre care 85 funcționau în orașe, cu câte un singur horn, cu 219 lucrători angajați, printre care 11 copii și trei femei. Salariul lor era de 1-2 lei pe zi pentru copii și femei și de la 1-10 lei pentru bărbați. Cel puțin o treime dintre tăbăcării se plasează în mica producție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
limpede că și în domeniul producției de bere se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și secară. De altfel, consumul berii în acea epocă în Moldova era mic. Berea continua să rămână o băutură a populației germanice din țară și a unei foarte restrânse pături orășenești localnice. Tehnica producerii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
embrac'd And went forth & began to reap; & all hîș joyful sons Reap'd the wide Universe & bound în sheaves a wondrous harvest. 585 They took them into the wide barns with loud rejoicings & triumph Of flute & harp & drum & trumpet, horn & clarion. The feast was spread în the bright South, & the Regenerate Man Sat at the feast rejoicing, & the wine of Eternity Was serv'd round by the flames of Luvah all day & all the Night. 590 And when Morning began
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dance of death, rejoicing în carnage. / The hard dentant Hammers are lull'd by the flutes' lula lula, / The bellowing Furnaces blare by the long sounding clarion, / The double drum drowns howls & groans, the shrill fife shrieks & cries, / The crooked horn mellows the hoarse raving serpent, terrible but harmonious: / Bowlahoola is the Stomach în every individual man." 124 Friedrich Cramer, Haos și ordine, 2001 [1988]. 125 Lee Smolin, Spațiu, timp, univers, 2002, p. 94. 126 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, pp.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
adânc. După câteva zile, viața a încremenit. Într-o noapte limpede, frigul polar a coborât din cer. Lumea s-a transformat într-un cristal de gheață în care se încrustaseră copacii plini de promoroacă, coloanele albe și nemișcate de deasupra hornurilor, linia argintată a taigalei la orizont, soarele încercuit de un nimb strălucitor. Vocea omenească nu mai răzbătea, aburul ei îngheța pe buze. Ele nu se mai gândeau decât cum să supraviețuiască zi de zi, păstrând o minusculă zonă de căldură
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-mi trimit Cu turme la văratec. 2254 [SCENA I] [VERENA] S-a dus... o clipă numai și rămân singurică, Tare mi-i dor, o Doamne, și tare mi-este frică... Am să mă duc și astăzi să m-ascund după horn Și iar s-ascult din codri duiosul glas de corn; Prin blândul acel sunet Prichici încet să toarcă, Prichici, mâțul cel harnic și dragu mamei... Parcă Aud că în fereastră se bate ceva. Nu e. O, luna dintre dealuri cât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asculta de mine căci nu am mintea-ntreagă. Vezi! Vorbesc într-aiure - Verena! îi ești dragă! [VERENA] (ea se retrage din fereastă) Ce dulce glas mai [are] -- e- glas de zburător. (deodată s-arată Bogdan în fereastă - ea fuge după horn) De aș țipa el fuge... (se uită la el pe furiș) Păcat! și nu mă-ndur (ea s-a-ntors cu spatele spre părete și ș-a ascuns fața de sobă, țiindu-și mâna la ochi) {EminescuOpVIII 97} BOGD[AN] Verena! N-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui) [O], tare, tare! (Perdeua cade) 2275 [SCENA I] [ANNA] S-a dus. (Ascultă la ușă) O clipă numai... apoi... iar singurică. Mi-e dor... așa îmi este de dor încît mi-e frică. Ah! iarăși toată [noaptea], ochind de după horn, Am să ascult din codri duiosul glas de corn; Atunci Prichici, motanul, încet are să toarcă, {EminescuOpVIII 101} Prichici, motanul harnic și dragu' mamei... (sperioasă) Parcă S-aude în fereastră că bate ceva... (se uită) Nu e... O, luna dintre dealuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu răspund nimica... să văd ce va mai zice... GLASUL Tu, floare dintre codri și stea pe-aceste văi! [ANNA] E zburător! desig... (Ea se retrage de la fereastă. Deodată s-arată Bogdan în fereastă, ea țipă-ncet și fuge după horn) Ah! 2257 [BOGDAN] O, nu fugi, stai, stai! Anna, ierta-vei oare că eu am cutezat Să viu acuma, noaptea... poate te-am speriat, Dar vezi... că în genunche eu cad naintea ta Și, de ți-oi spune [oare] de ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de argint și mitră de argint și șea de... M. Dar a doua oară? [PETRE] Toate de aur - și coroana de... M. Dar a treia oară? [PETRE] Știu eu? Tu nu știi? Una știu... El ascundea straie și coroana în horn și pin chiupurile cu cenușă. Așa-i? Eu n-aș face așa. Eu aș îmbla cu cocie cu 12 ar-măsari, ca un împărat... ca Vodă al nostru... M. Fus! Fus! {EminescuOpVIII 193} [PETRE] Ce e? M. Da'de-mi pare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
p. 74) : „[Vrăjitoarele] au acoperit focu’ să nu să vadă și au stins lampa și s-au desbrăcat în pchielea goală și s-au uns cu niște unsori pe tot trupu’ și cân au gătit [= au terminat] au ieșit pe horn afară” (39, p. 75). Vezi elemente similare într-o poves- tire culeasă în Moldova, la începutul secolului XX (76). De aseme- nea, vezi infra, capitolul „Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean”, subcapitolul „Plante magice și halucinogene”. Din cele mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ciumăfaie, măsălariță, mătră- gună” (113, p. 188). Sunt atestate și în unele zone din România legende și credințe populare privind folosirea de alifii halucinogene 473Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean (mai rar licori). Acestea provocau vrăjitoarelor viziunile cunoscute : ieșirea pe horn, călătoria prin aer călare pe o limbă de meliță sau pe o coadă de mătură (mai rar călare pe animale), întâlnirea și lupta cu alte vrăjitoare, luarea manei holdelor etc. Iată câteva exemple de relatări populare în această privință : „Strigoile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
luarea manei holdelor etc. Iată câteva exemple de relatări populare în această privință : „Strigoile se adună pe muntele Retezat. Ele vin pe limbile melițelor și [pe] mături. Ele se ung cu ceva unsori, fiind în pieile goale, apoi fug pe horn afară” ; sau : „Ele s-o dat și o acoperit focu’ să nu să vadă și o stâns lampa și s-o desbrăcat în pchielea goală și s-o uns cu niște unsori pe tot trupu’ și cân o gătit [= când
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dat și o acoperit focu’ să nu să vadă și o stâns lampa și s-o desbrăcat în pchielea goală și s-o uns cu niște unsori pe tot trupu’ și cân o gătit [= când au terminat] au ieșit pe horn afară [...], cu limba de meliță în mână, până la un tău mare. Și acolo loajnicele se băteau ca soldații, își împărțeau locu’, ca fiecare [să știe] până une să umble și făceau o larmă nespus de mare” ; sau : „Ungându-se noaptea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unsoare, [strigoii vii] ies din locuințele lor la câmp și adună de pe acolo din produsele câmpului” ; sau : „Pe la miezul nopții [de Sf. Andrei], a văzut cum femeia s-a sculat, s-a uns cu niște unsoare și a ieșit pe horn” etc. (28, pp. 74-75 ; 57, pp. 145 și 328-329 ; 139 ; 140, pp. 248, 256). „Pentru a putea zbura - scrie etnologul Gh. Pavelescu -, vrăjitoarele [se] dau pe corp cu o unsoare specială, care le face ușoare și le ridică prin horn
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
horn” etc. (28, pp. 74-75 ; 57, pp. 145 și 328-329 ; 139 ; 140, pp. 248, 256). „Pentru a putea zbura - scrie etnologul Gh. Pavelescu -, vrăjitoarele [se] dau pe corp cu o unsoare specială, care le face ușoare și le ridică prin horn în sus” (136, p. 256). I.P. Culianu era convins că, pentru provocarea orgasmului și a halucinațiilor privind „zborul magic”, vrăjitoarele își ungeau cu alifii halucinogene nu numai corpul, dar chiar și cozile de mătură sau limbile de meliță pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
populare comentate mai sus au fost culese anume în zone din Transilvania și din nordul Moldovei, unde românii s-au învecinat cu populații catolice și protestante. „Credința că strigoii se ung cu o alifie specială și ies din casă pe horn” - credea Mircea Eliade - era „mai puțin frecventă” în spațiul românesc (115, p. 163). Rămâne deci de văzut dacă și în ce măsură a fost împrumutată practica evocată sau a fost preluat numai motivul legendar. 6. „Prăjitura morților” : narcotice pentru lumea de dincolo
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
precum un tiran crunt, îl cosește din viață înainte de vreme. Iar gândul pentru cele frumoase și bune îl face lipsit de vlagă. Trupul îl suge și îl înghite ca o lipitoare, în timp ce mintea o animalizează. Înnegrește inima ca pe un horn, umple plămânii cu funingine, face corpul să miroasă urât, iar dinții îi face mai negri decât smoala”. Așa cum voi arăta peste câteva pagini, Nicolae Mavrocordat obișnuia în acei ani să-și administreze opium, fără să considere că acest fapt ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în franceză în anii ’60-’70 ai secolului al XIX-lea), dar s-a documentat bine. Personajele sale din Contele de Monte-Cristo (1845-1846) beau „cafea turcească” și fumează, șezând a la turca, „din ciubuce cu țevi de iasomie și cu hornuri de ambră” (209). Vorbind în 1821 despre comerțul dintre Turcia și Țara Româ- nească, F.G. Laurençon, profesor de franceză stabilit la București, constată faptul că, printre multe alte mărfuri, se importau de la Istanbul cafea, vinuri de Cipru, lichioruri, leacuri medicinale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]