723 matches
-
harem, Sofia îi spune Giseldei că Acciano și Oronte au fost uciși: tânără deplânge faptul că un Dumnezeu nedrept a permis acest război. Arvino ajunge la timp pentru a-i auzi vorbele și o amenință că o va ucide pentru că hulește un război sfânt ( Se vano è îl pregare...No giusta causa non è d'Iddio). Pustnicul cucernic - Păgâno, nerecunoscut de nimeni din asistență o salvează pretextând că fata nu este în toate mințile. Actul III Convertirea Tablou 1. Oronte nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Chiriacescu, Vasile Adam, Traian Stoica, Corneliu Albu, Gabriel Țepelea. Alți colaboratori: Liviu Rebreanu, Perpessicius, Gh. Moldovan, Ștefan Manciulea, Ion Berindei, I. A. Terebești (Nae Antonescu), Ion Șiugariu, V. Nițescu, Emil Petrovici, Constantin Mihail, Aurel Tita, Emil Precup, Emil Giurgiuca, Ovidiu Hulea, Constantin Cojan. I.I.
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
numărul 1 din 1940 revista devine „Cuvântul nou”, având ca director pe Emil Coroiu, redactor-șef pe Pavel Berariu și redactor responsabil pe Dumitru Lungu. Poeziile vor fi semnate de Viorica Gabor, Grigore Petre Poruțiu, Ilarion Albu, Octavian Cosciuc, Ovidiu Hulea. Mai colaborează N. Buta, Constantin Oarcea, Victor Pocol, E. Lucaciu ș.a. M.Pp.
CUVANT NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286615_a_287944]
-
1921, „Revistă literară”, apoi „Revistă de propagandă națională”. Lozinca revistei: „Muncă și credință”. Se publică versuri de Panait Cerna (Către pace), St. O. Iosif (Cântec), Mircea Rădulescu (Sonet), Alfred Moșoiu (Prin jertfă la Unire...), I. U. Soricu, Volbură Poiană-Năsturaș, Ovidiu Hulea, Ecaterina Pitiș, E. Dinu, S. Faur, M. Tiberiu, proză de I. U. Soricu, Volbură Poiană-Năsturaș, Teodor Miron, Gh. Maior, Nicolae Cibin, iar note critice și istorie literară dau N. Iorga („Doinele” d-lui I. U. Soricu), T. Moșoiu (Doinele lui
CRAI NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286467_a_287796]
-
mijloacele prin care roșii s-au ridicat și prin cari se țin la putere va vedea că ceea ce-i caracterizează sunt tocmai apucăturile străine, și ideile străine și înrîurirea străină. Pseudo - liberalii noștri nu s-au ridicat în adevăr decât hulind tot ce este românesc, mai ales pre Domnii români și pre boierii români, adică toată gloria și tot trecutul acestui popor. Căci cine, mă rog, a făcut trecutul glorios al acestei țări daca nu Domnii și boierii țării? Chiar mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
măsurile ce iau nu sunt decât ideile demagogiei franceze, îndulcite și aurite ca să le primim noi. Niciodată n-a ținut seamă de felul de a fi al poporului român, de deprinderile lui, de tradițiile lui. Astfel s-au ridicat liberalii, hulind trecutul glorios al acestei țări și desprețuind tot ce era românesc și cătând să puie în loc idei străine, ca niște adevărați străini. 122 {EminescuOpXIII 123} Și, după ce s-au ridicat, se țin la putere numai prin înrîurirea străină, prin apăsarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce sunt pentru independența alegătorilor vor face pe funcționar să atârne atât de mult de autoritățile supreme încît aceste mii de oameni să voteze conform comandei din București; că cei ce-au trădat se vor decora! că cei ce-au hulit prin pasquiluri Coroane vor fi decorați cu Bene-merenti; că se va specula averea statului la bursă, că se vor cumpăra de stat cu 60 procente hârtii ce valorau în piața de efecte 20 procente și că, prin această haiducie parlamentară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și privi spre tavanul sălii de consiliu a stației orbitale. ― Am știut încă de la bun-început că Sfântul Augustin cel Nou, care veghează asupra lucrărilor Abației, nu o să permită o asemenea nenorocire! intonă guvernatorul de parcă ar fi cântat un imn. ― Nu huli! Nu-ți folosește la nimic! Nu mă poți înjosi pe mine jignindu-l pe Sfântul Augustin. ― Dar spun exact ceea ce gândesc. Fiindcă, știi, o altă întrebare îmi zumzăie în minte. Cum se face totuși că oamenii ăia au făcut gripă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
permis de vreme ce concură la menirea noastră ultimă, cea... ― Da, da, da... am citit și eu ceva într-o carte. Îl feriți pe Dumnezeul vostru de propria-I nemărginire. Ce frumos! Ce înșiruire de vorbe fără nici un sens! pufni Crey. ― Nu huli, spuse încet Isidor. ― Dar tu nu hulești? Nu ești oare tu acela care, în disprețul nu al unei ființe ascunse undeva printre stele, ci al propriilor noștri ochi, negi că ai trimis un mesaj Abației? Nu ești tu acela care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cea... ― Da, da, da... am citit și eu ceva într-o carte. Îl feriți pe Dumnezeul vostru de propria-I nemărginire. Ce frumos! Ce înșiruire de vorbe fără nici un sens! pufni Crey. ― Nu huli, spuse încet Isidor. ― Dar tu nu hulești? Nu ești oare tu acela care, în disprețul nu al unei ființe ascunse undeva printre stele, ci al propriilor noștri ochi, negi că ai trimis un mesaj Abației? Nu ești tu acela care, dacă vom deschide acum magazia, ne vei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-l ucidem, rosti sec Oksana. Alaana clătină din cap. - V-ați gândit vreodată ce s-ar întîmpla dacă într-o zi am decide cu toții să ne sinucidem? Refacerea legăturilor interplanetare ar dura secole întregi! - Și de ce ați face asta? - Îl huliți pe Bella și pe tatăl lui, pe Kasser, dar în trufia voastră ignorați și învățăturile pe care le-ați fi putut desprinde din destinul lor! - Și care ar fi alea? Cum să stai șaptesprezece ani pe o i planetă cultivând
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mică. - Dumnezeul ăsta al tău s-a dovedit de prea multe ori incapabil să ne apere. Are fel de fel de angoase bizare cu nemărginiri, nu știe să-și aleagă soldații... Parcă nu m-aș încredința în mâinile Lui! - Nu huli! Faptul că nu înțelegi... - Ba înțeleg foarte bine. Ești de părere că nu trebuie să ne arătăm în nici un fel acestui tânăr. - Bineînțeles, rosti Abatele pe un ton obosit. Pentru că nici tu și nici eu nu știm ce e. Alaana
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Avea senzația că este păcălit cu nerușinare, dus de nas într-o maniera insidioasă, subtilă și extrem de periculoasă. - Pe părul blond al maică-mii! O erezie perfectă! își plesni mâinile Diribal. Știam eu că nu sunteți decât niște poponari fățarnici! - Hulești din ignoranță, spuse calm Abatele. Dumnezeu a prevăzut încă înainte de facerea lumii toate acțiunile noastre. Nimic din ceea ce facem nu iese din ordinea Lui. De aceea ne și deosebim de creștini. Noi credem în răzbunare, în moarte ca învățătură, acceptăm
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un Socrate azi! Lumea e plină de indivizi mediocri care își închipuie că dacă nu ai certitudini nu ești inteligent. Știu că nu știu nimic" ar fi indicat, dar în condițiile actuale, ale domniei unei majorități inculte, riscă să fie hulit. 2. Atena în vremea lui Socrate e la originile sale și până la declin, de la invaziile miceniene ale celui de al 2-lea mileniu și cele doriene din secolul al XII-lea î.e.n. până la venirea la putere a Heraclizilor bizantini în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și adjectivul ƒ"y, îl evocă pe Dumnezeul cel viu care se manifestă și reacționează la faptele omului. David, copil încă, îndrăznește să-l înfrunte pe uriașul Goliat deoarece e convins că Dumnezeul cel viu, pe care filisteanul l-a hulit, îi va da biruința asupra acestuia (1Sam 17,36). „Fiii Dumnezeului celui viu” (Os 2,1), „oștirea Dumnezeului celui viu” (1Sam 17,26.36) îi înving pe cei care îi insultă Numele. Daniel, „slujitorul Dumnezeului celui viu” (Dn 6,21
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prin „energia națională”, Montherlant prin stoicism și însingurare, Cioran prin limbaj. De nimic nu era Mihai Ralea mai departe decât de nihilism și de fiecare dintre cele patru soluții. Valoarea supremă pentru el era civilizația și nici o clipă nu a hulit contra ei. CURAJUL TALENTULUI Are curajul ca atare o valoare artistică? Dar, mai întâi, ce se înțelege prin curaj? Îndrăzneala lui Rousseau de a-și divulga în Confesiuni secretele sexuale l-a costat un mare efort; așa reiese din exclamația
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de bunăvoință manifestate, la un moment dat, față de el: „Musafirul obraznic scoate gazda din casă”.) Cine calomniază pe altul Își arată propriile defecte. (Calomnia derivă, În primul rând, din incapacitatea de a suporta meritele altuia: „Ce nu poți lăuda nu huli”.) „Oamenii Înțelepți trebuie să judece pe ceilalți așa cum ar dori să se comporte și ceilalți față de ei.” (Isocrate) Râde ciob de oală spartă. (Cine ironizează slăbiciunile sau defectele sufletești ale altora, fără să și le vadă și recunoaște pe ale
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să apară și ca o reacție firească de apărare a noastră față de agresiunile răului din lume. În aceste Împrejurări, egoismul dobândește caracterul unui factor psihoterapeutic, luând forma unei atitudini de nepăsare lucidă: „De te-ating, să feri În laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură; Zică toți ce vor să zică, Treacă-n lume cine-o trece; Ca să nu-ndrăgești nimică, Tu rămâi la toate rece. Tu rămâi la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pot eleva decât În Împrejurări de viață dramatice, care pentru ei au valoarea unor revelații. Este ilustrativ, prin plasticitatea lui, cunoscutul pasaj biblic din momentele finale ale suferințelor lui Iisus pe cruce: „Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniți Îl hulea zicând: «Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine Însuți și pe noi». și celălalt, răspunzând, Îl certa, zicând: «Nu te temi tu de Dumnezeu, că ești În aceeași osândă? și noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Revista închină, cum era firesc, cele mai multe materiale operei lui Liviu Rebreanu și familiei sale. Astfel, Maria Gligor le evocă pe surorile Rebreanu, I. Buzași se oprește asupra modului în care apare Eminescu în publicistica rebreniană, Ț. Țânco scrie despre Ovidiu Hulea, Mircea Cenușă prezintă fragmente inedite din Jurnalul din teatru al lui Rebreanu, iar Mircea Popa publică documente și articole. Colaborează cu versuri Ion Mărgineanu, Maria D’Albă, Mircea Stâncel, Ion Hădărig, L. Buta, Eugenia Tiutiu. Apar de asemenea unele poezii
AIUDUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285206_a_286535]
-
figurând Ion Negoițescu, același căruia în numărul 42/1937 i se va publica poezia Ardealul. În fine, cu prilejul altei aniversări, a martiriului lui Horea, Cloșca și Crișan, numărul 34/1937 găzduiește proza lui Liviu Rebreanu, Roata. Alți colaboratori: Ovidiu Hulea, G. Vulcu, I. Bucur. D.B.
AIUDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285207_a_286536]
-
cu Dumitru M. Ion), Ipocritul, București, 1986 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Iovan Koteski, Dragoste și moarte, București, 1981; Antologie de poezie armeană clasică și contemporană, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și H. Grămescu); Stevan Tontici, Hulesc și venerez, București, 1982 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Iovan Strezovski, Cartea ursitei, București, 1983 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Gane Todorovski, Ceas de blasfemie și mângâieri, București, 1983 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Petre M. Andreevski
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
Gorki, salutat ca „scriitor al poporului”, în articole ample, semnate de Mihail Ciobanu, Mihail Cruceanu, Ion Popescu-Puțuri, Mircea St. Iliescu ș.a. Aceleași elogii îi revin și lui Ilia Ehrenburg (3/1928), paralel cu luări de poziții în cazul Panait Istrati, „hulit în propria-i țară”, ori în articole despre „literatura rusă după război”, prin ai cărei reprezentanți - Esenin, Blok, Leonov -, se pun „bazele literaturii societății viitoare”. C.Br.
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
Moris Pothișvili, Pasărea meditației, Iași, 1981; Slavko Ianevski, Taină-joc-simțire, București, 1981; Ante Popovski, Macii, București, 1981; Mihail Rengiov, Poezia și Fluturele, București, 1981, Intrarea în Ierusalim, București, 1996; Radovan Pavlovski, Maya, București, 1981; Antologia poeziei armene, București, 1981; Stevan Tontici, Hulesc și venerez, București, 1982 (în colaborare cu Carolina Ilica); Gane Todorovski, Ceas de blasfemie și mângâieri, București, 1983 (în colaborare cu Carolina Ilica); Iovan Strezovski, Cartea ursitei, București, 1983 (în colaborare cu Carolina Ilica), Povestea lui Târpe răbdătorul..., București, 1991
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii din trecut), Radu Gyr (Rugă veche, Rugă nouă), Nuși Tulliu, Traian Chelariu, C. Zarojanu, Ovidiu Hulea ș.a. Sunt prezenți cu proză Liviu Rebreanu (fragment din Ciuleandra, aflată sub tipar), V. Demetrius, Leca Morariu, iar teatru, George Mihail Zamfirescu (Primăvara ce s-a dus). Cronicile literare și studiile completează sumarul: G. Bogdan-Duică (O surprindere în poezia română
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]