1,549 matches
-
erotism (nu intră aici “cocoanele” și sfintele, zînele, precum Sfînta Duminică, care trebuie tratate separat). Pe de o parte, avem femeile rodnice și de aceea slăvite, precum fata moșului, capra (din Capra cu trei iezi), iapa (din Făt frumos Fiul Iepei), Smaranda însăși, pe de altă - babele absolute și soacra. Despre aceasta din urmă voi vorbi data viitoare mai pe larg. Referință Bibliografică: Babe, sterpăciuni și fete roditoare (I) / Maria Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
-i orizontul, Mânata înspre cuib e pasărea de dor, Mușcând din codri, măi lătra un topor Și-ncet întunecimea ne-acoperă cu totul. Se-nalță înspre cer din coșuri fumul Miroase-a levănțica și-a curat, În grajduri mânjii lângă iepe s-au culcat Țipenie de om nu vezi să calce drumul. E vremea când în cale îți ies iele, Că mintea și norocul să ți-l fure, Te-ademenesc, cu farmece, spre rele, Se pierd apoi în noaptea din pădure
PASTORALĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361374_a_362703]
-
Ediția nr. 1092 din 27 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului dup-atâta îmbuibări, c-am băgat, frați, în mini... pot să jiur, ca-ntr-un spital! de-aș fi pus-o pi cântări depășă, cu mulți kili, chiar s-o iapa, si un cal! dar, ca și nu fac vreo gafî, (ci nu minți nea Gheorghițî) simt în mini cum guiți doi purșei, cu tot cu... scroafî! din budani, cam jiumati s-o mutat la mini-n burți și înoatî, bre, pi spati
ISTA, ZÂC ŞÎ EU, CRĂŞIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363862_a_365191]
-
ne-o vom trăi hoinărind prin păduri, pe lângă izvoare, hrănindu-ne cu sânge de căprioară? PRINȚESA: Nu dragul meu! Am un locaș oferit de Conte! Este Palatul Fiicei lui Dracula! PALOȘ:(glumeț) Și ca să ajungem acolo, iar te transformi în „iapă”!? PRINȚESA:(îi zâmbește cu subînțeles) Te-ai învățat cu călăritul?... (îl sărută scurt pe buze) Vom plana ca doi vulturi pleșuvi peste crestele dantelate ale munților până pe stânca agățată de toarta cerului! Îl prinde de mână și aleargă ușor patru-cinci
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
dacă plec și eu, cum a plecat mai toată floarea matale? ăia cari au avut oleacă de minte, ăia cari au știut că din cocoș nu faci găină, nici din curvă gospodină! mă duc, mămucă, mă duc unde o-nțărcat mutu' iapa, mă duc la marginea pământului, să nu mai aud de tine! dar după revelion, mai stau să crăp niște sarmale, că tare bune sarmale mai faci matale și vreau să mă îmbăt pentru ultima dată, vreau să mă fac mangă
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
nu, să-mi dea, barem, o hangiță și un han. fi'ncă sunt parșiv la gură o să-l mint că sunt pe val și, cerându-i o trăsură, sigur o să-mi dea și-un cal. poate fi chiar și o iapă, că armăsar îi zic că-s eu și-atunci dracu de nu crapă o să-i cer un antereu!... să mă fac, desigur, popă, să-i dau cu crucea peste bot și-l voi fugări c-o sopă, de s-o
ANUL ĂSTA, DE CRĂCIUN... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363478_a_364807]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (15) - FĂT FRUMOS Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Făt Frumos - Fiul iepei era un flăcău chipeș, sănătos, destul de mintos și nu învață rău de loc. Ba dimpotrivă... Maica sa atât de mult îl iubea, că își rupea bucățică de la gură pentru dânsul, ca el să poată zburda în voie pe toloaca, să
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
ușor pentru o vădana, pe vremuri destul de tânără, care trebuia să muncească dublu, numai ca să-și păstreze numele bun nepătat și veniturile orișicât onorabile. Așa că, în timp ce flăcăul nostru creștea într-un an cât alții în doi (la cursuri fără frecvență), iapa sărmana se înhama la cele mai grele munci, numai să-l știe pe dânsul fără nici o grijă și îndestulat. Și iaca așa au trecut câțiva anișori... Fat Frumos a terminat o școală din cele mai mari și mai importante, dintr-
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
Buuuun... Și cine s-a bucurat cel mai mult de succesele lui? Eu care nu-l cunosc de loc? Sau voi care aveți problemele și necazurile voastre? Sau vecinii de acasă? Mă rog, s-or fi bucurat și dumnealor... Dar iapa, mama lui, tare s-a mai bucurat! Până într-atâta era de mândră și bucuroasă, că arată oricui și oriunde poze de-ale feciorului, de când era un mânz mic și firav, de abia se ținea pe piciorușe, până la fotografii de la
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
călduros, sincer și formal. După o vreme, dacă i s-a făcut dor de fiul ei, iar el era așa de ocupat și prins cu treburile că nu avea cum și când să ajungă la maică-sa, s-a hotărât iapa să-l viziteze. Măcar că nu fusese invitată. Dar ce, surprizele nu fac parte din viața vertebratelor? Așa că a strâns iapa în doi desagi câte și mai câte bunătăți, din cele care știa că-i plac feciorului, ovăzul cu bobul cel
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
de ocupat și prins cu treburile că nu avea cum și când să ajungă la maică-sa, s-a hotărât iapa să-l viziteze. Măcar că nu fusese invitată. Dar ce, surprizele nu fac parte din viața vertebratelor? Așa că a strâns iapa în doi desagi câte și mai câte bunătăți, din cele care știa că-i plac feciorului, ovăzul cu bobul cel mai plin și paiul cel mai proaspăt, cu miros de rouă și culoarea lunii, colaci cu stafide și fructe uscate
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
un copil, pe cel de-al treilea. Oamenii povesteau pe la colțuri că nașul avusese, de fapt, un rol mai mare în nașterea pruncului, decît acela de a-l năși. Poate voia să-l protejeze! Nevasta lui Ignatio era frumoasă, o iapă bună de prăsilă. Ignatio bănuia ceva. N-o trimisese el, în toiul nopții, să împrumute gaz de la el? Femeia își pusese un șal la gît, era răcoare în noaptea aia, plouase toată ziua, în băltoace sclipea luna, lătra un cîine
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
mătușa asta, care atrăgea toți copiii la ea în ogradă, tot țânci unu și unu pe care sigur și i-ar fi dorit să-i fi avut prin rodul pântecelui ei de femeie și nu doar din milă creștină” ... “Văzusem iepele cum fată, cum ies puii din găoace și mi se părea simplu, firesc, dar cum se face un copil era mult mai complicat de explicat, cel puțin, așa mă lăsau să înțeleg toți, obligându-mă să-mi pun la lucru
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
prejos, Și concepu specializarea “Ouă pe din dos”. Colaboră cu bibilica, La a doua specializare “Numai atâtica”. Doar calul cel sportiv și necăjit, Făcu o Universitate la nivel mărit, Cu Facultatea “Toți la călărit” Și bivolii, studenți s-au priponit. Iapa ce trăgea azi la trăsură, Ajunse la mass-media de la dresură, La Universitatea “Ținem Interviuri-Spălătură”, Cu specializarea “Elogiem pe-oricine fără jenă sau măsură”. Boii ajunseră cei mai ambițioși Și studiau la doctorat tema “ Acum nu mai există proști!” Iar vacile
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
pună icoană pe perete în fața căreia să te rogi ca orice nevrednic de prea multă iubire ce ți-a fost doar ție hărăzită II 12 Plai românesc Când prinde soarele să ne arate dinții Spre noi, la trap gonindu-și iepele de raze, Pământul râde tuciuriu, în brazde, Un recviem cântându-i parcă neputinței. Atâta tinerețe-i azi în ramuri Sunt frunze, păsări, cuiburi, albe flori Corăbii - norii de ploaie dătători Ochi curioși de prunci privind la geamuri. Când triluri prind
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
din curtea bunicilor “ Ligya Diaconescu încearcă și reușește să facă pe copiii din mediul urban să cunoască păsările și animalele din ograda țărănească, prin catrenele sale ce sunt adevărate clic-clacuri ale aparatului de fotografiat ce surprinde imagini cu rățușca, găinușa, iapa albă, etc, păsări și animale cunoscute îndeaproape de copiii de la țară. Iată un exemplu: “Iarba verde-i place tare,/ Dă mult lapte, fiindcă are;/ Tare blândă e văcuța/ Când o mulge bunicuța. “( Văcuța). Cele patru plachete publicate de scriitoarea Ligya
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
ușor și pare gata s-o ia la goană. A reușit! Mă apropii și mânuța mea mângâie ușor grumazul călduț si umed al mânzului. Simt o mare bucurie când bunicul ne ia în brațele-i puternice și intrăm în grajd. Iapa întoarce capul, privește mânzul cu ochii ei mari și blânzi, îl adulmecă cu nările aburinde, călăuzindu-l spre sursa vieții. Flămând și însetat, mânzul suge lacom laptele ce i se prelinge pe botic. Bat din palme, plină de încântare și
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
și blânzi, îl adulmecă cu nările aburinde, călăuzindu-l spre sursa vieții. Flămând și însetat, mânzul suge lacom laptele ce i se prelinge pe botic. Bat din palme, plină de încântare și mă bucur că așa mic și plăpînd, împreună cu iapa, arată ca descrierile din basme. Bunicul îl numi „Roibul” și-mi spuse că va fi un armăsar de toată frumusețea - lucru ce avea să se adeverească în timp. Urechile ciulite, pivirea ageră, botul umed, trupul cambrat și coada în vânt
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
-i ca acasă doar acolo-i sufletul de care în iad ne pasă Nicăieri nu-i ca acasă muntele unde ne doare neamului de noi îi pasă ia-ți Ardealul în spinare Țară dragă nu te du unde-a dus iapa mutu Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: DE DRAGOSTE ȘI BLESTEM / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DE DRAGOSTE ŞI BLESTEM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367560_a_368889]
-
argumentele prezentate; să oferi un titlu expresiv compunerii; - să ai conținutul și stilul adecvate cerinței date; - să utilizezi corect registrul de comunicare și să te încadrezi în limita minimă se spațiu. b) Caracterizați-l pe Ioniți, comisul , personajul principal din "Iapa lui Vodă", de M. Sadoveanu. NOTĂ: Se acordă 10 puncte din oficiu. Emoțiile ne trădează.Am vrea să fim ca ceilalți, păstrându-ne totuși identitatea nealterată: identitatea singurătății! Dar ,oare se poate? 59. Avocatul satului -Cam asta-i! Amu scrie
DEŞERTUL DE CATIFEA (58-60) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363650_a_364979]
-
tocmai murise Gheorghe Gheorghiu-Dej, mă întorceam de la școală și, prin dreptul bisericii și al MAT-ului, am văzut un cățeluș care tot alerga în sus și-n jos pe drum, schelălăind cu jale. Răbăgioaia, nevasta lui Răbăgel, cel cu Baba, iapa aceea chioară, văzându-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat: - Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
copil. Era în căruță, afară din sat. - Pune caii la căruță Nicuță, s-o ducem la oraș, la spital. Altfel moare și ea,și copilul, a zis moașa. - Să scape ea, copii mai facem, zise bărbatul. A înhămat cele două iepe negre cât a putut de repede și a tras căruța în fața porții. - Moare, fă, a zis către moașă o babă pripășită pe acolo, simțind cumva că e rost de colivă. - Uș cotoroanțo, ieși din curtea mea, altfel târnuiesc bătătura cu
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
ajute pe prima. Le-a spus că se-nsoară, mitul Mioriței, de... și nu se cade s-o primească așa pe viitoarea nevastă. Se va duce s-o aducă de la oraș, cu căruța. Și la căruță o să aibă înhămate două iepe negre. Femeile își făceau cruce, pe furiș. N-aveau curaj să hlizească, nici măcar să-și ridice frunțile din pământ. P le plătise bine, cât pentru trei zile la sapă pe câmp. P l-a rugat pe unul, Gică al Mariei
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
bine, cât pentru trei zile la sapă pe câmp. P l-a rugat pe unul, Gică al Mariei, zis și Buzilă, că avea niște buze de ziceai că sunt buci de vădană, i-a mai zis că vrea și două iepe negre. Buzilă n-avea decât o mârțoagă, un cal bătrân și ăla era roib, dar i-a zis că se face, dar o să-l coste cam scump. - Cât? l-a întrebat P. - O vadră de țuică, i-a răspuns Buzilă
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
duce toată pensia pe țuică. Și-a aprins o țigară. Scotea rotocoale absent. Buzilă a întins mâna spre el, vroia o țigară. I-a dat. S-au așezat amândoi pe treptele casei și fumau, umăr lângă umăr. - O să-ți placă iepele, ai să vezi, V le-a luat imediat după revoluție de la Jegălia, de la herghelia aia de acolo. Nu-s bune la plug, dar sunt frumoase si au mers de prințese, înhămate la car. Acum V vinde mânjii lor pe bani
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]