479 matches
-
a mă duce La iubita mea cea dulce, Carea tristă și deșteaptă Cu dor mare mă așteaptă, Ca să ajung cît mai tare, Să-mi dea dulce sărutare.” Prin Anton Pann muza poeziei erotice românești coboară la periferia tîrgului. Trece din iatac În circiumă. Tonul jălalnic capătă, fatal, o notă Înveselitoare. Pasiunea tristaniană (modelul Îndepărtat) pierde sensul unicității și ireversibilității. Pasiunile se Înnoiesc ușor, morțile sînt provizorii, suspinele aduc a desfătare. Anton Pann face, se va vedea deîndată, ca morala să nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Unde să găsească Îndrăgostitul român un deșert pentru a-și Îngropa mîhnirea? Pustia este, În realitate, un loc ferit, un colț mai sălbatic de natură ce se dovedește, În cele din urmă, plăcut. Exilul poetului nu este prea departe de iatac. Fapta eroică se consumă pe acest plan mai modest. Însă cu cît decorul este mai sărac, cu atît pasiunea găsește forme mai convingătoare În chinul, umilința și izolarea ei de lume... Apare, astfel În poezie e veritabilă mitologie a plînsului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trece la Poezie, adică la un proiect spiritual. Publică mai multe culegeri de poeme, devine, altfel zis, autor, este lăudat, laudă la rîndul lui pe alții, o generație Întreagă Îi recită cu evlavie versurile Întristate”. „El scoate, Întîi, poezia din iatac și-o aduce În natură” dar „Natura ajunge la el prin intermediul literaturii”. Dacă „Ienăchiță se luptă cu limba, Iancu se luptă cu convențiile limbajului poetic. Figura lui poetică se definește printr-o exagerată aglomerare («grămădireă) de noțiuni, printr-o citare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
chibzuit al familiei. Un discurs moral bazat pe conceptul de orînduială firească. „Treaza plăcere” și iubirea moderată. Figura retragerii. IV. Iancu Văcărescu. Psihologia unui poet profesionist. De la stihuri la ... Poezie, Iancu scrie ușor, dar citită greu. Poezia se deplasează din iatac În natură. Un discurs sincretic. Spațiul securizant: „vîrful de delișor”. Poet al juxtapunerii. Nesațiul familiei. V. Vasile CÎrlova. „Mila” față de lucruri. Poezia ca ușurare a spiritului. O euforie a „dulcelui”. Amorul ca izvor de Întristare. Petrecerea În singurătate. „Valea tristă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mare, jalea și dorul. 10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia erosului: armele de represiune. 12. Mecanismele imposturii erotice: durerea Întoarsă spre plăcere. 13. CÎnt amorul și armele lui... Atoposul discursului Îndrăgostit. 14. Arta fugii. Exilul amoros. Peisajul erotic. Spațiile securizante: iatacul și locul tainic. „Copaciul cel mare”. 15. Un obiect metonimic: umbreluța. 16. Un univers erotizat. Soarele și alte stele... Demersul conachian: ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri și anotimpuri În iubire. CÎnd
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri și anotimpuri În iubire. CÎnd iubesc primii noștri poeți? Lunga „noapte a privegherii”. 20. Carnavalul numelor. Un spirit prevăzător și un invariabil pățit: Anton Pann. Îngerul iatacului și Îngerul demon. 21. Anton Pann și critica erosului. Cum se poate vindeca „nădădaica” la femei. Femeia modistă după C. Stamati și Asachi. Fatalitatea sexului: „A cui e vina?” de C.A. Rosetti. 22. Misoginismul lui Pann. Un cod al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Femeia modistă după C. Stamati și Asachi. Fatalitatea sexului: „A cui e vina?” de C.A. Rosetti. 22. Misoginismul lui Pann. Un cod al manierelor elegante la 1830. CÎntecele de lume, Spitalul Amorului. Smintirea, prăpădirea sufletului și trupului. Trecerea de la iatac la circiumă. 23. Pann și obsesia muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ierți, am ceva de lucru. - Mă speriasem, credeam c-a intrat vreun hoț." Această femeie inocentă, gândi Ioanide, nu vede nimic în jurul ei. Ea nu știe că acum m-am certat cu ea." "Bietul Ioanide! medita doamna Ioanide reintrând în iatacul său. Muncește necontenit. Ce om superior! Supărarea lui este fără nici o răutate, cu ea își face rău lui însuși! Mă bucur că i-a trecut." Ioanide se sculă în zorii zilei, hotărât să stea de vorbă cu Pica. După ce se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de vie și pomet”. Este locul unde a stat Ghică Teleoacă și Constantin Răducan, ambii căsătoriți cu fiicele lui Vasile Năstase. Desigur că lipsesc descrierile necesare privind arhitectura locuinței lor, dar din cele menționate desprindem câte ceva: învelitul cu stuh, chilerul, iatacul, căsoaia din preajmă, vie, pomi împrejur. Iar în interior coții de pânză și alte țesături, lada „de Brașov” și altele rămase acum în domeniul vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe jos” Folclor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt indiferenți la sex. Dar unii sunt pudici. Cezar Petrescu e inabil în scenele erotice. I.L. Caragiale e un caz de evitare obstinată a scenelor explicite. Tânărul seminarist din Păcat e atras de o necunoscută, dar ceea ce se întâmplă în iatacul misterios se reduce la un șir de exclamații ale autorului. Dacă voia, Caragiale ne-ar fi descris mult mai picant ce s-a petrecut la Hanul lui Mânjoală între vrăjitoare și victima ei, în dormitorul Vetei sau cum petrecea doamna
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de foc era lesnicios. Chiar în timpul dictaturilor regală și antonesciană, oricine putea dispune de pușcă sau pistol, practic fără restricții. Ce făceau cu ele, se vede din literatură. Sinucigașii literaturii române preferă pentru gestul lor funest singurătatea și intimitatea propriului iatac. Excepție face sinuciderea demonstrativă și eșuată a lui Andrei Pietraru. Chiar în mijlocul naturii, totul se petrece discret. La Radu Petrescu se produce Sinuciderea din Grădina Botanică. Tot într-un parc pustiu se sinucide un necunoscut la Emil Gârleanu. Descoperitorii fură
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul cântec al lăutei. Dar eu, ce nu-s strunit pentru hârjoane Și nici nu mă răsfăț În dulci oglinzi, Eu, crunt ciuntit, ce nu pot să mă-nfoi Pe lâng-o nimfă legănată-n șolduri; Eu, cel
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
inge. Convinge pentru că adresându se bărbatului, celui cu care n-a avut timp să devină pereche, ea îl are în ea și alături , gr ăindu-i: „Te-am admirat secole-ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care-au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
avut el o mină să scrie asta? O inimă și-o minte să le conceapă? Cînd ai primit asta? Cine ți-a adus-o? EDMUND: Nu mi-a fost adusă, milord, aici e viclenia; am găsit-o aruncată prin fereastră iatacului meu. GLOUCESTER: Recunoști caracterul ca fiind al fratelui tău? EDMUND: De-ar fi conținutul bun, milord, aș îndrăzni să jur că e-al lui; dar, așa cum se vede treaba, mi-ar plăcea să cred că nu. GLOUCESTER: E-al lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
el, sau să-l susțin în vreun fel. EDMUND: Sălbatic foarte și nefiresc. GLOUCESTER: Fie, nu spune nimic. E vrajbă-ntre duci și mai rău decît atîta. Am primit o scrisoare azi-noapte, e primejdios să vorbim; am încuiat-o în iatacul meu. Suferințele pe care regele le-ndură acum vor fi răzbunate în țară. O parte-a armatei a și debarcat. Trebuie să ne alăturăm regelui. Am să-l caut, și-n taină am să-l ajut. Du-te și ține
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru copii, miracolul inexistent pentru omul matur. Dacă scaunul de lemn din biroul omului matur ar înflori deodată, supunânduse poruncii de primăvară a fraților săi din livadă, sau dacă în iatacul omului matur, în noaptea Crăciunului, ar intra Moș Crăciun, fără ca uși să se fi deschis sau pași să fi răsunat, sau dacă în noaptea Învierii, întorcânduse de la biserică, ținând în mână lumânarea ar întâlni un înger care ar lua lumină
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
repede și în chinuri. Și-l imaginau deja pe capugiul trimis cu firman de mazilire. Visau la gealatul care înconjura palatul cu ienicerii, pentru ca hainul să nu aibă scăpare. Cum călăul nemilos scufunda curtea în calamandros. Cum îl prindea în iatacul doamnei, unde vodă stătea ascuns pe după zăvese. Cum să năpustea asupra lui și-l sugruma în juvăț, iar, mai apoi, îi tăia capul cu un satâr. Cum îi punea căpățâna într-un sac pentru a-l înfățișa sultanului, semn că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu capul în fum de ardei iute și bătuți la tălpi cu varga. În conace, boierii huzureau, înconjurându-se de argați. Afișau dispreț de la fereastră. Se gândeau că acești nepricopsiți nu-i puteau ajunge nici măcar cu jalba în proțap. Prin iatacuri, strângeau în brațe ibovnice focoase. Credeau că, pedepsindu-l crunt, vor putea să potolească mânia țăranului nedreptățit. Și că vor toci coasa țărănimii, sub ascuțișul căreia se temeau că aceasta se va răscula. În curțile oamenilor, ispravnicii strângeau zeciuiala în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
proaspăt răsărite În veacul de restriști. Și toată noaptea S-a tânguit întunecata cobe. Spun unii că pământul, prins de friguri, S-a fost cutremurat 1. Și o va face exact în momentul în care Macduff se va întoarce din iatacul regelui, aducând vestea năprasnicei sale morți și arătând ca un om căruia tocmai i-a ieșit în cale Gorgo: Veniți în prag și de-o gorgonă nouă Veți fi orbiți. Nu-mi cereți să vorbesc 2. Iar în actul al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Banquo, care clatină din cap precum Comandorul din Don Juan, rămânând tăcut în ambele lui apariții și vizibil doar pentru Macbeth, spectrul acesta, așadar, va fi interpretat de către Lady Macbeth ca efect al unei teribile spaime (tot așa cum, în scena iatacului reginei din Hamlet, fantoma tatălui, pe care doar Hamlet o vede, va fi interpretată de mamă ca rod al unui delir provocat de cumplita suferință a fiului ei). Pentru Macbeth însă spectrul este altceva: un duh în stare să îngrozească
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cerul; ciclu; cină; cîmpuri; clădire; Cluj; comod; condiții; confortabil; Constanța; copilărie; covor; cu; cuib; cuptor; curățenie; depărtare; în deplasare; dispoziție; distracție; doarme; domnitor; doresc; dorm; drag; cu cei dragi; duce; eu; fată; femeie; frate; hol; peste hotare; hotel; Hunedoara; iarbă; iatac; ieri; Iisus; inexplicabil; interior; încîntare; întotdeauna; lene; libertate; lin; loc cald; loc cu papa bun; loc de locuit; loc drag; loc liniștit; local; locație; locul cel drag; locul cel mai drag; lucru; mame; pe masă; melancolie; mereu; mică; mîncare caldă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Stanley! Ce vești porți? STANLEY: Aud, milord, Ca Dorset a fugit către meleagul Lui Bichmond, cel de dincolo de mări. REGELE RICHARD: Ia vino, Stanley. Dă prin țară zvon Că Ann, soția mea, e rău bolnavă. Voi porunci să stea-n iatac, sub chei. Să-mi cați un boiernaș mărunt cu fiica Lui Clarence de îndată să-l însor. Băiatu-i prostănac, de el n-am teamă. Ce faci? Visezi? Îți spun din nou: dă zvon Că Ann, regina mea, e-n
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru copii, miracolul inexistent pentru omul matur. Dacă scaunul de lemn din biroul omului matur ar înflori deodată, supunânduse poruncii de primăvară a fraților săi din livadă, sau dacă în iatacul omului matur, în noaptea Crăciunului, ar intra Moș Crăciun, fără ca uși să se fi deschis sau pași să fi răsunat, sau dacă în noaptea Învierii, întorcânduse de la biserică, ținând în mână lumânarea ar întâlni un înger care ar lua lumină
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pure. El își întrerupe studiile pentru a sta în preajma femeii pe care o iubea, în calitate de bibliotecar. Cinstit și corect, Andrei Pietraru află despre o posibilă logodnă a prințului Bazil Șerban cu Ioana și se hotărăște să rupă tăcerea. Intră în iatacul ei și-i mărturisește că și-a sacrificat studiile și cariera, numai pentru a fi alături de ea. Ioana îl tratează cu disprețul ei aristocratic, îl consideră un ratat, dar este impresionată de forța iubirii, auzind de sinucidere și alte sacrificii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scena II, Rică Venturiano își face apariția. Se știe că, din eroarea unui meșter binagiu, numărul casei lui Titircă, 6, fusese bătut pe zidul casei răsturnat, 9. Invitat la locuința de la numărul 9, Rică nimerește în puterea nopții drept în iatacul Vetei, slab iluminat. El nu o distinge, în miopia lui, pe femeia de pe scaun, întoarsă cu spatele; se apropie, îi cade în genunchi și îi face o declarație (menționată mai sus în scena biletului de amor). Ea începe: angel radios
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]