486 matches
-
un pictor de icoane, dar un traducător în limbaj artistic al conceptelor dogmatice și al învățăturilor bisericii. Prin el, arta va lua forma clasicismului în domeniul expresiei icoanei. 101 Teofan Grecul‑artist bizantin și unul dintre cei mai cunoscuți pictori iconari din Rusia. S‑a afirmat ca profesor și mentor al lui Andrei Rubliov. Puternica personalitate a lui Teofan a produs o impresie profundă asupra rușilor, care l‑au numit înțeleptul, admirându‑i atât vioi‑ ciunea minții cât și îndrăzneala stilului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cu peisaje și arbori, ceruri albastre, care înlocuiesc culorile simbolistice ale aurului și ale roșului tradiți‑ onale în icoană 106. Din această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov (1626‑1686) - pictor de origine rusă. 105 Parșuna - curent de origine rusă dezvoltat în două direcții: prima a subliniat principi‑ ile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un pictor de icoane, dar un traducător în limbaj artistic al conceptelor dogmatice și al învățăturilor bisericii. Prin el, arta va lua forma clasicismului în domeniul expresiei icoanei. 101 Teofan Grecul‑artist bizantin și unul dintre cei mai cunoscuți pictori iconari din Rusia. S‑a afirmat ca profesor și mentor al lui Andrei Rubliov. Puternica personalitate a lui Teofan a produs o impresie profundă asupra rușilor, care l‑au numit înțeleptul, admirându‑i atât vioi‑ ciunea minții cât și îndrăzneala stilului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu peisaje și arbori, ceruri albastre, care înlocuiesc culorile simbolistice ale aurului și ale roșului tradiți‑ onale în icoană 106. Din această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov (1626‑1686) - pictor de origine rusă. 105 Parșuna - curent de origine rusă dezvoltat în două direcții: prima a subliniat principi‑ ile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
constituită în oglindă prin jocul textului și al figurii suprapuse ei: anamorfoza" (Jean-François Lyotard). Tehnica pe care o utilizează în construcția unui poem, gramatica decorativă folosită nu înseamnă evaziune lirică (Fernand Ouellette), dimpotrivă, ne duce cu gândul la vestiții noștri iconari (oameni cu har de la Dumnezeu, ei zidesc icoanele, nu le pictează), dar și la Freamătul limbajelor, propunere scrisă făcută de Jean-François Malherbe. La acest poet singular, actele spiritului sunt actele vieții și poartă nume de cărți: Planete, Satiră duhurilor mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu România, ci ocuparea Bucovinei de România burghezo-moșierească ș.a. Aberații. Ei uită că la momentul răpirii Bucovinei de Imperiul Habsburgic etnicii ucraineni din Țara de Sus a Moldovei și din nordul Basarabiei puteau fi numărați pe degete. V.P.: Despre revista "Iconar" (apărută la Cernăuți, 1935-1938) despre mișcarea Iconar, despre românism se mai vorbește în cercul intelectualilor români din Ucraina? Nu te-ai gândit la posibilitatea reapariției revistei, serie nouă, după 80 de ani, și tot la Cernăuți? V.T.: Până la începutul anilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
burghezo-moșierească ș.a. Aberații. Ei uită că la momentul răpirii Bucovinei de Imperiul Habsburgic etnicii ucraineni din Țara de Sus a Moldovei și din nordul Basarabiei puteau fi numărați pe degete. V.P.: Despre revista "Iconar" (apărută la Cernăuți, 1935-1938) despre mișcarea Iconar, despre românism se mai vorbește în cercul intelectualilor români din Ucraina? Nu te-ai gândit la posibilitatea reapariției revistei, serie nouă, după 80 de ani, și tot la Cernăuți? V.T.: Până la începutul anilor '90, exista un fel de tabu asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
românism se mai vorbește în cercul intelectualilor români din Ucraina? Nu te-ai gândit la posibilitatea reapariției revistei, serie nouă, după 80 de ani, și tot la Cernăuți? V.T.: Până la începutul anilor '90, exista un fel de tabu asupra revistei "Iconar". Despre ea nu se vorbea deschis: aparținuse la mișcarea de dreapta a tineretului român. Ideea fondării unei reviste literare de orientare naționalistă a apărut, după cum se știe, în casa cunoscutului profesor sociolog Traian Brăileanu. De față fiind Mircea Streinul, Ionel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
acestei reviste pe ascuns în timpul studenției. Apoi, în mod deschis, când au devenit accesibile și fondurile secrete al Bibliotecii Universității cernăuțene, și după apariția unor studii serioase. De exemplu, cel al remarcabilului istoric și critic literar Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, la editura Timpul din Iași în 1999; după retipărirea și punerea în circulație a unor cărți de Mircea Streinu, Vasile Posteucă, Iulian Vesper și a altor iconariști, această mișcare a fost cunoscută mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și al primăriei din Satul Stănești, raionul Hliboca, regiunea Cernăuți, să dezvelim în fața școlii din această comună bustul lui Vasile Posteucă. Școala din sat va purta numele acestui poet și prozator de valoare. Nu ne-am gândit la reînvierea revistei "Iconar". Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, președinte poetul Ilie T. Zegrea, a întemeiat cu câțiva ani în urmă o revistă nouă, "Septentrion Literar", care apare când poate, când găsim sponsori. În ultimul timp, acest rol îl îndeplinește DPRRP, scoțând doar câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
n-a mai scris un vers. Citindu-l, constatăm un poet original, insolit, captivant, ironic atât cât e nevoie, cu un stil direct, exploziv și vizionar. Lucian Vasilescu, tot construind portrete în timp și spațiu, de fapt, cu religiozitatea unui iconar, își narează autoportretul: un amplu poem, "cel mai frumos poem care-ar fi putut fi scris vreodată". O amintire cu Lucian Vasilescu: îngenuncheat, cu fruntea plecată (ca un templier), primind Diploma de Cavaler al Poeziei: Marele Premiu "Nichita Stănescu" al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Maiorescu și P.P. Carp. Junimiștii preiau România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională, în 11/23 noiembrie 1888, prin care autorul denunță răspândirea portretelor țarului și ale familiei acestuia drept elemente de propagandă panslavistă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională, în 11/23 noiembrie 1888, prin care autorul denunță răspândirea portretelor țarului și ale familiei acestuia drept elemente de propagandă panslavistă. Eminescu respinge afirmațiile lui Al. Beldiman
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională, în 11/23 noiembrie 1888, prin care autorul denunță răspândirea portretelor țarului și ale familiei acestuia drept elemente de propagandă panslavistă. Eminescu respinge afirmațiile lui Al. Beldiman, considerându-le "o exagerație și o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deplasează discuția de pe terenul politic pe cel al artei, evidențiind caracteristicile artei bizantine și ale celei occidentale. Disputa continuă cu răspunsul lui Beldiman care acuză ziarul puterii de eludarea problemelor autentice. Eminescu răspunde printr-un al doilea articol, intitulat " Iar iconarii", din 22 noiembrie 1888, în care subliniază că realizarea reformelor vizând îmbunătățirea situației țărănimii este prioritară în raport cu chestiunea icoanelor și a portretelor. Eminescu ar fi promis redacției România liberă câte un articol pe săptămână și chiar alcătuirea editorialelor publicației. În lipsa
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în Bucovina, apărută în 1865, la Cernăuți. Pe lângă aceasta, Biroul de Informare Bibliografică redactează și o bibliografie a materialelor despre Bucovina, apărute în cărți sau reviste literare din țară. Primul număr al seriei apare în 2006 și prezintă bibliografia revistei Iconar (1935-1937), continuând, în anii următori, cu revistele Bucovina literară (1994-1995) și Pagini bucovinene (1982-1989). Din 2009 se începe redactarea bibliografiei județului Suceava, realizată pe baza a zece publicații apărute în anii '90, conținând secțiuni de editoriale, literatură, istorie, viață culturală
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în jurul relației antagonice centru-periferie, revistele reprezentative din zona de nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a mișcării care l-a promovat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
precum accesul în universități sau Academie, au dezavantajat pe regățeni 45. Într-o notă de dispreț, Crainic reclama câțiva ani mai târziu lipsa activității culturale în Bucovina, dar și a unei literaturi a provinciei, în ciuda grupărilor culturale destul de prolifice, precum Iconarul. Replica bucovinenilor a survenit în același cotidian, înfierând literatura decadentă a capitalei și accentuând asupra sobrietății ce caracterizează spiritul și creația moldovenească: Adevărata literatură bucovineană va rămânea tot sobră, moldovenește de sobră, va disprețui surlele și își va urma drumul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la un moment dat, se întrepătrund. Interdependența dintre centru și periferie în literatură poate fi explorată și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În 1930, Rădăuți avea o populație de peste 16.000 de locuitori de diferite naționalități, între care românii dețineau un procent de 35.2 %. De numele acestui oraș se leagă gruparea literară Muguri ce a stat la baza mișcării literare cernăuțene Iconar, dar și Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, instituție ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând nu doar românilor, ci și membrilor altor etnii, au
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și la celelalte școli din Bucovina. Tot din acest an, elevii liceului încep să înregistreze rezultate notabile la concursul "Tinerimea română" și să editeze revista Muguri. În atmosfera culturală întreținută la această publicație se formează viitorii membri ai grupării literare Iconar: Mihai Horodnic, Iulian Vesper, Ionel Negură, Eugen Prelipcean, Filimon Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, Eftimie Galan 152. Câteva figuri de dascăli sunt evocate, în memoriile sale, de către Iulian Vesper: profesorii de limba română veniți de la Iași, promotori ai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în speranța că "revista noastră va fi un auxiliar prețios al școalei, complectând opera educativă a acesteia"213. Vor semna articole talentații Mihai Horodnic și Ion Roșca, din păcate, cu o viață timpuriu curmată, apoi, viitorii scriitori ai grupării cernăuțene Iconar: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Emil Giurgiuca - colaborator de la liceul din Gherla, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Constantin Rotariu, Victor Neculce. Liceenii de la Muguri și-au dedicat primele creații istoriei și naturii moldovenești, satelor și folclorului din zonă, fiind preocupați și de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
această provincie: Leca Morariu, Traian Chelariu, George Nimigean, Neculai Roșca, Octavian Olinici, E. Ar. Zaharia 43. Străbătând Moldova spre județele bucovinene descoperim alte mostre de localism creator. Bucovina românească de la începutul anilor '30 constituie scena de manifestare a grupării literare Iconar. Născut în 1931, în cadrul cercului studențesc Arboroasa și în jurul revistei Muguri din Rădăuți, strămutat ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]