726 matches
-
suprapus cotidianului, un mitograf până la delir, care, proiectându-se în sublimul "unei lumi ce nu mai este", exultă: "O! te văd, te-aud, te caut..." Altă dată, introvertit, abandonându-se melancoliei și întrebându-se "Ce este poezia?", schițează o metaforă iconică dezvoltată, poezia fiind: "Înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea" (Epigonii). Antiromanticul Carducci, contemporanul lui Eminescu, se plasa și el sub steaua melancoliei, găsind că
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care e greu de spus că ar compune într-adevăr un tablou cutremurat de orgiasmul dionisiac. Pe de o parte, sexul se exprimă din ce în ce mai paroxistic; pe de alta, comportamentele cotidiene sunt foarte puțin transgresive și puțin înclinate spre desfrâu. Exces iconic în domeniul sexului, dar moderație libidinală la nivelul maselor: cu excepția câtorva minorități, logicile excesului rămân cantonate la nivelul imaginilor șial discursului. Hipertrofiat în ce privește imaginarul și simbolistica, libidinalul s-a autolimitat și este, de fapt, „cuminte” în realitate. Orgie a reprezentărilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
învățării cu accente pe organizarea activității de învățare. Într-un fel, Zapan i-a anticipat pe Bruner și Galperin care vizau, în esență, accelerarea procesului învățării, fie prin convertirea conținutului învățării în una sau alta dintre modalitățile reprezentative ale individului (iconică, simbolică, acțională), fie prin organizarea acțiunii cu obiectele/conținuturile învățării. În 1937, Vasile Pavelcu propunea un model tridimensional spațial al câmpului afectiv, depășind astfel abordarea analitică și atomistă a afectivității practicată în timpul său și deschizând calea interpretării ei dinamice. Potrivit lui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de la tehnologiile industriale, moderne, la tehnologiile postindustriale, respectiv postmoderne, se remarcă nu doar ruptură (adesea definită drept revoluțieă, ci și continuitate. Acest proces de trecere reversibilă, existențială și culturală se desfășoară, deopotrivă în termeni discursivi sau ideologici și în termeni iconici, ca o restructurare permanentă a percepției asupra corpului și a conștiinței umane. Concomitent cu apariția calculatorului digital, a cyberspațiului și a biotehnologiilor, emerge o percepție asupra ființei umane înțelese drept cyborg, avatar online sau entitate transgenică, pentru a numi cele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-abia cuplarea dintre fenomenologie și mecanologie poate da măsura complexității raporturilor dintre om și tehnologie în lume. Să nu uităm că imaginarul avangardei istorice își extrage forța iconică tocmai din alăturarea umanului și a tehnologicului, deși, prin accentuarea condiției tehnologice, avangardismul, ca și alte tipuri de modernisme, a ajuns să se situeze la o extremă ideologică. Vom putea construi în acest mod o antropologie tehnoculturală a imaginarului contemporaneității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
marca creativității onomastice și identitare. Un avatar poate să împrumute identitatea unui vampir, al unei zeități africane sau al unui animal ori să hibridizeze trăsături ale acestora în crearea unei ființe imaginare. Dacă imaginea cyborgului poate fi înscrisă în regimul iconic al monstruosului, cu calificativele anormalității și ale ficționalului, în timp ce populează contingentul (vezi capitolul precedentă, imaginarul avatarului se poate încadra în registrul fantasmaticului sau al fantomaticului, cu atributele irealității și ale imaterialității care se manifestă și se arată în lumea obișnuită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
între prezență și absență: ființa umană poate pretinde a fi ceea ce nu este întrucât nu este situată față în față și văzută de către celălalt. Sau, în alte cuvinte, în absența trupului material, fizic, vizibil se manifestă prezența corpului vizual sau iconic (vezi Sturken și Cartwright, 2001Ă, cu suita de identități multiple, interactive, alternative, trăsături suprapuse înțelesurilor alterității. Maleabilitatea devenirilor umane este exemplul cel mai evident al fluidității granițelor dintre eu și altul. În termeni deleuzo-guattarieni, e vorba de devenirea-animal, devenirea-mașină, în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
public al comunicării sau în spațiul deschis al livrescului și al intertextualului. Prin urmare, pentru Orlan, corpul este deopotrivă unul estetic, social, politic, un teatru al experienței și al transformării fenomenologice și figurale. Fluidizând hotarele dintre „eu” și imagine, performările iconice ale chirurgiei estetice devin evenimente discursive, chestionând idealurile feminine ale frumuseții în arta occidentală. Ele rezistă tendințelor de obiectivare a corpului uman ca imagine și ca proces de expunere, ca integritate a identității. Raportul dintre chipul uman, respectiv feminin, și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Creațiile artistice devin, în acest context, produse ale tehnoștiinței, prin intervențiile chirurgilor plasticieni care produc artă, cu ajutorul laserului, din „pânza de carne”, dar și produse ale tehnoculturii prin care identitatea își relevă alteritatea. Acești chirurgi plastici creează conform unui model iconic computerizat care sintetizează trăsăturile faciale ale câtorva capodopere renascentiste. Astfel, artista își plasează propriul corp în centrul actului artistic, un atelier de creație sau un mediu artistic, un corp deteritorializat, deopotrivă obiect artistic, imagine și subiect. De la manipularea trupului fizic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trei tipuri ale „întrupării tehnologice” (vezi Featherstone și Burrow, 1995Ă: interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin chirurgie cosmetică sau transplanturi; preocuparea funcțională a schimbării/înlocuirii corpului intern prin implanturi și proteze care dezasamblează și reasamblează corpul și simțurile; interesul iconic al reprezentării corpului sub forma avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese corporale sub numele de protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
m-oi face / Un mic dăscălaș / La cel sfânt locaș. / Și pe la icoane / Oi duce plocoane, / Și m-oi închina / Și le-oi săruta / De luni care pică / Până duminică. / Iar când te-oi zări / Astfel ți-oi grăi: "Sfântă iconică, / Fă-te păsărică, / Ca să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / În veci împreună!""286 Drămuind talgerele norocului, cucul se lasă îmblânzit de puterea cântului omenesc, realizându-se, astfel, o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
biciclistă (Cristina Drăghici), ieșită în calea Trecătorului (Răzvan Vasilescu), drept una având gura cam slobodă. "Cum te cheamă, fato" ? "Mai du-te în p... mă-tii", răsună pe ecran. "Cum te cheamă?", se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului, în cazul de față vom vedea al unui alt simbol: înălțarea, comuniunea, participarea. Referințele înalte, venind de departe, dintr-un autentic fond ideatic al unui cineast intelectual, cu impresionante propensiuni către reflexivitate, sunt înfipte în corpul vai, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1971. 13) Zamfir, Mihai, Cealaltă față a prozei, Editura Eminescu, București, 1998. FERNANDO ARRABAL. SCENĂ ÎNTRE LIMBAJUL DRAMATIC ȘI LIMBAJUL CINEMATOGRAFIC Dr. Adina VUKOVIĆ 1. DE LA TEATRUL FILMAT LA LIMBAJUL CINEMATOGRAFIC Comunicare polimorfa, limbajul cinematografic se caracterizează prin "utilizarea elementelor iconice fotodinamice, cărora li se adaugă o latură sonoră nonverbală."1 Fără a exclude verbalul (scris și rostit), acest limbaj îi acordă, prin însăși natură lui, o importanță mult mai mică decât limbajul teatral. Elementul de bază al limbajului cinematografic îl
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
semnale) nonverbale (picturale, filmice, muzicale etc.). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice și super-frazale (cu întregul complex de fapte desemnate de ele) într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne (semnale) iconice fotodinamice. 21 Vom avea în vedere, de fiecare dată, montarea lui Victor Garcia (limbajul teatral). 22 Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, la collection 10/18, Paris, 1968. 23 Odette Aslan, op. cît., p. 311. 24 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nici o urmă de strălucire care să trădeze cerebralitatea, fiind comparați cu o baltă verde, stătută. Prin medierea chipului matern, apa se contopește cu însăși moartea. Complexul matern camilpetrescian și repudierea primei părți a vieții sale fac din Emilia o imagine iconică a arborelui morții (Todtenbaum): "Apa, substanță de viață, este și substanță de moarte pentru reveria ambivalentă. Pentru a interpreta corect capacul morții, "Todtenbaum " trebuie să ne amintim, împreună cu C.G. Jung, că arborele este înainte de orice un simbol matern; de vreme ce și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
gândire și are un caracter fulgurant. Filosoful Ed. Husserl comentează ultima caracteristică astfel: percepția momentană a iconului este asemănătoare "cu privirea aruncată cu un singur ochi, prin gaura de la cheie, asupra unei picturi." (trad. n.)175 Tocmai în spiritul efectului iconic, romanul Valurile al Virginiei Woolf este structurat în șapte capitole, acțiunea fiind povestită, pe rând, de șapte personaje. Subiectul este același, numai că perspectiva narativă se schimbă în funcție de optica și personalitatea protagoniștilor. Strategia inaugurată de romanciera britanică amintește de valurile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
valorile sunt evidențiate prin opoziție, pentru că urmează după un perfect compus ("mi-am cumpărat, am coborât..."), exprimând o anterioritate reală, perceptibilă. Prin contrast, imperfectul capătă o valoare de prezent etern. Mitemul în discuție câștigă, în acuratețe, prin funcția de simbolizare iconică. Paradoxal, masiva exegeză camilpetresciană nu a remarcat că romanul Patul lui Procust are o structură circulară sau, mai precis, o dublă structură circulară. Schema sa actanțială și auctorială se prezintă sub forma a două cercuri concentrice. Primul (și cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
T. stă sub semnul fluidității debordante, care îi trădează inteligența și capacitatea de a privi dincolo de aparențe, în vreme ce Emilia Răchitaru se înscrie în simbolica apelor băltite, stătute, deconspirându-i astfel gândirea anchilozată. Numele actriței poate fi socotit ca o imagine iconică a "Copacului morții" (Todtenbaum) care își trage seva din apa încremenită. Persona, concept psihologic care l-a preocupat îndelung pe C. G. Jung, poate fi definit, în cel mai simplu mod cu putință, ca fiind o mască sub care se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sfera vizual-motrică. 19. Nivelul gândirii abstracte este determinat de moștenirea genetică și de educație. 19. Gândirea are caracter concret. Abstractizarea devine posibilă pe parcursul demutizării. 20. Gândirea operează cu simboluri verbale. 20. În perioada ce precede demutizarea, gândirea operează cu simboluri iconice. La cei demutizați la vârstă mică, gândirea operează cu simboluri verbale saturate de vizualitate. 21. Operațiile logice (analiza, sinteza) se desfășoară la un nivel superior atât pe plan concret, cât și pe plan mental. 21. Operațiile logice au loc la
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
bărbaților. O femeie care se ține de "agațament" este imediat clasificată (nu doar de bărbați și poate nu în primul rând de bărbați) drept c..vă46, chiar dacă "dragarea" nu urmărește activități lucrative. Neavând răgazul să analizăm nucleul fantasmatic al elementelor iconice, merită să ne oprim puțin asupra numelor de avizo din tabelul de mai sus: în toate exemplele avem de-a face cu elemente de comportament/trăsături de caracter ale "gintei feminine". Persistența cu care botezătorii de nave au creat de-
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Italo Calvino acceptă un angajament oferit de editorul F.M. Ricci, și anume cel de a ilustra cu un text Tarotul viscontin, miniat. Atras de acea nesfârșită rețea combinatorie, scrie mai întâi cele opt texte ale "Castelului", asociind codul narativ celui iconic, cărora le vor urma alte opt texte ale "Tavernei ..." inspirate nu de tarotul renascentist, ci de cel din secolul al XVIII-lea, marsiliez, de factură populară. Cartea a fost publicată în 1973 la Editura Einaudi, bineînțeles. Figurile celor 78 de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
altă temă frecventă în cărțile lui Marius Chelaru este imersiunea într-un trecut învestit cu atribute soteriologice. Eul liric nu își refuză niciodată voluptatea rememorării și a recompunerii unor figuri hieratice (mama, tatăl, bunicul, mamaia, Cavalerul Trac), înțelese ca noduri iconice ale unei pânze menite a păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin ochii tatălui meu mort/ realitatea ce se ascunde dincolo. Acest gen de rostire de sine, practicat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
totuși, la Eminescu, opțiunea lingvistică se bucură de un sens denotativ și de un efect metaforic-teatral: reprezentația înseamnă și jocul actoricesc pe scenă. Fig. VII. Dispunerea/intensitatea tipurilor intratextuale în cadrul operei unui autor În imaginea de mai sus propunem actualizarea iconică a taxinomiei intratextului, pentru a urmări diminuarea intensității intratextuale dinspre centru spre marginea operei. Dincolo de circumferința acestui cerc se găsește nesfârșirea intertextuală sau interdiscursivă. Revenind la intratextul transauctorial, acesta prezintă o situație de dublă încadrare (cine știe dacă nu o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
aceea, în ultimă instanță, The Virgin Suicides este un roman despre destrămarea lumii închise (a suburbiei americane), care și-a trăit propriul apogeu cultural cu decenii în urmă. Intuim aici, desigur, un posibil mesaj al tragediei mute, criptice, oculte și iconice (ca un ritual voodoo), trăite de fetele Lisbon, dar și o eventuală sugestie biografic-psihanalitică, asociabilă (re)surselor creatoare subli minale, ale lui Eugenides însuși. Bibliografie Jeffrey Eugenides. Sinuciderea fecioarelor. Traducere și note de Mirela Adăscăliței. Colecția "Biblioteca Polirom", Iași: Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Options. După selectarea tipului de gaură dorit, aspectul ferestrei se schimbă în funcție de alegerea făcută, pentru a putea completă parametrii caracteristici tipului respectiv de gaură - diametru, metric filet, adâncime filet, diametru adâncitura cap înnecat, înclinare, adâncime gaură, etc. Parametrii sunt evidențiați iconic în fereastră Hole Option și ușor de înțeles. La lansarea comenzii, apare bară de lucru (Quick Bar) - specifică mediului în care lucrăm. Avem bară de lucru Hole pentru mediul sincron. Butoanele cuprinse în ea sunt: Hole Options Hole Extent Hole
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]