753 matches
-
o oarecare “prudență”. Opera lui Stahi este privită cu rezervă, deter- minată de incompatibilitatea concepțiilor ideologice de tip materialist dialectice, ateiste, ale principiilor estetice din perioada respectivă, de propagandă antireligioasă, chiar dacă nu era vehementă și directă, cu universul tematic și iconografic al operei autorului. Nu trebuie să uităm ca Stahi a deschis ochii printre cru- cifixuri de argint, potire, veștminte preoțești, aghiazmatare, prescuri și icoane, smocuri cu busuioc, cozonaci îmbietori și ouă încondeiate cu semne simbolice creștine pentru sărbătorile paștelui și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
în pictura sa. Un recul al memoriei în anii de început ai vieții pictorului, și în mediul în care a văzut lumina zilei, este necesar pentru a pătrunde cu adevărat în universul picturii sale de naturi moarte. Cât privește repertoriul iconografic al obiectelor, modul de a compune - opțiune care este în strânsă relație cu semnificațiile sim- bolice ale obiectelor folosite în aranjarea te- melor dar și concepția proprie despre lumină, culoare și valoare -, par a-și avea originea în acele începuturi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Prin el aceasta este defi- nită în parametrii spirituali românești, dar nu atât prin concepția plastică, ce rămâne în zona de fidelitate față de spirilul vest-european aca- demist cu originile în pictura secolelor XVII și XVIII, cât, mai ales, prin conținutul iconografic ce este al spațiului ortodox, fără a fi, prin in- terpretare, și bizantin numaidecât. Putem spune că, în graba istorică a recuperărilor, după apa- riția României ca stat național pe harta lumii și a încercărilor, nu lipsite de mari eforturi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
considerată tributară exclusiv academismului, în varianta sa peiorativă, atât de hulit în Europa chiar în timpul vieții autorului. Este cunoscut faptul că, ulterior, concepte academiste au fost reinte- grate postmodernismului, pentru valorile lor de meșteșug, cât și pentru unele soluții iconografice. Prin conținut, o bună parte din creația lui Stahi înseamnă altceva decât reprezentări convenționale și artificioase de tip academist anacronice. Poate în portretistică și nici aceasta în totalitate, dar un segment care ocupă, după natura moartă, un loc privilegiat în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
am mai spus, în această parte estică a bătrânului continent, într-o țară care abia a fost recunoscută ca stat, un crâmpei de viziune și concepție artistică clasică în spirit vest-eu- ropean, necesar definirii culturii naționale prin implementarea unui repertoriu iconografic spe- cific. Putem lesne să ne imaginăm că el era conștient de tot ce se întâmpla în lume, dar me- diul în care crea și problemele pe care i le im- puneau condițiile acestui mediu, îl obligau să rămână fidel
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
multe din naturile sale moarte. Mijloacele de reprezentare și interpretare picturală rămân însă specifice secolului lui Chardin. Decupând din operă segmentul “natu- rii moarte”, vom putea considera că aceasta aparține, într-un anume fel, și zonei simbolis- mului, prin repertoriul iconografic. Se cuvine să avem în vedere și starea temperamentală a lui Stahi, consecvența sa în fața unor principii însușite la început de carieră profesională, grefate pe educația inițiatică din familia sa. Calitățile ce s-au dezvoltat pe parcursul vieții au condus la
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
la marea și atât de diversificata artă europeană a sfârșitului se- colului al XIX-lea și începutul celui de-al XX- lea. El este un modern în felul său, cu toate sintagmele atribuite, dacă ne gândim mai ales la repertoriul iconografic al naturilor moarte, în care pentru prima dată în pictura noastră, o anume categorie de obiecte încărcate de sensuri simbolice și metaforice, unice și inconfunda- bile, adunate în compoziții atent elaborate, de- vin motive pentru exprimarea unor opțiuni es- tetice
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
vom putea imagina propria existență. Oamenii sânt cei care concep și produc obiectele, folosindu-le apoi. La rândul lor, obiectele contribuie la modelarea vieții fiecăruia. Asociate “obiectelor”, elemente din regnul vegetal sau animal formează bogăția nelimitată a unor posibile surse iconografice pentru artiști. Alegerea “obiectelor neînsuflețite” în ve- derea alcătuirii compoziționale a unei naturi moarte este modul subtil al pictorului prin care, regăsindu-se în caracterul fiecăruia și a grupu- lui în întregul său, reprezintă o componentă fundamentală a personalității sale
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
că este în întregul ei un bine măsurat simbol al bogăției și bucuriei de a trăi. (Hatmanu Maria - Catalog C. D. Stahi - Iași 1971, pag. 115) Poate, mai mult decât alte tablouri semnate de C. D. Stahi, în care repertoriul iconografic aparține unui segment al lumii vegetale, acesta reflectă pasiunea și bucuria artistului de a privi "obiectele neînsuflețite", de astă dată din lumea vegetală, într-o atentă alcătuire compozițională, cu interes superior. Vom remarca și în cazul acestei picturi, bogăția structurală
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Laokoon începe acțiunea de descătușare din strânsoarea șerpilor H Laokoon luptă din toate puterile I sau I neg Laokoon și fiii se descătușează sau Laokoon și fiii mor Kafalenos crede că privitorii care au citit Eneida de Vergiliu fac interpretarea iconografic și încheie secvența cu funcția (I neg). Știu că șerpii sunt trimișii zeilor și că personajele nu au nici o scăpare. Pentru privitorii care ignoră textul lui Vergiliu, la încheierea secvenței, acolo unde se atinge noul echilibru, răspunsul interpretativ se bifurcă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
au nici o scăpare. Pentru privitorii care ignoră textul lui Vergiliu, la încheierea secvenței, acolo unde se atinge noul echilibru, răspunsul interpretativ se bifurcă. Ei răspund la imaginea statuii printr-un act presupozițional care respectă și depășește - în aceeași măsură limitele iconografice, oferind șanse interpretative și victoriei, pentru că o intervenție ar putea salva personajele, și eșecului, pentru că, dacă nimic nu intervine, personajele sunt pierdute. Analiza momentului Laokoon pune în evidență faptul că, în unele situații, informația vizuală despre un singur eveniment este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a calităților sensibile cu abstractul, de tensiunea figurativ/abstract și de dificultatea restituirii valențelor de atenuare și accentuare în cadrul opoziției iconic/plastic. Spectralități vizuale Întrebările lui Carl Robert, Kurt Weitzmann și Franz Wichoff despre narațiune, relația literaturii cu arta, problemele iconografice și dezvoltarea istorică a narațiunii, valorizarea picturii victoriene la Raymond Lister și Julia Thomas, patimile Sfântului Edmund comentate de Suzanne Lewis, construcțiile narative ale feminității și crinolinomania din comentariile lui Zainab Bahrani și Julia Thomas și descendențele Școlii din Paris
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
suplementaritatea interpretativă. În Narrative, Suzanne Lewis prezintă evoluția cercetării picturii narative ca pe o dezvoltare lentă care include sistemele clasificatorii la Kurt Weitzmann și Franz Wichoff, formalismul lui Wolfgang Kemp și Alois Riegl, importanța participării privitorului la Otto Pacht, modelul iconografic la Erwin Panofsky și tehnica montajului la Serghei Eisenstein. Sunt reluate și valorificate sensurile unor concepte, idei și orientări consacrate și recunoscute. Epocile, grupările, școlile, mișcările, generațiile, autorii se înscriu într-un orizont unic și gravitează în jurul unor centralități stabile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
văzut pe mine l‑a văzut pe Tatăl 50. Prin urmare, Fiul este chipul Tatălui, așa încât, între Noul Testament și chipul lui Cristos, icoana lui Cristos, există o strânsă legătură. Teologia creștină găsește ultimul și cel mai adânc suport al reprezentărilor iconografice chiar în Sfânta Treime: Dumnezeu, izvorul originar și sursa a toate, are în Fiul, Cuvântul cel veșnic, chipul său desăvârșit întru toate. Con‑ form învățăturii patristice, această afirmație indică în primul rând că imaginea lui Dumnezeu este pentru ființa umană
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ca un simbol al apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este un spațiu care poate fi necinstit și pân‑ gărit, curățat și restaurat, pustiit și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația. Cu toate că aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Isaac, scara lui Iacob, trecerea Mă‑ rii Roșii, primirea celor zece porunci etc.), din Sfintele Evanghelii și din cele deduse din biografiile sfinților, cât și din sfânta Tradiție 65. Aceste reprezentări constituiau imagini care erau izolate ori înfățișate în dipticuri iconografice (mai ales perechi de chipuri, printre care cele mai frec‑ vente erau acelea ale lui Isus și ale sfintei Fecioare Maria), ori reunite în ci‑ cluri de scene care erau ordonate în mod cronologic, și care creau de multe ori
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de‑a lungul secolelor în aceeași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi transpare o spontaneitate primitivă prin scheme compoziți‑ onale simple, originale prin maturitatea lor care vor rămâne o particula ritate a picturii iconografice în secolele care vor urma. Cucerirea Constantinopolului de către cruciați în 1204, a însemnat o schimbare profundă pentru cultura și arta religioasă; are loc un exod al artiș‑ tilor în orașele Europei producându‑se astfel o expansiune a acestei arte, în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și 1526 lucrau în Creta mai bine de 120 de pictori având de executat lucrări comandate de o masă largă și variată de oameni cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al XX‑lea se face cunoscută o nouă influență provenind din ve‑ chea pictură (în mod special cea din secolul al XVI‑lea), îndreptându‑se către un stil de pictură dreaptă și simbolică. În anul 1902, pentru a păstra tradiția iconografică, comisia de supraveghe‑ re a iconografiei, fondează școli în acest domeniu care au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de informare * prelucrarea fizică a documentului * cercetarea informației * organizarea și oferirea informației * exprimare orală și cunoașterea tehnicilor de animație * exprimare scrisă și stăpânirea tehnicilor de redactare * cunoașterea tehnicilor de inginerie pedagogică și formare Competențe complementare: * cunoașterea unei limbi străine * exprimare iconografică și stăpânirea tehnicilor audiovizuale * cunoașterea tehnicilor de editare * cunoașterea tehnicilor de secretariat * cunoașterea tehnicilor de marketing * cunoașterea tehnicilor de gestiune microeconomică * cunoașterea tehnicilor de instalare, amenajare, echipament Aptitudini principale: * capacitate de adaptare * putere de anticipare * spirit de echipă * rigoare * putere
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]