770 matches
-
piatre rotunde și e acoperitu cu unu tiolu, una fatioia, unu fatiolu, tote vechi, se află pe densulu icoana precuratei Virgurei Mariei, unu antimisu mai vechi din tempulu Episcopului Manuil Orszavsky și unu nou din tempulu Episcopului Ioan Alexi.”" Despre iconostas aflăm din aceeași sursă că avea 18 icoane mici, care au fost apoi păstrate în noua biserică de lemn.
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
pești și cercuri. Ușa de la intrare are partea de sus arcuită prin decuparea bârnei, ce susține ușorii laterali. Foarte valoroasă este pictura interioară, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de meșteri anonimi. Iese în evidență și iconostasul, prin icoanele împărătești și medalioanele în formă de inimă. Biserica păstrează și un frumos sfeșnic de lemn, numeroase icoane pe lemn, cu fondul aurit, gravat cu decorații sub formă de frunze și numeroase tipărituri, care atestă legăturile intense pe care
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
în timpul războiului ruso-turc din 1769-1774, chiliile au fost arse și zidurile prăbușite. În anul 1785 s-au efectuat lucrări de reparație a lăcașului de cult, sub îngrijirea egumenului Anania, mitropolit al Sevastiei. Cu acest prilej, au fost refăcute zugrăvelile și iconostasul de către zugravul grec Veniamin din Troada și s-a adăugat o tâmplă, importantă din punct de vedere artistic. Mitropolitul Anania a înființat aici și o școală de catiheți, care a funcționat până la desființarea mănăstirii. La această școală a studiat în
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
25 metri și o lățime de 7,50 metri. Turnul bisericii este înalt de 33 de metri astfel încât domină o porțiune din Valea Mureșului. Poate fi văzut atât de pe șoseaua Teiuș-Aiud (pe partea dreaptă), cât și de pe linia ferată corespunzătoare. Iconostasul, stranele și restul mobilierului interior au fost executate în vara anului 1910 de sculptorul Josef Vogel din Sighișoara. În Duminică Floriilor, la 13 aprilie 2014, biserica greco-catolica din Rădești a fost retrocedata proprietarului de drept. Biserică ortodoxă Sfinții Apostoli Petru
Rădești, Alba () [Corola-website/Science/300266_a_301595]
-
regăsesc decorațiile porților maramureșene, și funia împletită, sculptată, care înconjoară biserica. În 1899, după mutare, biserica a fost renovată și pictată de Dionisie Iuga și fiica sa Aurelia, zugravi din Nicula. Pictura constă în mare parte din motive florale. Pictura iconostasului este mai veche decât cea murală. Pe spatele ușii de la intrare există o pictură reprezentând moartea cu coasa, alături de câteva inscripții moralizatoare (autorul picturii este necunoscut).
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
citire, scriere și cântare psaltică, de la călugărul Sofronie. Chipul Mitropolitului Nifon este pictat în pronaosul Bisericii Oțetari. Cu prilejul restaurării din 1860-1866, Gheorghe Tattarescu (1820-1894), unul dintre cei mai importanți pictori români, a executat întreaga pictură murală în ulei, precum și iconostasul. Biserica a fost restaurată din nou, în anul 1906, an în care pictura murală a fost restaurată de către pictorul Apcar Baltazar. Între anii 1964 și 1984, sub oblăduirea Preotului Paroh Gheorghe Dimulescu, Biserica a fost refăcută și acoperită cu tablă
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
pentru funcționarii depozitului de sare. Pe lângă majoritatea odoarelor care au luat calea altor mănăstiri sau au fost pierdute, catapeteasma lucrată în lemn și aurită (1613) a fostei mănăstiri a fost transportată la Arbore și de acolo la Dragomirna. În locul vechiului iconostas, a fost adusă catapeteasma de la Mănăstirea Dragomirna care a fost refăcută în 1885, când icoanele au fost pictate de către Epaminonda Bucevschi. Trapeza și chiliile călugărești au fost distruse în 1871 de un incendiu, iar stăreția a fost dărâmată în timpul primului
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
a fost din lemn pe locul cimitirului vechi, înlocuită de altă tot din lemn, construită pe sesia parohiala pe locul căreia în 1994 s-a ridicat o capelă. Între 1867 și 1870 s-a construit Biserică centrală din piatră, având iconostasul pictat de pictorul Bucovinei Epaminonda Bucevschi. Biserică a suferit mai multe renovări, iar între 1980 și 1984 a fost repictată. În 1991 în curtea bisericii s-a ridicat Monumentul Eroilor din Straja, iar în 1997 s-a modificat structura acoperișului
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
din piatră, de origine getică. Proporțiile generale ale ansamblului, verticalitatea impusă de silueta turnului, constituie, alături de elementele enumerate mai sus, tot atâtea argumente ale specificității estetice ce individualizează civilizația lemnului din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
fiind transportată cu carele. Biserica a suferit pe parcursul timpului mai multe intervenții, în anul 1965 aceasta fiind acoperită cu tablă zincată. În timpul epicopului Vasile Coman de la Oradea, biserica a fost pictată de către Vasile Gherman din Sânpetru Almașului, icoanele prăznicare de pe iconostas, ușile împărătești și icoanele Mântuitorului și Preacuratei fiind făcute de către Emilian Nicula-Andreica, lucrarea fiind realizată cu sprijinul material benevol al credincioșilor din Adalin. La acel moment protopop al Zalăului era pr. Marcel Andreescu, paroh pr. Nicolae Lăpuște iar coratori Augustin
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
în bucăți, biserica a fost reconstruită pe temelie de piatră, în exterior fiind mai apoi tencuită. Cu timpul și în interior au fost făcute modificări, tencuindu-se pe jumătate și interiorul, bolta naosului și altarul rămânând netencuite. La acel moment, iconostasul era din lemn fiind așezate pe el numai câteva icoane răzlețe. Inventarul bisericii era întregit de un candelabru de lemn, frumos decorat, numit ""Porumbar"" - avea în partea de sus un porumbel sculptat din lemn, de icoane pe sticlă ce reprezentau
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
și în exterior a dus la pierderea docorației parietale. După aplicarea tencuielii, în anul 1962, biserica a fost repictată în forma în care se prezintă și în zilele noastre. Odată cu această operațiune au fost înlocuite și o parte din icoanele iconostasului, cele vechi păstrându-se în grija preotului paroh. O altă parte din vechile icoane ale iconostasului au beneficiat de o repictare ce le-a compromis valoarea inițială. Ușile împărătești sunt bogat și frumos decorate, cu păsări, viță de vie cu
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
a fost repictată în forma în care se prezintă și în zilele noastre. Odată cu această operațiune au fost înlocuite și o parte din icoanele iconostasului, cele vechi păstrându-se în grija preotului paroh. O altă parte din vechile icoane ale iconostasului au beneficiat de o repictare ce le-a compromis valoarea inițială. Ușile împărătești sunt bogat și frumos decorate, cu păsări, viță de vie cu ciorchini sau îngeri. Medalioanele în care sunt reprezentați cei patru evangheliști încadrează de sus și de
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
mai adesea plasată deasupra primei travee a navei. Împrejmuirea are funcția de a izola "corul / strana" (rezervată clericilor și seniorilor preeminenți) de credincioși care, prin existenței sa, văd puțin sau de loc altarul principal. Prin aceasta, "jubeul" se apropie de iconostasul din "Bisericile creștine răsăritene" (ortodoxe, catolice de rit oriental, ("cf. infra"). Răstignirea, așezată deasupra tribunei, fiind elementul ornamental al acesteia, este îndreptată spre credincioși. "Marele Christ pe Cruce" denumit « spaniol », care se observă în multe biserici, placat pe pereții de
Jubeu () [Corola-website/Science/335796_a_337125]
-
Bretagne. În pofida dispariției sale, jubeul subzistă prin numeroase urme ale amplasării grinzilor de susținere, prin accesul prin uși zidite sau prin zidăriile coloanelor care conțin o scară în șurub, cum este la Locronan. În general, Bisericile ortodoxe și catolice orientale (iconostasele), precum și cele anglicane și-au păstrat aceste elemente arhitecturale.
Jubeu () [Corola-website/Science/335796_a_337125]
-
de către artist un set de picturi murale, compus din 67 de scene distribuite pe pereții lăcașului, în navă și altar precum și pe bolțile tindei. În plus de aceste picturi realizate în tempera, există și câteva lucrări executate în ulei pe iconostas ("Isus ca Împărat ceresc, Sf. Ioan Evanghelistul, Adormirea Maicii Domnului, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Sfinții Nicolae" și "Dimitrie", arhanghelii "Mihail" și "Gavril" și "Sfânta Treime"). După părerea lui Virgil Vătășianu, critic de artă, picturile în integritatea lor au
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]
-
sicriul cu rămășițele pământești ale episcopului a fost adus la Blaj și depus în altarul Catedralei Sf. Treime. La 19 octombrie 1997 a fost înmormântat la loc de cinste, in cadrul unei liturghii festive, într-un mormânt săpat in fata iconostasului din Catedrala „Sfânta Treime”, ctitorită de el in Blajul atât de iubit. Ca nobil, a intrat în Dieta Transilvaniei (fiind primul român din Dietă) și a cerut drepturi pentru poporul român cu argumente bine precizate: Deci și românii au dreptul
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
vorbind despre minunea din ziua de Paști și despre lumânarea care i s-a aprins singură în mână” mai spune dna. Țoiu. După ce a revenit din Ierusalim, Natalia a vândut tot ce mai avea (bijuterii, casă) pentru a fi realizat iconostasul din biserică. După care a murit. Biserica din Colonița a fost construită într-un termen destul de scurt, în aproximativ 4 ani, finalizându-se construcția cam în același timp ca în satul vecin, Budești, unde construcția bisericii începuse înainte. Acest lucru
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
pe latura dinspre curte un foișor cu scară, pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducții de apă, cu băi și grupuri sanitare, reședințele domnești ofereau un confort nemaiîntâlnit până atunci. Exteriorul lăcașelor de cult corespunde prin decorul bogat iconostaselor din interior, împodobite dens cu reliefuri. Mănăstirile Horezu și Văcărești, tipice pentru ansamblurile brâncovenești, sunt orientate pe axa est-vest. În pictura epocii pătrund pentru prima oară subiecte laice, portretul de exemplu, reprezentat în serie în vaste galerii de caracter votiv
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
lui Iordache și Matei Cantacuzino, la Cotroceni, ale Bălașei Cantacuzino și patriarhului Dionisie (ambele la Târgoviște). În sculptura în lemn predomină ornamentul floral, de remarcat la ușile bisericii mănăstirii Horezu și la cele ale Bisericii Stavropoleos din București. În cazul iconostaselor sunt frecvente motivele fitomorfe, uneori cu figuri de animale, dar se întâlnește și reprezentarea lui Ieseu. Artele decorative înfloresc în epoca brâncovenească. Deosebite sunt realizările din domeniul argintăriei, din cel al lemnului sculptat și al broderiei.
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
8 zile: ce să numește biserica din lunca Tarâei, mahalao Dâmâț[en]i, satu Berbești”". Amploarea lucrărilor din 1847 poate fi parțial apreciată. Se poate presupune că intenția renovărilor a fost de a moderniza vechea biserică de lemn, înlocuind altarul, iconostasul și pereții transversali de lemn cu structuri de zid. Prin îmbrăcarea cu cercuială și tencuială în interior și pe exterior, biserica a primit aspectul unei biserici de zid. În final a fost pictată generos, atât în interior cât și în
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
acestei planimetrii. Interiorul lăcașului conservă încă pictura murală, de factură populară, datând din anul 1806. Rânduiala scenelor religioase respectă Erminia post-bizantină tradițională. Pe boltă apare Sf.Treime și Maria cu pruncul, Serafimii, iar pe pereți se vede teoria Sfinților Ierarhi. Iconostasul prezintă tradiționalele registre cu Apostoli, Prooroci, iar în partea superioară Răstignirea, fiind datată prin inscripție în anul 1796. Bolta naosului prezintă în ax imaginile în medalioane a Celui vechi de zile, Pantocratorului, Sf. Duh și Maica Domnului. De o parte
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o boltă octogonală terminată cu un lanternou, care se intersectează cu bolta octogonală a altarului. Iconostasul bisericii este realizat din lemn de stejar sculptat și pictat, datând din secolul al XIX-lea. Pictura a fost restaurată în anul 2001. Icoanele datează din perioada construcției bisericii, la fel și cele trei clopote. Acoperișul bisericii era inițial din
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
achiziționarea raclelor sfințite, a ornamentelor, crucilor și a cărților. Antreprenorul Francisc Szalay a fost plătit cu 461.650 coroane, arhitectul-controlor I. Schussnig a primit 8.000 de coroane, iar pictorul Octavian Smigelschi a primit 16.000 coroane pentru icoanele de pe iconostas, 16.000 coroane pentru cupolă și încă 4.000 coroane pentru cei patru evangheliști. În luna mai a anului 1903 asesorul consistorial Elie Miron Cristea și arhitectul Joseph Schussnig au efectuat o călătorie de studii în vederea contactării unor artiști, după
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Bala din Viena și Sigismund Vaida - A. Szirmai din Budapesta. În cele din urmă, comanda de zugrăvire i-a fost încredințată la 12/25 aprilie 1904 lui Octavian Smigelschi (1866-1912), în urma executării unei lucrări de probă comandate: un tablou pentru iconostas și un înger în cupolă. Rezultatul lucrării de probă a fost unul sever care a dus la ambiționarea pictorului în realizarea unei opere monumentale în catedrala sibiană „după care poate fi apreciat fără rezerve”. Istoricul Gheorghe Iancu a evidențiat antipatia
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]