755 matches
-
idei deschizătoare de drumuri în pedagogia modernă. Convins că cele dintîi manifestări ale naturii omenești sînt "drepte", că omul e bun "cînd iese din mîinile Creatorului" și că toate viciile pătrund în el din afară, Rousseau ne înfățișează, de pe poziții idealiste, formarea unui elev imaginar ales (Emil) al cărui educator (guvernor) se consideră. În Confesiuni, Rousseau povestește cum a ajuns să scrie această carte: "mă gîndeam de cîtva timp la un sistem de educație de care mă rugase să mă ocup
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lor"21. Rousseau ne prezintă în carte o metodă de conservare a naturii în copil, de întărire a acesteia astfel încît să nu mai poată fi înăbușită la adult sub acțiunea vieții sociale. El a elaborat, în limitele concepției istorice idealiste a secolului al XVIII-lea, planul și principiile unei educații conforme "naturii", cu scopul de a reforma omul și, prin el, întreaga societate. O societate mai bună se poate instaura cu ajutorul educației. De aceea este necesar să se formeze acel
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
1920-1944. Bibliografie de Laura Guțanu. Ediția a 2-a. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2006, IV,54, VII p. Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920 1944. Bibliografie de Laura Guțanu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2003, IV,54, VI p. Revista idealistă (1903-1916). Indice bibliografic de Lenuța Drăgan. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1974, 286 p. Revista Ideii (1900-1916). Indice bibliografic de Martin Bodinger. Iași, BCU “Mihai Eminescu”, 1972, 86 p. Revista scriitoarei (1926 1943). Indice bibliografic de Lidia Gavrilescu. Iași, BCU „Mihai
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Victorian, Victor Eugen, Wega ș.a., poezii și proze scurte, cronici literare și dramatice, note, studii biografice, mii de articole pe teme științifice, precum și nenumărate traduceri. Cu articole de știință popularizată colaborează la alte numeroase publicații: „Tribuna”, „Epoca”, „România ilustrată”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Gazeta Câmpinei”, „Gazeta politică și literară” ș.a. A. scoate, între 1907 și 1912, revista de astronomie „Orion” și, între 1914 și 1916, „Bibliografia română”. Până la război, tipărește, de asemenea, zeci de broșuri și volume, cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
comuniste, dar anticeaușiste. După fuga cuplului Ceaușescu, Rateș consideră că răscoala-revolta-revoluția a devenit confuză, alunecoasă, încâlcită, fiind caracterizată drept „un amestec sordid de suspectate conspirații, violență de stradă, goană după putere, încercări de reformă politică și economică, experimente electorale, strădanii idealiste și represiune brutală” (p. 68), toate aceste elemente punând sub semnul întrebării însăși revoluția română. Televiziunea este văzută de autor ca reprezentând, din ziua de 22 decembrie, centrul vital al noii Puteri. Ca mulți alți analiști, Rateș speculează faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fie implicat ceea ce ascultătorul sau cititorul pot restitui cu ușurință și/sau infera pe baza diverselor forme de implicaturi. 4.1. Elipsa ca formă de construcție textuală Ca să putem vorbi de elipsă trebuie să ne debarasăm mai întîi de viziunea idealistă asupra plenitudinii sau completudinii sintactice. În loc să considerăm incompletudinea ca pe o lipsă sau ca pe un defect, ar trebui să vedem în ea o sursă de variante expresive și efecte de sens. Definiția retoricii, pe care o găsim de exemplu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
articole, traduceri din Giacomo Leopardi, romanele Lume nouă și lume veche (1891), Viața la țară (1894-1895), Tănase Scatiu (1895-1896), În război (1897-1898), Lydda. Scrisori romane (1898-1904), Ceea ce nu se poate (1906, 1910). Mai colaborează la „Ateneul român”, „Revista română”, „Revista idealistă” și mai ales la „Literatură și artă română”, unde în 1901-1902 publică romanul Îndreptări. Ca volum, Viața la țară, primul din ciclul Comăneștenilor, iese în 1898. Anterior se mai tipăriseră culegerile Novele (1888), Alte orizonturi (1894), Novele romane. Frica (1895
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
articole virulente de „Viața românească”, „Țara noastră”, „Luceafărul” ș.a., ridiculizată în epigrame, cronici versificate etc. Între Z. și adversarii săi izbucnește o polemică mai pătimașă decât cea declanșată în 1903 de articolul Literatura românească și scriitorii transilvăneni, publicat în „Revista idealistă”, unde erau atacați pe nedrept Ioan Slavici, precum și alți scriitori de peste munți. Ostilitatea față de ceea ce autorul numește „poporanism” (termen prin care înțelegea întreaga literatură de inspirație rurală) se exprimă și într-o comunicare academică din 1911, Metafizica cuvintelor și estetica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
ALE SPRIJINULUI POPULAR/ 17 CAPITOLUL I. Competiția între regimuri: o problemă de cerere și ofertă / 18 Elitele propun, masele dispun / 23 Democrația câștigă teren? / 30 Schimbări de regim în Europa post-comunsită / 36 CAPITOLUL II. Democrația și alternativele nedemocratice / 41 Abordarea idealistă în practică / 44 Democrația în competiție / 48 Alternative la democrație / 54 CAPITOLUL III. Dinamica incertă a democratizării / 62 Căi alternative spre o democrație stabilă / 64 Căi înspre și dinspre comunism / 71 Moșteniri politice, ușoare și grele / 83 CAPITOLUL IV. Compararea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
democratic va ajunge la destinația propusă, este o întrebare empirică deschisă. Contingența rezultatelor este reflectată în descrierea schimbărilor de regim din America Latină, ca "tranziții improbabile spre regimuri nesigure" (Conaghan și Espinal, 1990). Nesiguranța este și mai mare în Africa. ABORDAREA IDEALISTĂ ÎN PRACTICĂ Multe din articolele despre democrație iau forma teoriei politice prescriptive. Autorii încearcă să definească democrația ideală și să precizeze cum ar trebui ea să funcționeze. Discuțiile abordează calitățile de-mocrației ideale. Concentrarea asupra idealurilor normative își are prețul ei
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
se aspire, un memento că pînă și o poliarhie stabilă poate tinde să se apropie și mai mult de idealul democratic. Pentru a putea pune în practică definiția poliarhiei, Dahl subliniază criteriile empirice (care pot fi observate) și evită criteriile idealiste vagi cum ar fi societatea "bună". Specialiștii în științele sociale au acceptat în mod entuziast conceptul de poliarhie al lui Dahl, prin care el clasifică toate țările lumii ca fiind mai mult sau mai puțin democratice pe o scară cantitativă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
preferințelor tranzitive ne arată că democrația nu trebuie să fie evaluată ca satisfăcătoare sau bună. Dacă alternativa este un regim dăunător, atunci este de preferat o democrație cu multe greșeli, fie și pentru că este un rău mai mic. În timp ce abordarea idealistă creează tensiune (poate și frustrare) între ideal și realitate, abordarea competitivă evită țelurile de neatins care duc prin definiție la eșec. Calitățile regimurilor democratice și nedemocratice comparație Pentru a putea evalua democrația în mod competitiv, avem nevoie de o definiție
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
lider sindical din Marea Britanie, Ernest Bevin, Partidul Laburist "a crescut din pîntecele mișcării sindicale". În mod paradoxal, instituțiile societății civile sînt recunoscute a servi interesul publicului (în opoziție cu cel al statului), pentru că ele sînt în afara controlului guvernului. Multe abordări idealiste ale democrației pun accent pe cererile indivizilor. Referindu-se la drepturile indivizilor de a avea inițiativa formării unor partide sau a unor grupuri de presiune pentru a-și promova cererile, Dahl recunoaște că doar o mică parte dintre cetățeni fac
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
supremația legii, așa cum nu putem aduna mere și pături, pentru că ele reprezintă calități diferite ale guvernării. Tot ceea ce putem spune este că ele diferă. Definițiile democrației au în mod invariabil multe în comun, deși diferă în priorități și accente. Abordarea idealistă se potrivește în special unei democrații stabile; comparînd o poliarhie sigură cu democrația ideală apare competiția dintre bun și mai bun, putîndu-se așadar încuraja un cerc virtuos al îmbunătățirii continue a instituțiilor democratice. Într-o democrație nouă, însă, abordarea trebuie
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
realist și necesar să se pună întrebări despre diferitele regimuri, pentru că fiecare adult a trăit sub cel puțin două regimuri, unul cu aspirații totalitare și celălalt cu aspirații democratice. Problema analitică este: ce fel de întrebări ar trebui puse? Teoriile idealiste pun accent pe valorile și țelurile indivizilor și pe procedurile care transmit guvernanților vocea poporului. Dacă luăm în considerare distincția lui Dahl între democrație și poliarhie, oamenilor li se poate cere să compare regimul actual cu un standard ideal. Prima
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
aceasta fiind o formă de capital social. La rîndul său, ea se "revarsă" în participare masivă în partidele politice locale, în organismele civice și în grupurile de presiune, și "urcă" pe verticală spre guvernarea națională, făcînd democrația să funcționeze. Concentrarea idealistă asupra democrației civice exclude preocuparea pentru concurența posibilă din partea alternativelor nedemocratice, inclusiv a celor care încurajează participarea socială, precum Tineretul Hitlerist, Komso-molul comunist sau Asociația Sportivă Celtică (o bază de recrutare pentru Armata Republicană Irlandeză). Deoarece cultura politică ne ajută
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
o ale-gere de tip holist între grupuri de instituții care nu pot fi desfăcute pentru a produce regimul ideal. Nu este posibil nici să treci de la un regim la altul, pe măsură ce apar diferite probleme. SPRIJIN POPULAR PENTRU REGIMURI CONCURENTE Abordarea idealistă este orientată către cerere; se cere părerea oamenilor despre felul cum cred că ar trebui să fie guvernată țara. Prin contrast, abordarea realistă reflectă componenta ofertei: se preocupă de felul cum reacționează oamenii la ceea ce produc elitele politice. O abordare
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
domină modul de gîndire actual. Prezentul în lumina moștenirii trecutului Pentru a măsura modul în care trecutul intră în relație cu instituțiile actuale, BND le cere respondenților să facă comparații concrete între vechiul și noul regim. Prin contrast cu întrebările idealiste despre instituții ipotetice sau comparațiile între instituții cunoscute și instituții ideale, aceasta determină răspunsuri bazate pe experiența concretă a indivizilor. În perioada comunistă, regimul mobiliza oamenii să-și demonstreze sprijinul în mod deschis, dar în interior oamenii îl puteau privi
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de viață, dar și a culturii și educației, fiind rezultanta experiențelor personale trăite pe drumul sinuos și singular al vieții, ea reunește cognitivul cu valoricul și se împlinește în acțiune. Existând concepții științifice sau neștiințifice, realiste sau utopice, materialiste sau idealiste, progresiste sau retrograde ea presupune întotdeauna opțiunea valorică. De aceea, între convingeri, idealuri și concepția despre lume și viață există o foarte strânsă interdependență împreună constituind un complex motivațional de prim ordin al personalității. 1.5 Particularități psihofizice ale preadolescentului
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
fiul Vasilicăi (n. Popescu) și al lui Ioan Pora, funcționar. Face studii liceale la „Sf. Sava” din București, unde urmează și Facultatea de Litere și Filosofie, lucrând apoi ca secretar literar la Editura Cartea Românească. Debutează în 1903, la „Revista idealistă”, cu poezii, iscălite V. Brad și N.P., iar prima carte, Din alte vremuri, îi apare în 1910. Colaborează la „Revista noastră”, „Ramuri”, „Calendarul «Minervei»”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Universul literar”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Secolul”, „Seara”, „Dimineața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
trecutului absolut" a lui Bakhtin, în aceste cazuri trecuturi critice religioase și feudale). Folosirea în special a limbii latine, deși un fel de esperanto internațional pentru clerici, învățați și oameni de stat era de asemenea și o încercare cu valențe idealiste de a depăși dezordinea lingvistică reflectată în melanjul limbilor europene. O variație asupra acelei amestecături este concepția lui Bakhtin despre prezentul inconcluziv, deconectat, neprevăzut și mânat de experiența lumii înconjurătoare. Esențial, tiparul, combinat cu și sprijinind folosirea limbii engleze, a
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
părea că intuiește că va pieri în tranșeele iminentului Front de Vest. Davis vede dincolo de ipocrizia unui asemenea manierism, el, omul care s-a oferit să fie un corespondent de război îndrăzneț (Ziff, 174, 180) și un apărător al valorilor idealiste în prima perioadă a carierei sale de practicant al jurnalismului literar de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Într-adevăr, mare parte din operele sale din acea perioadă au fost caracterizate drept "șovine și imperialiste" [Bradley, 56]). Spre sfârșitul vieții, Davis
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Debutează în „Noua revistă olteană” (1903), unde susține cronica literară și publică versuri. Prima carte, Viorele, îi apare în 1904. Colaborează la „Viitorul”, „Apărarea națională”, „Noua revistă română”, „România jună”, „Ramuri”, „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „ Revista idealistă”, „Convorbiri critice”, „Luceafărul”, „Presa Olteniei”, „Gorjanul”, „Situația”, „Jurnalul”, „Condeiul” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Alexandru Amar, Polyclet, I. Polyclet, I.C.P. Polyclet. Prin versurile din Viorele și din Zări albastre (1913) P.-P. ilustrează în registru minor orientările simboliste ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
mai ales asupra Logosului lui Heraclit, asupra ideii platoniene și, nu în ultimul rînd ca importanță și exploatare cronologică, cele asupra identității Ătman = Brahman din gîndirea upanisadică, îndeosebi a lui Bhagavad-gītă. Adevărata cheie, așadar, a tuturor sistemelor de gîndire "idealiste" s-ar părea că trebuie căutată în conceptul de identitate Ătman = Brahman, pe care acestea doreau să-l "traducă" într-un limbaj occidental comprehensibil. Conceptul de Weltgeist, sau de Weltseele care conferă, în cadrul istoriilor literare și ale filozofiei, pecetea caracteristică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
convertit" la ideologia materialistă, fără să fi schimbat nimic în substanță, ci doar în terminologie: într-atît cuvîntul idealist este același în substanță cu cel materialist! Sau poate există unii care cred că astfel aplică integrala doctrină dialectică hegeliană: de la teza idealistă, au trecut la antiteza materialistă, pentru a mărturisi apoi idealismul și materialismul într-o sinteză finală, care ar trebui să îmbrățișeze Totul, adică realitate supremă (incluzînd-o chiar și pe cea creștină!): panteism și ateism, contopite laolaltă pentru a "reuni" creștinismul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]